3,798 matches
-
și ducându-și mâna la inimă. — Nu pleci de-aici, mamă? întrebă Varia cu voce tare. — Nu, Varia, am să rezist până la sfârșit. Nastasia Filippovna nu putea să nu audă întrebarea și răspunsul, însă acestea păreau să-i fi amplificat veselia. Imediat îl asaltă pe general cu întrebări și, peste cinci minute, acesta, cu mina cea mai triumfală, perora în hohotele de râs ale celor prezenți. Kolea îl trase pe prinț de haină. — Măcar dumneavoastră scoateți-l de aici! Nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
strigă Kolea, plângând de rușine și de ciudă. — Chiar nu se află printre voi nici un bărbat în stare s-o dea afară pe nerușinata asta? strigă Varia, tremurând toată de furie. — Mie mi se zice nerușinată! pară Nastasia Filippovna cu veselie disprețuitoare. Iar eu, ca o proastă, am venit să-i invit seara asta la mine! Uite cum mă desconsideră surioara dumitale, Gavrila Ardalionovici! Câtva timp Ganea rămase ca trăsnit, uimit peste poate de ieșirea surorii lui; dar, văzând că Nastasia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că acesteia nici prin cap nu-i trecuse să-l invite. Dar, după primele clipe de surpriză, Nastasia Filippovna se arătă deodată atât de bucuroasă, încât majoritatea celor prezenți se pregătiră să-l întâmpine pe oaspetele neașteptat cu râsete și veselie. — Să zicem că toate acestea s-au întâmplat din pricina inocenței lui, conchise Ivan Feodorovici Epancin, și în orice caz e destul de primejdios să încurajezi asemenea porniri, dar în clipa de față nu-i rău că s-a gândit să poftească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ganea din celălalt colț, reiese că, după dumneavoastră, liniile ferate sunt blestemate, că ele înseamnă pieirea omenirii, că sunt molima căzută pe pământ ca să tulbure „izvoarele vieții“? Gavrila Ardalionovici, în această seară, era într-o stare deosebită de surescitare, de veselie, de jubilație, după cum i se păru prințului. Desigur, cu Lebedev glumea, întărâtându-l, însă curând se înfierbântă și el. — Nu liniile ferate, nu! îi replică Lebedev care, în același timp, își ieșea din fire și simțea o desfătare covârșitoare. Căile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prințul deodată. Până acum tăcuse și îi ascultase pe cei care se contraziceau, nebăgându-se în discuția lor; adeseori râdea din toată inima după exploziile generale de râs. Se vedea că se bucură grozav că în casa lui e atâta veselie și zarvă; chiar și că se bea atât de mult. Poate că n-ar fi scos un cuvânt toată noaptea, însă dintr-odată îi trecuse prin cap să vorbească. Începu extrem de serios, așa că toți se uitară curioși la el. — Domnilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se pregătea pentru asta chiar cu un fel de inspirație. Ascultând mai apoi această povestire, prințul Lev Nikolaevici avea să-și dea seama că nu mai auzise niciodată ceva care să semene măcar pe departe cu umorul strălucitor și extraordinara veselie și naivitate, care păreau aproape înduioșătoare pe buzele unui asemenea Don Juan cum era prințul N. Însă, dacă ar fi știut că povestirea este veche, uzată, învățată pe de rost, că se răsuflase, ajungând să plictisească prin toate saloanele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
observă că toți s-au așezat pe scaune și chiar râd, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic! Încă un minut, și râsul luă amploare: râdeau de-acum privindu-l pe el, văzându-i muțenia încremenită, dar râdeau prietenește, cu veselie; mulți intrară în vorbă cu el și vorbeau cu foarte multă blândețe, mai ales Lizaveta Prokofievna: râzând, îi spunea ceva foarte, foarte încurajator. Deodată simți că Ivan Feodorovici îl bate amical pe umăr; Ivan Petrovici râdea și el; dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cărbunar tăind lemne. - De când e codrul? întrebă. - Da cine-l mai ține minte de cîndu-i? răspunse cărbunarul. Și în sfârșit peste alte cinci sute de ani omul pururea tânăr regăsi iar un oraș mare. În piață larmă, trâmbițe, tobe, steaguri, veselie. - De când o orașul, întrebă el, unde-i pădurea, unde păstorul cu fluierul? - Dar cine să-i răspunză la toate întrebările acestea? Fiecine în piață era preocupat de trebile lui proprii, de sine însuși, de ceea ce se petrecea împrejurul lui. Omul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dimineața la trezvie îl judecă cu toți boierii tăi și-i ia seama. Cum îl va ajunge judecata așa-i fă. Căci daca șezi la masă nu este legea să judeci, nici să dăruiești; ci are masa obiceiul său de veselie, să se veselească toate oștile tale de tine... Să le dai să bea din destul și cât vor vrea, și tu încă să bei, ci cu măsură, ca să poată birui mintea ta pre vin, iar să nu biruiască vinul pre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe hoți la pușcărie, pe precupeții intereselor publice la carantină. Niciodată ministru n-a pronunțat vorbe mai grave la adresa partizanilor săi ca acesta. Bătrânul Cromwell s-ar fi putut mândri cu rostirea lor; de aceea au și fost reproduse, spre veselia Europei, de ziarele cele mai răspândite. Un prim ministru care zice că nu mai sunt oameni onești în țara aceasta și care amenință că-i va face onești prin paragrafii respectivi ai Codului penal și prin răcoritoarea umbră a zidurilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari se interesează de etnologie. [10 iulie 1881] ["D. C. A. ROSETTI ARE CIRCULAROMANIE... "] D. C. A. Rosetti are circularomanie. De câte ori a fost ministru a știut să fericească țara cu fel de fel de încercări stilistice, menite unele a produce veselie, altele a inspira oamenilor tristeță pentru lesniciunea cu care unul singur poate arunca pietre în baltă, " pe cari nici un înțelept nu le mai poate scoate. La 1866, când era ministru al instrucției publice, adresa circulare către directoarele de școale de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari se interesează de etnologie. [10 iulie 1881] ["D. C. A. ROSETTI ARE CIRCULAROMANIE... "] D. C. A. Rosetti are circularomanie. De câte ori a fost ministru a știut să fericească țara cu fel de fel de încercări stilistice, menite unele a produce veselie, altele a inspira oamenilor tristeță pentru lesniciunea cu care unul singur poate arunca pietre în baltă, " pe cari nici un înțelept nu le mai poate scoate. La 1866, când era ministru al instrucției publice, adresa circulare către directoarele de școale de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
face să crească luminarea În suflet, ca Într‑o candelă ce arde (...) neprimind din altă parte puterea de‑a lumina decât din untdelemnul spiritual, care poate aprinde și susține În noi lumina dumnezeiască”308. Untdelemnul sfințit „Închipuiește simbolic grăsimea și veselia”309, precum și Îndurarea și mila divină. Dacă făina binecuvântată la Sfântul Maslu este „chipul (tipul) vieții”, untdelemnul este chip „al bucuriei din nădejde, iar tămâia, al bunei miresme cea din fapte, din virtuți și din viața cea după lege”310
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu crede în Judecată de Apoi. Viața aceasta este tot ce ni s-a dat. Esență înv]ț]turii sale a r]mas etica muncii, ins] nu a fost omis] nici semnificația unei vieți responsabile care trebuie tr]it] în veselie. Unele lucruri sunt mai bune decât altele: înțelepciunea este preferat] prostiei, decentă - indecentei, viața - morții, ins], cănd survine moartea, tot ceea ce omul a ales este lipsit de semnificație. Înv]ț]turile evreiești (Pilde) recunosc dou] clase de b]rbați: pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi piedici În fața acestuia, pe care le rezolvă de fapt nașul (sau mirele cu ajutorul consistent al nașului). În cele din urmă, istețimea și determinarea nașului, care recurge inclusiv la amenințarea miresei cu sabia, ies triumfătoare și nunta pornește cu toată veselia, deși mirele va muri și va fi Înlocuit cu mezinul nașului, fapt care nu prea impresionează pe nimeni: Pe de-o parte că nuntea Și pe alta mormânta. La fel ca și În cazul fetei de frânc, ideea dificultăților ridicate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se Întreceau care de care să facă baia mai potrivită de caldă stăpânului său și mai nimerit de Încropită. După ce s-au Îmbăiat, a doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat În scaunul Împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un Împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi. a. Căutarea sortituluisortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos, băiatul pleacă În căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. În urma mai multor peripeții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
au temps des Bourbons:„Spre orele șase ale dimineții, in februarie, este încă este întuneric. În castelul Blois, toată 82 lumea doarme. Nimeni nu o vede trecând peste pervazul ferestrei, care dă înspre terasa estică. începe să coboare plină de veselie, în ciuda corpolenței și uitând că este și mai îngreunată de casetele în care erau înghesuite bijuteriile sale prețioase[...] fugara ajunge pe terasă verde de frică, jurându-și că nu va merge mai departe[...] Traversează podul pe jos la primele sclipiri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Prințesa Louise Marie Therese, fiica lui Ludovic al XIV-lea și al Mariei Tereza“. În mod misterios, paginile din dosar au dispărut. Povestea tristă a acestei femei începe în noiembrie 1664, când Maria Tereza a dat naștere unei fetițe. Însă veselia a fost repede transformată în discuții și comentarii deoarece copilul se născuse negru. Unii adăugau că era acoperită de păr din cap până în picioare. La scurt timp după naștere, Regele a anunțat moartea fetiței. La palatul regal circulau tot felul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este. Și cum ajung, o dată întră tusșase, Harap-Alb înainte și ceilalți în urmă, care de care mai chipos și mai îmbrăcat, de se târâiau ațele și curgeau oghelele după dânșii, parcă era oastea lui Papuc Hogea Hogegarul [...] Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo be și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă. (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 1.Precizează sinonimele termenilor: chipos
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
-l ascultă) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! ieri bigotismul, azi liber- pansismul! ieri întristarea, azi veselia!... Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituțional! PRISTANDA: Curat constituțional! Muzica! Muzica! (Muzica atacă marșul cu mult brio. Urale tunătoare...) (I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: (au) acordat, imparțial
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în avantajul sau dezavantajul unei persoane sau al unui grup. Precizarea „și să determine finalmente atitudini/ acțiuni” diferențiază propaganda de artă. Actul artistic nu mizează pe o atitudine/acțiune ulterioară a receptorului ; se urmărește crearea unei stări emoționale, meditative, de veselie sau tristețe, deosebită de starea cotidiană a spectatorului, cititorului, ascultătorului. Acesta plătește pentru stare, o „consumă” și din ea poate rămâne în ființa respectivului spectator un reziduu activ ani de zile. Sau nu. Arta se poate situa sub semnul secolelor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de fericirea Colectivizării, aparatul descoperă figura unei bătrâne îmbrăcate aproape ca o mireasă, pe care se fixează într-un prim-plan deja neobișnuit - erau foarte rare momentele în care aparatul se apropia de personaje. Expresia bătrânei „mirese” contrastează intens cu veselia generală ; teama, resemnarea, nostalgia unei lumi apuse, presimțirea răului ce va să vină compun un aer de neuitat acelui chip care nu poate salva nimic. Mitrea Cocor (1952) sau Colonia sovietică În Mitrea Cocor, propaganda comunistă în cinema capătă accente
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
gratii, Lumina de iulie, La vârsta dra‑ gostei, Tudor, Partea ta de vină, Un surâs în plină vară, Dragoste lungă de‑o seară, Pisica de mare (1963) ; Străinul, Comoara din Vadul Vechi (1964); Gaudeamus igitur, Pădurea spânzuraților, Runda 6, Cartierul veseliei (1965) ; Duminică la ora 6, Șah la rege, Procesul alb, Vremea zăpezilor, Tunelul (1966) ; Diminețile unui băiat cuminte, Dacii, Un film cu o fată fermecătoare, Maiorul și moartea, Castelanii, Meandre, Amprenta, Subteranul (1967) ; Gioconda fără surâs, Columna (1968) ; Căldura (1969
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comuniștilor în ilegalitate se îmbogățește cu Furtuna (1960), A fost prietenul meu (1961), Străzile au amintiri (1962), Vară romantică (1962), Lupeni ’29 (1962), Cerul n‑are gratii (1963), Străinul (1964), La patru pași de infinit (1964), Runda 6 (1965), Cartierul veseliei (1965), Duminică la ora 6 (1966), Procesul alb (1966), Cerul începe la etajul III (1967). Tudor (1963) inaugurează superproducțiile cu subiect din istoria româ nilor, pe care regimul Dej se ferise a le promova în deceniul 6. Urmează Pădurea spânzuraților
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îl invită pe Duma la o nuntă în sat. Acolo domnește Mărieș, un președinte de CAP șmecher, care se dă bine pe lângă Stoian, îl lingușește din greu, umblă cu plocoane ca să-și împingă afacerile, fumează trabuc ! Duma rămâne întunecat în mijlocul veseliei generale. Stoian bea ceva și încearcă să fie un bun mesean. Din câteva replici între mireasă și Manu de la Cadre, înțelegem că nunta reală avusese loc cu trei zile înainte, acum era un remake, un „spectacol folcloric” cerut de tov.
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]