3,165 matches
-
persoane poate fi modificat, ci chiar și forma corpului, prin chirurgie plastică și multe exerciții 146. Madonna este un exemplu excelent de "fetișism postmodern produs pe scară largă 147", deoarece nu vinde fanilor doar imaginea ei schimbătoare, ci și stilul vestimentar (buricul gol la care a făcut reclamă în anii optzeci a devenit în scurt timp la modă). "De vânzare" este și aspectul ei fizic, rezultat al perioadelor îndelungate petrecute în sala de sport (corpul Madonnei este suplu și musculos, nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
aici două rezultate: în plan social, se construiesc "universuri culturale" relativ închise și identificate, care corespund unor "subculturi"; în plan individual, se obțin embleme pe care Bourdieu le numește habitusuri, înțelese ca dispozitive structurate, obiectivate sau actualizate prin gusturi (alimentare, vestimentare, sportive, estetice) și competențe. În interiorul acestor sisteme, bunurile sunt substituibile, iar practicile sunt transferabile dintr-un domeniu în altul, fiindcă exprimă aceeași nevoie socială: "Astfel, o frecventare asiduă a muzeelor este aproape obligatoriu asociată cu o frecventare echivalentă a teatrelor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cultură... Semiotica oferă o anumită structurare, organizare, explicitare a mizelor unui produs, serviciu sau comportament abordat ca semnificant" (J.M. Floch, 1995: 9). Această nouă inteligibilitate originată de o logică a concretului va fi mai nuanțată, neexclusivă (acceptînd gusturi și dezgusturi vestimentare, culinare, coloristice etc.). Cu modestia sa caracteristică, A.J. Greimas, corifeul semiologiei franceze, afirma într-un interviu publicat de "Le Monde" în dosarul consacrat problematicii semiotice: Cred că la un moment dat se va vedea că semiotica a jucat rolul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dimensiune (de la sintagmă la text și dincolo de text, la cunoașterea comunităților culturale" Hénault: Vom numi acest demers care modifică înțelegerea faptelor de semnificație, structurînd modul de aprehensiune social al semnificației conștiință semiologică" Klinkenberg: "Această disciplină foarte generală care studiază obiectele (vestimentare, de mobilier, pictogramele, gesturile etc.) în măsura în care au sens...va fi semiotica; iar obiectul acestei discipline va fi modul în care sensul funcționează la oameni" 1.6. Domeniile semioticii În mica republică a literelor, afirmă Eric Landowski, semioticianul reprezintă o figură
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dintre cele două. Alte diferențe se pot manifesta și la nivelul instrumentarului folosit. Prezicătorul folosește un material specific care corespunde tehnicii divinatorii pe care o practică (cărți, bețigașe, glob de cristal etc.), în vreme ce magicianul are un "echipament standard" (de la ținuta vestimentară, până la instrumentele și ingredientele folosite). Magia și divinația au însă și o serie de asemănări: * ambele presupun o relație cu absolutul; * se pot desfășura în aceleași spații sacre (izvoare, grote, pe înălțimi, în temple, în spații private); * presupun prezența unor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt acești oameni. Unii păreau lucrători sau mici impiegați, alții aproape cerșetori, câțiva erau îmbrăcați mai bine, dar în veșminte prea uzate [...]. Toți se asemănau prin familiaritatea lor discretă, prin respectul pe care șil acordau unul altuia, indiferent de înfățișarea vestimentară, în fine, prin figurile destinse și expresive, în contrast cu ținuta lor. O femeie în vârstă, ieșită la un gard, atinse de braț pe unul din ei. Acesta era un bărbat înalt, voinic, cu părul cărunt, tuns mărunt și ascuns în parte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a anului 1950. 9. Secvența care încheie fragmentul este un portret literar, perceput din per pectiva externă a unui personaj focalizator, femeia în vârstă ce ieșise la gard. Portretul bărbatului care părea un hamal detaliază numai aspectul fizic și cel vestimentar, accen tuând un subtil contrast. Astfel, robustețea fizică este în opoziție cu părul alb, sugerând vicisitudini ale vieții care lau încărunțit înainte de vreme. Numeroasele detalii ale îmbrăcăminții eroului vizează și ele o schimbare dramatică a statutului social, o cădere în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
popor. Aceasta corespunde unei structuri complexe și interdependente de cunoștințe, de reguli formale sau informale, de modele, de comportament, de valori, de interese, de aspirații, de credințe, de mituri. Acest univers se realizează în practicile și în comportamenetele cotidiene: obișnuințe vestimentare, culinare, moduri de a locui, atitudini corporale, tipuri de relații, organizare familială, practici religioase. Cultura acoperă modul de a trăi și de a face. Geneza acestei structuri complexe se operează în transformările tehnice, economice și sociale proprii unei societăți date
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
asupra elevilor, propriul său exemplu. Comportarea și atitudinea lui în diferite situații influențează adânc asupra școlarilor din clasele mici, constituind pentru el un model de conduită. Învățătorul influențează conduita elevilor săi prin întreaga sa personalitate. Elevii îl imită în privința ținutei vestimentare, gesturilor, atitudinilor față de oameni. Autoritatea lui față de elevi se bazează însă în primul rând pe integritatea caracterului său. Amintindu-și de învățătorul său, Mihail Sadoveanu conturează în “Domnu’ Tradafir” personalitatea lui puternică, prin care insufla elevilor “un respect nemărginit”. Forța
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
bucureștean "bosumflat ca o cocuță care a făcut în pantalonași. Îl puteai lua drept un chelner așezat întîmplător la masă...; profil semănînd ca sarcasm cu cel al lui Călinescu...; prelat în civil (sau) un samsar din lumea mare, imitînd ținuta vestimentară a boierilor bătrîni." Impresia observatorilor că au în față un fals autentic, o imitație, e datorată inadecvării lui Mateiu la timpul în care căzuse, un timp al ridicării noroadelor ce trăiau tocmai printre imitații în material ieftin ale modelelor anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-l studia, dar îl realizase definitiv. Închis în el, cu aerele zbîrlite ale unui arici retractat, cu absență distantă, cu rîie fanariotă acoperită de blazon bizantin, împăunat chiar în vremea cînd era silit să apară fără cea mai simplă decență vestimentară, ceremonios și protocolar, timid pentru că era orgolios peste măsură, sau orgolios ca să nu pară prea timid, cu fumuri nobiliare împrăștiate din pipele iluziei, cu preocupări de lucruri rare, subtile și inutile, cu risipă de cunoștințe prezentate sub forma paradoxului mistificator
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
personajelor, față de care ele sunt în același timp semne, cauze și efecte. Fișa semnalmentelor personajului se completează permanent pe parcursul secolului, constituindu-se într-o ecuație riguroasă, într-un fel de formulă medico-matematică determinată, cu următoarele semnalmente: fiziologice, fiziognomonice, psihologice, climaterice, vestimentare, sociale, ereditare. Ca entitate conceptuală, românul realist și naturalist este reprezentarea unei realități istorice și sociale unde fiecare element al textului este semnificativ. Metodă predilecta este observarea omului în relațiile lui cu mediul și în reacțiile lui sociale. Coordonată fundamentală
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente și modă). Mondenitatea, cod simbolic al aristocrației descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin permisive, un limbaj specific, reguli și practici de politețe, cunoașterea uzanțelor specifice etc. Pariziana este emblemă universului monden, amestec de tradiție și valori în sens larg, de ocupații, de întâmplări și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
român despre muncitori. Predomina însă românele mixte; astfel, în românul Nana se vede cum microbul a cărui purtător este Nana se extinde și asupra societății înalte. A adopta un anumit mod de viață și anumite semne de recunoaștere un cod vestimentar, un anumit vocabular, a frecvență anumite spații la ore fixe, etc. constituie condiții de apartenență la acest grup. Mediul determina identificarea tipurilor cu rolurile lor. Comportamentele pe care le adopta diferite clase sunt determinate de valorile pe care se bazează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-și mențină distanță față de cei care îi imită. Intensitatea acestei competiții destinate să reafirme constant diferențele sociale în fața concurenților produce o artă de consum specific" [Muchembled, p.213]. Paralel cu evoluția personajelor, toaletele relevă și marchează etapele parcursului social. Diferențele vestimentare între cartiere exprimă, în toate timpurile, mai putin particularitățile locale decât contrastele sociale. Mai mult decat portretul unei clase, ele exprimă voința ei de afirmare. Modă impune o stratificare estetică de clasă. Splendoarea hainelor compune un limbaj de superioritate. Îmbrăcămintea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pas d'exagérer en disant que toutes leș femmes avaient des diamants, excepté deux ou trois, peut-être, qui sembleraient n'en avoir pas mis pour se faire remarquer" [Girardin, t.II,1986, p.244]. Pariziana se deosebește printr-un cod vestimentar în care nici un element nu este de neglijat. Constatăm în cazul Parizienei un fetișism al pieselor toaletei. Fiecare detaliu, semnificativ, își găsește funcția în obținerea unui anumit efect. La Pariziana totul este în detaliu, în accesorii; de aici perfecțiunea detaliului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Risler aîné. În perioada în discuție, tendința a doua pare a se generaliză 402. Fenomenul modei se extinde asupra multor domenii, având același spirit de noutate și competivitate 403. Hipnoză estetică față de costum explică grijă și uneori sacrificiile Parizienei. Elementele vestimentare duc la căutarea de sine în mijlocul unei mulțimi eterogene. Femeia pariziana este marea afacere a economiei franceze, care simbolizează artă consumului. Emma Bovary este una din primele victime ale societății de consum; imitând modă pariziana, ea cade în nevroza consumului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Rougon", de "la farce vulgaire, la farce ignoble, de leurs tripotages, tournant au grand drame de l'histoire". 169 Astfel sunt aparițiile simbolice ale lui Charles în Madame Bovary (apariție impetuoasa) și ale doamnei Arnoux în L'Éducation sentimentale (apariție vestimentară). 170 Scenele orizontale și verticale urmează tradițiile teatrului medieval (separat în zone semnificative de esență biblică), distribuind personajele conform principiilor scenografiei (spectatori și actori). 171 Podurile dintre român și teatru funcționează prin "scenariile" teatrale ale romanelor renumite, transformate în melodrame
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nu-i decât un pas "Puis îl s'élança vers le sénateur Rissolin qui traînait să femme étourdie et ornée comme une boutique foraine" [Maupassant, Bel-Ami, p.261]. 391 Numeroasele congregații noi care apar dau dovadă de o bogată inventivitate vestimentară în alegerea voalului, gulerului, panglicilor, manșetelor și mânecilor, a culorilor și a țesăturilor. 392 Aceste subiecte artistice devin însă neinteresante când urmează modă în modul cel mai fidel și necreativ, transformându-se dintr-un subiect singular într-un obiect de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
epoca în care se redactează opera. Portretul făcut personajului feminin, în această povestire, este cel mai lung și mai reușit din punct de vedere stilistic, dând impresia unei vitalități extraordinare și a veridicității. Se pune un accent deosebit pe detaliile vestimentare, pentru a se păstra într-un con de umbră, misterios, aluziile directe la corporalitatea femeii.908 Personajul feminin are o inteligență nativă, un spirit practic și un simț al umorului care o fac mai mult decât simpatică: acceptă, după o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ilustrând la tot pasul influența uriașă a mediului social și a modei asupra ,,învelișurilor" sale. Pe de o parte, observăm purtarea vestimentației de calitate, care să ofere confort, protecție și rafinament, iar pe de altă parte, iese la iveală stilul vestimentar neglijent, incomod, ispititor, chiar degradant (rochii transparente, pantaloni cu talie foarte joasă, decolteuri foarte adânci, bluze deasupra taliei, pantofi cu tocuri foarte înalte etc.). Multe articole de îmbrăcăminte modifică forma corpului sau chiar îl deformează. Prin efectele vizuale ale unor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se manifestă tot mai intens actul conștient sau inconștient de înfrumusețare (dichisirea), care transmite semnale corporale vizibile, în concordanță, de multe ori, cu gândurile și scopurile urmărite, dar și cu cerințele sociale vehiculate. Unele persoane încearcă, prin afișarea unui stil vestimentar și gestual, să pară ceea ce nu sunt în realitate, fără să țină cont că ceea ce se potrivește câtorva nu se potrivește tuturor. Din păcate, observăm tendința unora de a se exprima prea mult sau a altora de a-și distruge
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dominația, dezgustul, supunerea, plictisul, interesul, plăcerea etc. Mai mult, realitatea virtuală are capacitatea de a crea noi imagini corporale tridimensionale, pe baza imaginii stocate digital, prin schimbarea unor părți corporale, deformându-le sau înfrumusețându-le (de exemplu, tunsori, coafuri, articole vestimentare, accesorii etc.). O serie de mișcări și gesturi se manifestă în realitatea virtuală, ca și în cea cotidiană: atingeri, îmbrățișări, sărutări etc. Dar oare, emoțiile și sentimentele trăite în spațiul virtual sunt identice cu cele trăite din îmbrățișări reale? În
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
grup. Adolescentul nu comunică cu toată lumea la fel, adoptând un anumit limbaj gestual cu prietenii, altul cu părinții și cu profesorii, altul cu necunoscuții. Din dorința de a-i impresiona pe ceilalți, adolescentul poate exagera în comunicarea verbală, gestuală sau vestimentară. De exemplu, el poate avea un limbaj vulgar sau cultivat în mod intenționat, poate manifesta plăcere în utilizarea gesturilor agresive sau politicoase, poate adopta un stil vestimentar imoral și neîngrijit sau elegant și asortat. Maniera de exprimare corporală și rapiditatea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a-i impresiona pe ceilalți, adolescentul poate exagera în comunicarea verbală, gestuală sau vestimentară. De exemplu, el poate avea un limbaj vulgar sau cultivat în mod intenționat, poate manifesta plăcere în utilizarea gesturilor agresive sau politicoase, poate adopta un stil vestimentar imoral și neîngrijit sau elegant și asortat. Maniera de exprimare corporală și rapiditatea realizării unor gesturi se schimbă în raport cu vârsta. În acest sens, Allan Pease ne oferă următorul exemplu: un copil de cinci ani care spune o minciună părinților își
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]