4,511 matches
-
urmă fiind însă umede pe alocuri și parțial inundabile; - terenuri nestabile care cuprind versanții puternic înclinați cu potențial de alunecare și parțial cu alunecări active, cu apa la adâncimi variate,în general între 0 și 5 m; - terenuri semistabile cuprinzând versanții slab înclinați, în general uscați,afectați predominant de spălări areolare,cu eroziune liniară incipientă. II.3. Condițiile climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din NV. Energia maximă a reliefului (180 m) este aceea care determină ușoare inversiuni de temperatură pe fundul văilor. Altitudinea mai mare a unor interfluvii face ca pe acestea să cadă o cantitate ceva mai mare de precipitații, iar expunerea versanților față de razele solare determină o încălzire diferită a suprafeței terenului,ceea ce se reflectă în existența unor diferențieri microclimatice. În ansamblu, însă, datorită altitudinii modeste și a formelor domoale pe care le are, relieful determină modificări de mică amploare în regimul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
relieful determină modificări de mică amploare în regimul elementelor climatice. Suprafața activă de pe teritoriul comunei Șipote are un aspect destul de neuniform, principalii săi componenți fiind: altitudinea redusă a reliefului, gradul diferit de fragmentare a acestuia,înclinarea și orientarea diferită a versanților față de razele solare,neomogenitatea învelișului de soluri, structura destul de uniformă a covorului vegetal, ca și suprafața activă a iazurilor. Astfel, în spațiul comunei Șipote variația suprafeței active apare mai atenuată,având în vedere că învelișul pedologic este alcătuit, în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Acest fenomen arată că toamna, începând de la10-15 septembrie trebuie luate deja unele măsuri de prevedere și protejare a fructelor,legumelor și strugurilor, care sunt direct amenințate cu distrugerea de către înghețurile cele mai timpurii, îndeosebi pe fundul văilor și pe versanții până la 75-100 m altitudine absolută. Cel mai timpuriu îngheț de primăvară s-a produs în această zonă la 2 martie, iar cel mai târziu s-a produs la 21 mai. Producerea primului îngheț atât de târziu pune în pericol
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
În ultimele două decenii s-a constatat o creștere a vitezei medii a vânturilor din toate direcțiile. Vânturile cu viteze mari au influențe negative în economia comunei. Astfel, crivățul spulberă zăpada de pe interfluvii și o îngrămădește pe văi sau pe versanții cu adăposturi,formând adevărate troiene,, care îngreunează circulația în zonele locuite. Ploile însoțite de furtuni provoacă, de asemenea, pagube mari, sunt rupți arbori,lanurile de cereale sunt culcate la pământ, iar grădinile arată jalnic. Efectele negative ale vântului se observă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
așezărilor umane și activitățile antropice în procesul de transformare a mediului. Cunoașterea rezervelor de apă subterană și de suprafață de pe teritoriul comunei Șipote interesează și sub aspectul regimului lor și a rolului pe care îl au în procesele actuale de versant, în stabilitatea terenurilor și, în general, în organizarea teritoriului. Apele subterane de pe teritoriul comunei Șipote fac parte din două mari categorii: ape freatice și de adâncime. Apele freatice prin poziția și prin caracteristicile fizico- chimice și dinamice imprimă anumite particularități
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
bogate (în medie, în jur de 0,2l/s).Debite mai mari au izvoarele care apar în fruntea terasei inferioare de la Șipote,fiind utilizate pentru adăpatul vitelor. În zonele de emergență, apa din terase contribuie la dinamizarea proceselor actuale de versant, ca de exemplu,pe stânga pârâului Broaștei ( Foto nr.3 ), la nord-vestul localității sau la supraumectarea șesurilor cu care vine în contact,ca de pildă,șesul Miletinului de la sud de Șipote. Din cele arătate, rezultă că sectoarele zvântate din complexul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Șipote. Din cele arătate, rezultă că sectoarele zvântate din complexul teraselor, unde apa este la peste 4 m adâncime sunt cele mai favorabile pentru dezvoltarea construcțiilor. II. Unitatea apelor freatice înmagazinate în argile nisipoase și nisipuri argiloase coluvio- deluviale de versant ocupă suprafețe întinse pe teritoriul comunei Șipote . În cadrul localității de reședință, se prezintă ca o fâșie îngustă flancând interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei și o zonă ceva mai lată pe stânga acesteia din urmă. Datorită grosimii diferite a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
alimentare, apa din această unitate hidrogeologică este neuniform repartizată, atât în plan orizontal, cât și pe verticală. Adâncimea medie la care se află apa subterană în această unitate hidrogeologică în cadrul localități Șipote,variază, în general între 0-4 m pe versantul stâng al pârâului Broaștei sau între 0-8m pe stânga Văii Stănoaia, unde apar la zi și apele libere din lentilele nisipoase ale Sarmațianului . Izvoarele care deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
favorizează schimbarea indicelui de plasticitate și reducerea stabilității formațiunilor deluviale,îndeosebi după perioadele umede de lungă durată, ca în 19691972, ceea ce duce la declanșarea alunecărilor de teren. Astfel se explică intensitatea proceselor de alunecare existente în vatra satului Chișcăreni, pe versanții din Valea Odăii, Valea Rece sau la est de Șipote și Hălceni. Alternarea unor sectoare umede cu altele mai uscate impune ca în proiectele de utilizare a versanților să se ia în considerare nu numai stabilitatea, ci și gradul de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se explică intensitatea proceselor de alunecare existente în vatra satului Chișcăreni, pe versanții din Valea Odăii, Valea Rece sau la est de Șipote și Hălceni. Alternarea unor sectoare umede cu altele mai uscate impune ca în proiectele de utilizare a versanților să se ia în considerare nu numai stabilitatea, ci și gradul de umiditate al acestora. III. Unitatea apelor înmagazinate în nisipuri și nisipuri argiloase aluviale de șes este extinsă în lungul Miletinului și cu areale mai restrânse în văile afluenților
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
suspendate la nivele diferite deasupra orizontului acvifer din baza aluvionarului, astfel că, în șesul Miletinului, apa subterană se află la adâncimi foarte diferite, fiind în general la 2,5-3 m spre albia minoră și la 0-0,5m spre contactul cu versanții. În perioadele umede ale anului nivelul apei subterane din șes are adâncimi mai mici, oscilațiile fiind în jur de 2 m. Analizele chimice ale probelor luate din aluviunile șesului Miletin arată un conținut bogat în săruri solubile (bicarbonați, sulfați,cloruri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
25 milioane m³. Cel mai frecvent, volumul undelor de viitură este sub 8 milioane m³. În asemenea condiții, o parte din șesul Miletinului ca și albiile majore ale afluenților sunt inundate, la aceasta contribuind și scurgerea neorganizată a apei de pe versanți. Ca o consecință a climatului continental, cu nuanță excesivă, în care se încadrează zona cercetată, debitul înregistrat în unii ani are valori medii foarte coborâte (0,009 m³/s, în august 1952). În anii cu secete prelungite scurgerea se apropie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de vegetația ierboasă mezoxerofilă și xerofilă, dar o mare răspândire o au și plantele halofile și higrofile. Fragmentarea reliefului,, pantele accentuate, excesul de umiditate din lungul șesurilor și sărăturarea solurilor acestora, ca și larga dezvoltare a proceselor de degradare a versanților din multe sectoare au limitat transformarea silvostepei de aici în scopul utilizării agricole. Astfel, este semnificativ de menționat că terenurile arabile ocupă doar un procent de 59,9%, iar pășunile și fânețele naturale la un loc ocupă 22,6% din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deosebim : (arțarul (Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vegetale). Vegetația de pajiști xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din care unele sunt cosite anual, altele sunt temporar pășunate. Pășunile (21,9%) au o mare extindere pe numeroși versanți improprii agriculturii, în timp ce fânețele ocupă areale mici (0,74%)pe versanți cu pante reduse, dar afectați de alunecări stabilizate. Fondul de bază al pajiștilor zonale, de coastă, este constituit mai ales din speciile: păiuș (Festuca valesiaca și F. pseudovina) în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din care unele sunt cosite anual, altele sunt temporar pășunate. Pășunile (21,9%) au o mare extindere pe numeroși versanți improprii agriculturii, în timp ce fânețele ocupă areale mici (0,74%)pe versanți cu pante reduse, dar afectați de alunecări stabilizate. Fondul de bază al pajiștilor zonale, de coastă, este constituit mai ales din speciile: păiuș (Festuca valesiaca și F. pseudovina) în pajiștile nedegradate, apoi colilie (Stipa lessingiana), pir(Agropyrum cristalun), pe cornișele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de umiditate apare Aster tripolium. În bălți sau la marginile iazurilor se întâlnesc și specii cum sunt : broscărița(Potamogeton
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe numeroși versanți. În ceea ce privește importanța social -economică a componentelor mediului natural, pentru teritoriul comunei Șipote, solul rămâne resursa cea mai valoroasă. În acest scop, cunoașterea, păstrarea și mărirea rentabilității solurilor constituie una din premisele de bază ale dezvoltării economice a teritoriului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul argilos și salinizat. e) -Deluviul de pe versanții văilor cu pante accentuate și frământate de alunecări. f) - Aluviuni și coluvii ce conțin în mare parte săruri solubile (sulfați, cloruri)provenite, fie din timpul depunerii, fie aduse ulterior de apele ce se scurg pe pante peste marnele gipso-clorurate. Cu privire la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de la cernoziomurile decarbonate la cernoziomurile bogate slab degradate textural. e) -Cernoziomul levigat progradat caracterizat prin prezența eflorescențelor de CO3 Ca. 2) Cernoziomurile sunt întâlnite atât pe formele de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu înclinarea între 1ș și 5 ș. Aceste soluri sunt identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu înclinarea între 1ș și 5 ș. Aceste soluri sunt identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune a solului în zona studiată. În afară de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
însoțește peste tot peisajul geografic. Datorită alcătuirii petrografice (succesiuni de marne și nisipuri),prezenței pânzelor de apă, ce îmbibă baza stratelor permeabile și poroase, desimii văilor care oferă numeroase pante,structurii geologice cu strate slab înclinate, aproape că nu există versant de vale care să nu fie afectat de alunecări. În urma cercetărilor efectuate asupra solurilor din zonă, au fost propuse o serie de măsuri pentru împiedicarea eroziunii. Lupta împotriva eroziunii solurilor și pentru refacerea solurilor distruse este strâns legată în zona
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]