4,489 matches
-
o cană de miez de nucă, fâșii de slănină, un castron de usturoi, unt, ceapă, foi de viță murate și condimente Se taie carnea felii și se împănează cu usturoi și slănină, se condimentează și se învelește în frunze de viță de vie, murate și desărate. Se unge o tavă cu unt; adăugăm 2-3 cepe tăiate peștișori, un morcov tăiat rondele, iar peste zarzavat, punem carnea împănată cu usturoi, nucă și prună uscată fără sâmbure, piper, sare, nucșoară și fâșii de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
unge o tavă cu unt; adăugăm 2-3 cepe tăiate peștișori, un morcov tăiat rondele, iar peste zarzavat, punem carnea împănată cu usturoi, nucă și prună uscată fără sâmbure, piper, sare, nucșoară și fâșii de slănină, toate învelite în frunze de viță, ca sarmalele. Peste pachetele din frunze, punem un sos făcut dintr-o cană de supă, o cană de vin alb, o lingură de bulion, sare și piper. Acoperim vasul și-l dăm la cuptor. Înainte de servire se mai toarnă deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
linguri de zahăr și 2 foi de dafin. Se fierbe timp de douăzeci de minute, apoi se lasă la răcit, se toarnă peste pătlăgele și se leagă cu celofan. ROȘII PENTRU IARNĂ În butoiul curat, printre roșii și frunze de viță de vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
feerie multicoloră, care luminează împrejurimile până departe. Copacii construiți din oțel, aluminiu și sticlă, pe care crește o vegetație bogată, funcționează ca niște conducte care colectează apa de ploaie necesară serelor din apropiere. Pe un supercopac cresc orhidee, ferigi exotice, viță de vie și plante din specia bromelide, care sunt un fel de rezervoare de apă pentru o multitudine de insecte și animale arboricole din pădurea tropicală. Toate acestea împreună cu alte plante, din alte specii, formează o încrengătură arboricolă unică, fascinantă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
mai ales pentru cei slabi de inimă. Dacă la Macau Tower practicarea bungee jumping-ului induce spaimă și creșterea la maximum a adrenalinei, la Festivalul Naghol este mult mai mult decât atât. Frânghiile sunt o împletitură complicată de coarde de viță de vie legate de un turn destul de șubred (construit din bușteni și viță de vie din jungla alăturată) și de gleznele celui care sare. O săritură este perfectă dacă jumperul atinge pământul cu părul de pe cap, semn al unei recolte
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
jumping-ului induce spaimă și creșterea la maximum a adrenalinei, la Festivalul Naghol este mult mai mult decât atât. Frânghiile sunt o împletitură complicată de coarde de viță de vie legate de un turn destul de șubred (construit din bușteni și viță de vie din jungla alăturată) și de gleznele celui care sare. O săritură este perfectă dacă jumperul atinge pământul cu părul de pe cap, semn al unei recolte viitoare îmbelșugate. Nu de puține ori, de-a lungul timpului, au existat și
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
viitorul nostru național”. Împreună cu Stere, la „Viața românească” s-au situat pe aceeași poziție Radu Rosetti, s-au situat pe aceeași poziție Andrei Corteanu, Alexis Nour, Axente Frunză ș.a. Colaborator al revistei și exponent al poporanismului, Radu Rosetti - boier de viță veche, din marea familie a Rosetteștilor, cum remarcă G. Călinescu în a sa Istorie a literaturii române - era cunoscut atunci pentru articolele din „Revista nouă”, „Analele Academiei”, „Viața românească”, pentru romanele Cu paloșul (1905), Păcatele sulgeriului (1912), pentru volumele Pământul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de câmpie întinsă și monotonă; priveam spre apus un cer învolburat și roșu. Tata pregătea căruța pentru întoarcerea acasă, o căruță mică, trasă de un cal alb, costeliv. Pământul era nisipos, încât drumul șerpuia la vale anevoios printre butuci de viță de vie și salcâmi, unde se iveau din loc în loc smocuri de iarbă uscată. Stăteam pe o movilă mică și asfințitul soarelui mi se părea un spectacol unic, irepetabil. Coborând spre câmpie, căruța înainta încet, roțile subțiri se afundau adânc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
păștea liniștit la marginea ogorului iarba grasă și bună. Eu mă aflam uneori în tren, alteori pe culmea dealului. Așteptam înserarea să văd munții din depărtare aureolați de razele soarelui portocaliu. Calul păștea liniștit, tata lucra încovoiat deasupra butucilor de viță de vie. Oare la ce se gândește când lucrează? Eu sunt în tren, merg spre nord. Acolo câmpiile întinse dispar, se văd numai dealuri verzi și munți împăduriți. Vreau să mă urc pe un munte, dar soarele strălucitor mă orbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Mi se împăienjeniseră ochii de lacrimi, printre ele vedeam deformată gloata de copii îndepărtându-se. Mă simțeam umilit, ultragiat... Eu am vrut să merg la deal, să-l văd pe tata, știam că muncește din greu, încovoiat deasupra butucilor de viță de vie; am vrut ca cei din cartier să știe unde este dealul pe câmpia nesfârșită. Noi avem o vie chiar pe culme, moștenire de la bunici, să știe toată lumea!... Toamna, târziu, când încă e cald afară, eu beau must dulce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ca un bezmetic pe acoperișul casei. Ce tată are! Să le fie rușine la amândoi. Du-te, zise bunicul. Știi că nu am voie să mă enervez. Stau puțin la soare. Se ridică și porni încet, nehotărât. În dreptul butucilor de viță de vie, îndreptă aracii pe care îi deranjasem de la locurile lor. Vino, ce stai acolo, spuse. Eu râdeam, o luam drept glumă. Pe urmă am zbughit-o spre poartă. Altădată, l-am văzut pe tata supărat. Era foarte agitat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu mâinile puțin nervoase, ține strâns între degete geanta de voiaj. O îmbrățișez repede, apoi îi iau bagajul. Schimbăm două-trei cuvinte, zâmbete, ea înțelege, dar nu schițează nici un gest simte bucuria ce mă stăpânește. Stăm la umbră sub galeria de viță sălbatică din curtea mea. Mariana fumează neîntrerupt; nu avem ce să ne spunem. Propun să bem o cafea în oraș. În colțul străzii intrăm în barul în care îmi beau întotdeauna cafeaua de dimineață. Patroana nu este și asta mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
la vecinul de peste gardul de nuiele, ce delimita parcelele de pământ bine măsurate, cum după-amiază, echipat în pijamaua de lucru, întindea cu grijă aproape maternă rețeaua deasă de fire de sârmă pe care se vor încolăci curând vrejurile plăpânde de viță de vie. Domnul A se înverșuna atunci tare, își cumpăra o sticlă de vin pe care o bea cu repeziciune și, discret, ieșea la lucru îngenunchind în iarba abia mijită, scormonind adânc cu degetele la rădăcinile trandafirilor. Împrumuta apoi de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Domnul A se înverșuna atunci tare, își cumpăra o sticlă de vin pe care o bea cu repeziciune și, discret, ieșea la lucru îngenunchind în iarba abia mijită, scormonind adânc cu degetele la rădăcinile trandafirilor. Împrumuta apoi de la vecinul cu vița de vie furtunul și uda cu nesaț pământul până făcea băltoace și pe trotuar; trecătorii grăbiți executând adevărate acrobații prin aer să le ocolească cu bine. Unii aruncau priviri încruntate, el n-avea însă timp să răspundă nici la saluturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
oarecare, primăvara avea grijă să întindă pe terenul din fața blocului, pe care-l vom numi grădiniță, un strat gros de pământ negru, adus în găleți grele dintr-un loc știut numai de el -, florile, îndeosebi trandafirii, creșteau mai repede ca vița de vie a vecinului spre bucuria nestăpânită a domnului învățător. Seara, înainte de culcare, trecea și privea, atingea plantele, se minuna cât de frumos se dezvoltă inundând cu verdele lor încântător tărâmul ce-i aparținea în întregime, fiindcă ceea ce se vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
din partea ei se ocupa, săraca, mai mult cu croitoria. Răzvrătirea îndreptățită a domnului "profesor", exprimată verbal (poate și scris), ar fi continuat fără opreliști, dacă nu-i venea în minte idee genială: împrumută de la vecinul de peste gard foarfeca de tăiat vița de vie și scurtă simetric iubea ordinea și armonia toți trandafirii. Alcătui apoi câteva buchete mari, pe care le depuse cu gingășie și migală în borcanele de murături din casă. Grădinița se află acum în bună pază. Domnul A e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
stupidă de a pune o astfel de inscripție, descifrabilă cu ușurință doar de un experimentat rebusist. Mai demult, pe locul acela se afla o casă neterminată. Parcă o văd: netencuită, dar locuită de vreo zece ani, înconjurată de butuci de viță de vie ce creșteau repede, în timp ce clădirea rămânea neschimbată, provizorie. L-am întrebat pe tata ce mai fac mama și bunica. Mi-a spus că au fost amândouă puțin bolnave, acum se simt mai bine, doar bunica merge mai greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
să prindă și cealaltă vară, iar ea să-și revadă fiica. De cum a venit primăvara, primul ei gând a fost să îngrijească mărul înainte de a înflori. Într-o zi însorită, a luat o scăriță mică și cu foarfecele de tăiat vița de vie în mână s-a îndreptat spre pom. S-a urcat încet în copac și a început să taie crenguțele rupte și uscate. La coborâre puse greșit piciorul pe scară și se prăbuși în gol. Căzătura fu zdravănă încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
am adus de la Iași și îl țin în ghiveci pe fereastră. — Cum se spune tarhon în franceză? — Estragon. De toate fac, doar că eu nu gătesc pentru mine. Alt fel, de Sărbători, fac niște oloaie cu sarmale senzaționale, și în viță, și în varză! și mai e ceva: gătesc foarte repede. Am învățat de la mama să le am pe toate ordonate, pregătite, înainte de a mă apuca. Bun, dar ce vă place să mâncați cel mai mult? — Mănânc orice, și roșii cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ocazia să degust vinul local, roșu și foarte bun, iar ca mâncare niște specialități de miel, făcute așa de bune că-ți venea să-ți lingi degetele. După ce am luat masa ne-am plimbat puțin pe străduțele pietruite, acoperite de viță de vie, și am admirat casele vechi, amenajate cu mult gust, care parcă te invitau să te așezi pe veranda lor la umbră și răcoare, să admiri peisajul și să de înfrupți cu o dulceață de portocale, de smochine sau
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
obstacolele și vitregiile apărute în cale,am ajuns la capătul drumului și am fost avansat locotenent, ofițer în armata română. Un succes deosebit, unicul militar de carieră din toată istoria încrengăturii neamului meu, să nu mai amintesc, că eram mândria viței mele genealogice. Spuneam că după mai mulți ani de armată și de școală, am dobândit gradul de locotenent.Tragedia a fost că mulți ofițeri, când au plecat de la școală, a trebuit să meargă direct la unitățile unde erau repartizați și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mândria poporului român. Unii însă nu vor să înțeleagă și să priceapă, sau sunt constrânși să arunce cu noroi în acest nume de român, să-l umilească, să-l batjocorească, să l disprețuiască, pentru că este român și nu este de viță nobilă sau pentru că nu este străin de viță regească nu ? Despre alt nume mare, cu rezonanță pentru România, am citit cu dezgust. Este vorba dspre academicianul istoric Dinu Giurăscu, care printre multe altele îl acuză pe N. Ceaușescu de demolarea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
înțeleagă și să priceapă, sau sunt constrânși să arunce cu noroi în acest nume de român, să-l umilească, să-l batjocorească, să l disprețuiască, pentru că este român și nu este de viță nobilă sau pentru că nu este străin de viță regească nu ? Despre alt nume mare, cu rezonanță pentru România, am citit cu dezgust. Este vorba dspre academicianul istoric Dinu Giurăscu, care printre multe altele îl acuză pe N. Ceaușescu de demolarea "Stadionului Republicii". Până în 1950, începând cu 8 iunie
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
eu .. de ... cavaler (flăcău se zice pe la noi) și începusem să mă uit mai atent după fete. Într-o vacanță de vară, se anunță că vine pentru o săptămână la sora mea Mariana o prietenă a ei din Tg.Puiești, Vița Strătulat (tatăl ei, posesorul unui restaurant și bine cunoscut cu tata de când era notar în acea localitate, devenit apoi și nașul meu de botez), era o fată cam de vârsta mea, dar de o rară frumusețe și finețe, plus de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
satului, în drum spre casă, mă aud strigat din urmă în hohote de râs. Când mă întorc să văd cine mă strigă și ce-au găsit de râs ... mi-am pierdut glasul ... erau sora mea Mariana cu ... cine credeți ... cu Vița ... fata mea dragă ... ce nu se mai putea stăpâni de râs ... arătând spre fundul gol al pantalonilor mei, rămas prin cine știe ce tufișuri spinoase, mai ales că noi, copii de țară, nu purtam vara nimic pe sub pantaloni. Atunci am realizat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]