3,681 matches
-
brațe partea lor din comoară. Cățărați în copac, ștrengarii de pe stradă aruncau jos ce găseau agățat de crengile rupte. Domnul Chawla alerga încoace și-ncolo ca un pui de găină zăpăcit, umplând cu provizii o traistă de cumpărături, în timp ce Ammaji vestea vecinii despre naștere, țipând de la fereastra de lângă patul lui Kulfi. În scurt timp, casa era plină cu cei veniți să facă urări de bine, care trăncăneau încântați, neștiind dacă să vorbească despre copil sau despre ploaia de mâncare . Minunat! exclamau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Îndoială de scriitorii și filosofii din generațiile trecute. Îl cuprinse deodată dorul de masa sa de lucru și o nemulțumire totală față de de zugravii și vopsitorii care Îi amenințau rutina vieții. Peste trei-patru ore se va auzi sunetul sirenei care vestește intrarea sâmbetei. Agitația de pe străzi se va domoli. Liniștea tandră și frumoasă, liniștea pinilor, a pietrei și a obloanelor din fier va coborî de pe dealurile care Înconjoară orașul și se va așterne peste Ierusalim. Bărbați și copii În haine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
iar când PDSR a revenit la putere l-a numit pe Tănase Joița procuror general. Acesta i-a tri mis pe toți cei adunați la secția specială înapoi de pe unde veniseră și așa s-a terminat totul (procurorul Papici po vestește acest episod al mazilirii în interviul din acest volum). DNA este mult mai mult decât o sumă de pro cu rori spe cializați, are propriul aparat tehnic, propriii experți și propriii poli țiști în subordine. Nu depinde de nici o altă
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Vorbele mele bubuiră între pereții micului birou. Doctorul Gabor sări speriat în picioare. Până atunci nu îmi mai auzise niciodată vocea adevărată. De îndată ce am ajuns acasă în acea seară, chiar înainte de a urca la etaj ca să îi dau lui Madeleine vestea că mi-am recăpătat vocea, m-am dus la rafturile din sufragerie. Mi-a luat ceva timp ca să găsesc cartea. M-am tot uitat, cu capul într-o parte, citind cotoarele cărților, oprindu-mă la rafturile de jos, întinzându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
informată de la Fedor. povestea in ce stadiu se găseau pregătirile, Marcian se exprimă în termeni a-,.i de călduroși, că prințesa, care nu lăsa să-i scape momentul, îl rugă pe loc să-i dea voie să comunice doamnei Hailipa vestea glorioasă că maestrul va asista, dacă nu chiar va participa la audiție. Astfel provocat, Marcian îngăimă că era pentru el o mare bucurie să cinstească un festival Bach, dar că ... Ada nu-i permisese să se rătăcească în dificultăți și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
putea fi cine știe ce greutate. Cu toate că n-o văzuse de atâta timp, Elena abia înainte de a o concedia examina scrutător pe domnișoara Noriea. Ieșită de curând din spital, Mika-Le era cam jigărită, purta un bn.-ton lăsat jos pe ochii galbeni, vestiți pentru enigma lor suspectă. Acum ochii Noricăi, cam blegi, nu exprimau dc-ît o mare atenție către comenzile scurte ale Elenei. Vîlvoiul părului arăpesc era strâns la spate cu două ace, lăsat probabil să crească din desperare, domolit astfel în vederea confruntării
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
răspunse, potrivindu-și ochelarii pe nas: - Iată un subiect foarte vast, domnule director! Dar cred că murmurul acela ar putea fi echivalentul undelor radio care se încrucișează în spațiul propriei noastre galaxii. Ar putea să fie doar niște semnale care vestesc bunăoară ieșirea noastră dintr-o zonă pustie și intrarea într-o regiune populată. Văzând că nimeni n-are nici o obiecție, Kellie continuă: - Nu uitați că și omul și-a lăsat pecetea de neșters pe propria-i galaxie. În efortul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
i s-au Înfățișat lui Bailey. Acesta a făcut cum a făcut de i-a ferit de orice căutătură mai curioasă, de la amiază pînă seara. Pe la ora opt, și-a umplut restaurantul de prieteni și de clienți mai de seamă, vestindu-i că vor lua parte la o Întîmplare nemaivăzută și nemaiauzită pe Întinsul Americii, din Noua Anglie pînă la Rio Grande și din Manhattan la Pacific. Marea sală ardea cu toate cristalurile aprinse În plafon, pe mese cu fețe scrobite
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
părea că nu se mai oprește din lenta-i revărsare un gol istoric hărțuitor, atîta doar că, acum, pustiul răsuna mult mai tare. Întîi, de la bătăile noastre de inimă, apoi, de la Congresul al XIV lea al Partidului Comunist care-și vestea iminența din toate trîmbițele și din toate răsuflătorile de hrubă, În fapt, un festival, ca multe altele Înainte, al lui Ceaușescu. Spre mirarea mea, fusesem trimis În misiune În Maramureș de Asociația Națională a Nevă zătorilor să supervizez un concurs
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe poarta cetății, pornind spre sud și spre vest. Grupuri de călăreți În diferite uniforme (pe care tânărul nu reușea să și le amintească) soseau. Unii intrau În cetate, alții se opreau În taberele așezate În jur. Trâmbițele de pe metereze vestiră sosirea unei solii străine. Un ordin venit de la spătarul Albu puse În mișcare un grup de o mie de călăreți care așteptau În fața zidurilor și care porniră În grabă spre sud. Cei treizeci de Apărători traversară șanțul de apărare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vină În fața mea! Pârcălabul Vlaicu să scoată din Încleștare trupele de răzeși, printr-o șarjă pe malul apei! Pârcălabul Șendre, din flancul drept, să intre În atac de linie de-a lungul Racovățului! Din pădurile rămase sub cețuri izbucniră trâmbițe vestind atacul. Tobele bătură semnalul de atac. Clinchete de arme se răspândiră pe firul văii. Urdia Își schimbă rapid tactica. O forță masivă de gemlii, spahii și ieniceri formară un vârf de atac spre dreapta, de unde se aștepta atacul moldovenilor. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Chemarea trupelor pedestre pe urmele șarjei de cavalerie indica recucerirea pozițiilor pierdute și sugera neclintirea de pe câmpul de luptă. Moldovenii nu mai aveau nici cea mai mică intenție de retragere. Același lucru Îl Înțelese și Soliman. Trâmbițele din alaiul urdiei vestiră retragerea neîntârziată a tuturor trupelor aflate În luptă și revenirea gărzii din Încleștarea cu Apărătorii. „Deci asta era... Își spuse Alexandru. Victoria psihologică prin atac asupra comandantului dușman. Exact reversul acțiunii Cuceritorilor... extraordinar... ” - He! Alessandro! se auzi vocea lui Gianluca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fost el Însuși Dumnezeul lumilor. Asemeni furtunii pe care, cu puterile lui și ale Întregii țări, o stârnise cu adevărat. Imperiul fusese oprit aici. Nici un pas mai departe. În jurul lui, miile de oameni Îngenuncheau, privind cu Încrâncenare spada care le vestea că Învinseseră cel mai puternic dușman al Europei și al Întregii creștinătăți. Ceea ce nu Îndrăzniseră să creadă că se va Întâmpla se Întâmplase astăzi, 10 ianuarie 1475, aici, la Vaslui, sub ochii lor. Fără nici un ajutor din afară, Moldova biruise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
zăpadă Înghețată rămăsese din zilele trecute. Răsărise luna, iar lumina ei se răsfrângea În albul zăpezii, creând impresia că ziua nu se sfârșise, că nici nu se putea sfârși decât alunecând Într-o nouă dimineață. Apropierea bandiților Jian Shi fu vestită de scrâșnetele zăpezii și abia apoi de tropote. Înaintarea lor era sigură și rapidă. Nu se așteptau la vreo rezistență, căci nu Întâmpinaseră nici una vreme de ani Întregi. Atacaseră și fugiseră. În acest fel rezistaseră fără a fi prinși. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cuvintele, nici momentul. Că totul era mult mai complicat decât putuse ea exprima. Că simțea o spaimă adâncă, inexplicabilă. Că Îl visase Întins În zăpadă, Într-o baltă de sânge. Și că, oricum ar fi luat acest vis, el nu vestea nimic bun. Se Întoarse spre Cosmin, ca să-și ceară iertare pentru tot ce spusese. Dar Cosmin adormise. Se Întinsese În pat, Îmbrăcat de luptă, și adormise instantaneu. Erina Îngenunchie lângă marginea patului, Îi luă mâna și și-o lipi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
rămânea cald. Un vânt ușor porni din imensitatea galbenă. Amir ridică mâna În aer, ca și cum ar fi vrut să simtă mai bine ușoara adiere. Părea a fi aflat unul din răspunsuri. Luptătorul necunoscut fusese ajutat de vânt. Deșertul Gobi era vestit prin ucigătoarele furtuni de nisip care Îngropaseră, odinioară, caravane Întregi. Și, Întâmplător, vântul bătuse În ziua aceea. Cuceritorii nu putuseră vedea nimic, fiindcă, asemeni adierii care bătea chiar atunci, direcția vântului fusese de la est la vest. Nisipul le intrase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
repede! strigă Ali beg. Spahii porniră pe gheață, purtând trupul lui Oană Într-un hamac, Între doi cai. În urma lor, ienicerii se Înșiruiră pe malul Dunării, gata să respingă orice Încercare de salvare a căpitanului. Iscoadele tătare ale lui Ogodai vestiseră ieșirea navelor de luptă la zece mile mai sus. În fața lor se afla un spărgător de gheață acționat de o sută de vâslași. Nava Înainta Încet, dar reușea să spargă stratul de gheață. Cea mai Îngrijorătoare veste era, Însă, apropierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și din cuprinsul Imperiului Otoman, al hanatului Crimeii, și al colaborării noastre cu celelalte forțe antiotomane din Asia și din Balcani. - Îți mulțumesc, căpitane. Am să țin seamă de toate acestea În cursul adunării. Care poate Începe. Unul din străjeri vesti apropierea a doi călăreți, pe drumul Vasluiului. - Mai așteptăm pe cineva? Întrebă Ștefan, mirat. - Nu, măria ta. Toți cei chemați au ajuns aici În timpul nopții. - Du-te, vezi despre ce e vorba și apoi convoacă adunarea Sfatului de taină. Pietro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În mână, Amir continua să avanseze. Iar Alexandru Înțelese că Înaintarea era de neoprit, fiindcă puterea lui de luptă era uluitoare și fiindcă sufletul turcilor Începea să Îngenuncheze la vederea steagului Profetului capturat de un luptător al cărui nume era vestit În Întreaga oștire a lui Mahomed. - Amir Baian... se auzea, din ce În ce mai deslușit, În rândurile ienicerilor. Amir Baian luptă de partea Apărătorilor... Suntem pierduți... - Înălțimea voastră, Îl auzi generalul Mihaloglu pe aghiotantul său, Iusuf pașa. Pe stânga și pe centru atacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pământ. În jurul oaspeților, pe două rânduri perfect aliniate, două detașamente de vânători domnești În uniformele lor cafenii cu fireturi galbene și cușme cu pană de vultur scoaseră săbiile și le ținură vertical, cu garda mânerului În dreptul bărbiei. La creneluri, trâmbițele vestiră sosirea unei mari solii. Voievodul făcu trei pași și Întinse mâna. Gestul lui era o poruncă, anume aceea de a renunța la etichetă și de a trece la comunicarea firească Între doi comandanți de oști. Angelo se apropie și strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Îi poruncise să vegheze somnul căpitanului Oană și să Îi dea de veste imediat ce se trezea. Ionuț rămăsese singurul slujitor din casa bătrânească de la Albești. Unchiul său, Onofrei, se stinsese În iarna În care căpitanul dispăruse fără urmă și se vestea că ar fi fost ucis. Unii spuneau că Onofrei se stinsese de bătrânețe, căci abia Îl mai duceau picioarele prin Împrejurimile casei. Alții spuneau că se stinsese de inimă rea, când aflase nenorocirea. Sătenii Îl Îndrăgiseră pe vajnicul moșneag și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
regele se făcuse de râs cu această idee. Rămânea adevărul amar că nici un sprijin nu va veni din partea Poloniei, În ciuda tratatelor Încheiate În ultimii ani. Dogele Vendramin relua fragmente din scrisoarea trimisă de Papă tuturor conducătorilor lumii europene, prin care vestea că Ștefan este Marele Atlet al creștinătății, apărător al valorilor Europei și erou al luptei antiotomane. Pe baza acestei „Laudatio” nu se profila, Însă, nici un ajutor militar concret. Cât despre sprijinul financiar promis de Sfântul Scaun, acesta fusese trimis, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care coboară ușor spre un loc unde cursul Trotușului se apropie de cel al Bârladului. Și că din față Înaintează un corp imens de cavalerie urmat de pedestrimea ienicerilor. - Așa e, căpitane, confirmă Ștefan. Și acum s-au aprins focurile vestind atac tătar la vadul Nistrului. Peste pasul Oituzului Înaintează trupele lui Laiotă. Moldova e prinsă În clește. Avem treizeci de mii de oameni Înconjurați de două sute douăzeci de mii de dușmani. - Să ne retragem, măria ta... spuse, alb la față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cercuri În jurul lor. - Uzjun! spuse Anda, cu același glas calm și cu același chip fără expresie. Bătrânul mongol Îngenunchie În fața lui, așteptând porunca. - Cinci războinici În jurul fratelui meu Amir. Diseară, Îi Îmbălsămați trupul. Vom aprinde focul cel mare și vom vesti Răsăritului moartea lui. Îl veți duce spre stepe, acolo unde trebuie să fie Îngropat. Spiritele munților Îl vor ocroti pe drum. Iar eu voi ajunge În satul lui și Îl voi plânge. Bătrânul aplecă fruntea. - Până diseară, Însă, va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
iar s-a uitat la diapozitiv. A rămas nemișcat, fără să clipească. Se spune că Sukarno avea o nemaipomenită capacitate de concentrare, astfel Încât era În stare să citească un text olandez de-a-ndoaselea sau, mai degrabă, de la coadă la cap. Era vestit că Își Însușise această măiestrie În adolescență, la Surabaya, pe când se furișa la cinematograf În spatele ecranului să vadă filme fără să fie observat de cetățenii olandezi care ocupau locurile bune din sală. Margaret nu se dumirise niciodată dacă era adevărul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]