4,110 matches
-
mecanism le împrejmuiește fruntea? Ce rod al imaginației își cerne nehotărârile? Îi fulgeră pe amândoi verdictul dat umanității: ’’Prietene, de vei dispărea, un altul îți va lua locul‛! Partide pierdute, regrete de-o clipă și-acum, amândoi, se împlineau în vraja zorilor, a vremurilor indecise și zdrențuite. Mașina torcea înghițind kilometri. El stătea încrezător pe scaunul din dreapta, privind drumul drept, mărginit de stejarii înalți. Nu se priveau, însă instinctiv își conectau răsuflările într-o îngemănare. Mai era mult până la asfințit; nici o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
că a fost și el tânăr, și poate își aduce aminte cum a fost să fie logodit, am băgat de la mine, dar când i-am văzut ochii lucind, urmărind doar paharul meu de vodcă mi-am dat seama că toată vraja-i inutilă. Ia și bea, nenică", i-am răspuns la întrebarea: "Ce-ai în pahar, vodcă?" Dacă aș fi știut să iau la mine mai multă vodcă, aș fi fost stăpânul stației. Am vorbit peste o oră cu iubita mea
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Flori târzii” Volumul „Flori târzii” a lecturat Și, cu o largă viziune, cititorilor l-a prezentat. Cei ce cu răbdare cartea vor discerne, Descoperi-vor adevăruri și învățături eterne. Frânturi de viată În orele târzii din miez de noapte, Când vraja somnului se lasă așteptată, Încerc să țes din firele-ncurcate, Frânturi din existențami zbuciumată. Deșir mereu același ghem de amintiri, Până când geană de geană se lipește, Sperând să mai găsesc măcar un fir Spre o-ntâmplare ce-abia mai licărește
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
șansă: știu eu un vraci despre care se spune că..." Se pare totuși că vracii cândva vindecau cu adevărat. Și că utopiile aveau un efect hipnotic: fascinați de ele ca de o lumină strălucitoare, oamenii modificau lumea conform cu ele. Pentru ca vraja să fie eficientă, trebuie să crezi în ea fără să te îndoiești. Dar ca să poți crede trebuie să fii un anumit gen de om, deschis către lumea imaginară spre care trimite incantația. Luciditatea și rațiunea nu mai servesc aici la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
păreau vânjoase, umerii lui erau buni de urnit stânci. Și aproape tot timpul, cu capul ușor dat pe spate, se uita la cer. Soldații se țineau destul de vioi, dar Iahuben nici nu băgă în seamă drumul sau oboseala, înviorat de vraja cu care-i ispitea sclavul privirea. Stelele nu dădeau lumină. Cu sau fără ele, cerul era tot negru. Lumină palidă răsfrângeau numai torțele purtate de robi. Dar nu lipsa de lumină era piedică pe drum. Deșertul n-avea nici mlaștini
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
băgă de seamă că acolo unde se uita sclavul era o stea lunguiață, mai mare decât toate. Îl trecură fiori. Nu-și mai luă ochii de la stea. Mergeau amândoi ca și până acum, călări pe taurii lor, însă parcă o vrajă ciudată din steaua necunoscută le sorbea privirea. Auta nu mai vorbea. Nici Iahuben. Fără îndoială că sclavul strigase văzând steaua. Altceva nu era. Abia după câteva ceasuri de mers, sugrumat de tăcere și de îngrijorare, Iahuben se hotărî să întrerupă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
De unde știi tu ce știu numai zeii? îl întrerupse bătrânul Agbongbotile. Robia nu este noroc. Ca să știu asta nu trebuie să vină zeii în vis în inima mea. Dar viitorul nu-l putem ghici nici eu, nici tu, nici Tankoko... Vrăjile tale m-au mințit prea de multe ori ca să le mai cred. Aici nu-mi mai ești stăpân, și nu-mi mai este frică să-ți spun că minți! Norocul ți-l aduc zeii fără să te vestească. Tu știi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai leșină. - Cum să încuviințez, zise ea, ca eu să mă tem mai rău decât niște robi negri? Tu ești un vrăjitor cumsecade, străinule, așa e? Râse cu drăgălășie și urmă: Nu-i așa, străinule, că îmi plac basmele și vrăjile tale? Crezi că eu nu știu că noi stăm și acum acolo pe câmpie și că tu-mi spui povești? Tocmai pentru asta am să te iubesc, străinule argintiu! - Măcar că sunt rece... adăugase cârmaciul. - Nu-i nimic! zâmbi Mehituasehet. - Tot
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
străluctior, nuanțând culoarea rumenă a obrajilor. Tenul său, deși neted, dar nu suav sugera că este un om care trăia în mijlocul naturii, dealtmiteri profesia lui îl arunca în brațele ei. Intrat în casă, unde într-adevăr plutea acea atmosferă și vrajă specifică marii sărbători, cu un zâmbet naiv, el strânse mâna lui Andrei și a tatălui său, murmurând un ”la mulți ani” aproape șoptit,apoi rămase în picioare, simțindu-se puțin încurcat. Andrei, care părea destul de vesel îi spuse: -Pe la
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Îmi părăsește creierul, iar căldura, flăcările și țăcănitul tacâmurilor pe ceramică mă hipnotizează. Îi pot vedea prin foc, demonii. Dansul lor zeflemitor și pâlpâitor pe când mă rezem de spătarul scaunului. Ridic halba de bere tare ducând-o la buze, iar vraja se destramă. Dau pe gât berea. Când ajung acasă iau niște somnifere și după un timp ce mie mi se pare cam o jumătate de oră de leșin se face iarăși luni dimineață. Iarăși luni. Telefonul mă smulge dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fața mea Înainte de0000000000000să mănânc0000000000000000e pizdă o să se uite la mine, o să fie predestinată000000000000000000să mănânc000000000000ca Bladesey. Mor de foame ca un rahat0000să mănânc 0000000000000000000000 să mă deranjez să prepar ceva, orice000000000apoi să mănânc000000000000000000i rulouri cu omletă din aia0000000000000000000da00000da000000000000000a printr-o vrajă! Gustărica mi se așează0000000000000000da o da o da 0000000000hiar mă duc În birou și nu 000000000000000000000000000000000000000000000000el puțin suportabilă. Nu că s-ar fi progresat cine știe ce. Afemeiatul ăla mucos de Ocky a dispărut de pe fața Pământului, iar Lennox Îmi dă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
trântește În urma lui. — Oricum, mai ai și alte vești? Întreabă el. — Nu, am stabilit o legătură cu Amanda așa cum mi-ai spus tu. Asta-i o chestie strălucită. — Mmm. Bine... zice Toal. Pot deja să simt cum se desprinde de sub vraja târfuliței ăsteia prostuțe. — O să-mi reprogramez Întâlnirea cu Forumul și vin la Niddrie la trei. Nu... mă duc eu la Niddrie. Tu du-te la adunarea Forumului. — Bine, Îi zic eu. Apoi mă gândesc În timp ce ies pe ușă: ce pizda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mai auzim foarte departe vântul suflând prin pădurile din jurul Fruntișenilor și a Obârșenilor. Cireșii din ogradă s-au aplecat și ei de bătrânețe. Am rămas cu amintirea locurilor natale, parcă mai simțim aievea mirosul de flori de tei și iasomie, vraja clipelor petrecute în tinerețe alături de cei dragi. Toamna a venit peste noi și în curând vom merge să ne întâlnim pe vecie cu cei plecați mai demult. Despre noi vor rămâne doar amintirile scrise în această povestire. Enterobius Vermiculari și
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
noi, doar reptilele cu rol important în bestiarul magic mai au oarecare întrebuințări divinatorii, și acestea intrate de mult în rândul superstițiilor, fără să mai provoace cu nimic interpretările. Broasca și șopârla sunt prevestitoare ale prezenței spiritelor malefice sau ale vrăjilor. Cercetarea noastră arată că în unele locuri (mai cu seamă în zonele izolate din Moldova), ele mai pot constitui încă semne prevestitoare. De exemplu, se spune că atunci când într-o casă se găsește o șopârlă este un semn rău, fără
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fie cu un fecior chipeș și bogat dacă parul este drept și cu lăstari sau cu un bărbat bătrân dacă parul este uscat etc. Practica poartă în Moldova numele de vergelat. "Punțile de la Anul Nou, vergelatul în toate ipostazele sale, vrăjile din noaptea de Sfântul Andrei, în cea mai mare parte, toate au ca finalitate "identificarea" alesului"81. Astăzi, multe din înțelesurile originare s-au pierdut sau profanat, rezistând doar o serie de semnificații, utilizate în virtutea unor tradiții și obiceiuri. 3
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
celui care le aprinde și le veghează. Nerespectarea unei sărbători precum Foca poate abate asupra familiei, sau a comunității, o seamă de pericole: incendii, grindină, trăsnet etc. Regăsim focul ca element principal și într-o seamă de ritualuri magice, descântece, vrăji, la nivelul obiceiurilor și superstițiilor. Cert este că în jurul acestui element, atât de puternic, s-a construit un întreg păienjeniș de credințe și mituri menit să-i sublinieze puterea și misterul. Printre cele mai cunoscute rămâne, fără îndoială, mitul prometeic
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
folosit. Mulți preferă să-și spună "vrăjitori". Poate nu întâmplător vrăjitoria mai este numită forma populară a magiei. Sunt convinsă că este un fapt ereditar... Bunica mea, care este moartă acum, a fost și ea vrăjitoare. Cunoștea foarte multe descântece, vrăji și de mică am urmărit-o fiind foarte atrasă de ceea ce făcea. După multe discuții am ajuns amândouă la concluzia că cel mai bine ar fi să studiez psihologia. Am intrat la Facultatea de Psihologie. Aici am citit foarte multe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aparte. Cei mai mulți refuză să se numească vrăjitori sau magicieni, termenii fiind socotiți de mulți ca având conotații malefice. Deși nu reușesc să facă o delimitare clară a fenomenelor (dovadă că mulți dintre cei chestionați practică divinația urmată de descântece sau vrăji), ei se consideră a fi aleși, principala lor funcție fiind aceea de diagnosticare și prognosticare. "Eu spun omului ce văd și ce-l așteaptă, nimic în plus...". Acest lucru este demonstrat și de alte cercetări, întreprinse în spațiul francez. Publicând
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
social obișnuit. De altfel, acest fapt a fost și încă mai este cunoscut în spațiile tradiționale, unde prezicătoarea și vrăjitoarea aveau obligația de a respecta anumite zile prin post, rugăciune, curățenie trupească etc. Atunci trebuiau să-și procure plantele de vrajă (de exemplu, mătrăguna) după un ritual precis etc. În plus, nereușita unor practici de acest gen ar putea atrage după sine o serie de efecte negative asupra celui care le folosește, dar și asupra familiei sale. Literatura de specialitate cuprinde
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Practica divinației, în acest caz, se înscrie într-un act mai complex de magie populară. Divinația este aici un studiu preliminar prin care se depistează răul și se pun "diagnostice". Ea este urmată întotdeauna de ritualuri de desfacere, dezlegare a vrăjilor. În această situație, divinația are o funcție de "diagnoză" și "prognoză". Mai mult decât atât, credem că prezicerea este, de fapt, momentul prin care se câștigă încrederea clientului. Este un prag psihologic extrem de important: "La mine vin oameni de tot felul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al damnării. "Uite, a lui F. a avut bot de câine. Ducă-se pe pustii! L-o bătut Dumnezeu pentru păcatele lui prin copil. Tare o mai năcăjit cu el!" (G.A., 70 ani, Suceava). "Era o babă care făcea vrăji. Dumnezeu o strâmbat-o toată că n-o mai răbdat-o. Apoi și când o murit s-o umflat toată în sicriu" (M., 63 ani, Suceava). Exemplele prezentate mai sus arată că se poate alcătui un întreg inventar de semne
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și compilațiile moderne de practici divinatorii (nenumărate) au toate șansele să se încadreze în categoria kitschurilor. Motivațiile pot fi multiple: de la folosirea unor clișee lingvistice șablonarde (pendul magic, oglindă magică, călătorii astrale, plan astral, spirite malefice, zile favorabile și nefavorabile, vrăji, spirite malefice, spirite benefice etc.317), până la încercarea de a pune laolaltă credințe și practici dintre cele mai diverse. În astfel de scrieri sunt prinse în același sistem explicativ cunoștințe din domenii extrem de variate fizică, medicină, antropologie, etnologie, religii. Aici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Florence, Croyance et voyance à Paris et en region parisienne de nos jours, directeur d'études Philippe Boutry, 1999. Rev. Descoperă, Anul III, Nr. 10 (28), noiembrie, 2005. DIKOL, Christian și Miriam, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece și ritualuri, Iași, Ed. Polirom, 2005. Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R., 1975. DROUOT, Patrick, Șamanul, fizicianul și misticul, traducere de Radu-Călin Bacali, București, Ed. Humanitas, 2003. DUMÉZIL, Georges, La Religion romaine archaïque, Paris, Payot, 1966
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Platon, 1968. MARIAN, S. Florea, Ornitologia populară românească, II, Cernăuți, 1883. MARIAN, S. Florea, Nașterea la români. Studiu etnografic, București, Ed. Göbl, 1892. MARIAN, S. Florea, Înmormântarea la români, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1995. MARIAN, S. Florea, Vrăji, farmece și desfaceri, București, Ed. Coresi, 1996. MARIAN, S. Florea, Sărbătorile la români, București, Ed. Fundației Culturale Române, vol. I-II, 1997. MAUSS, Marcel, HUBERT, Henri, Teoria generală a magiei, traducere de Ingrid Ilinca și Silviu Lupescu, prefață de Nicu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cele trei mari momente ale trecerii. Ele sunt prezentate aici ca obiceiuri, credințe, uneori superstiții, și mai puțin ca practici divinatorii foarte riguroase. Alte relatări ale unor practici și semne prevestitoare întâlnim în varii lucrări de specialitate: S. Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri, București, Ed. Coresi, 1996; S. Florea Marian, Sărbătorile la români, București, Ed. Fundației Culturale Române, vol. I-II, 1997; Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, București, Ed. Minerva, 1976; Artur Gorovei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]