3,365 matches
-
iar tânărul brun, cu mustățile mici, negre, retezate englezește, își așezase trusa de voiaj pe mescioara de la fereastra compartimentului. Trenul duduia și fumega ca un animal apocaliptic. Directorul regreta că s-a coborât să discute cu un om atât de vulgar. Căpitanul urmărea ostenelile lui Rogojinaru cu o curiozitate plină de admirație. Tânărul, de când plecase conductorul, se uita pe fereastra vagonului, în care apăruse silueta capitalei. De-a lungul liniei răsăreau și piereau table cu reclame pe stâlpi anume, ori pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
circ. Din moment ce nu lucrasem la organizare de la Început, mă aflam În seara aceea la alt eveniment, o cină de bun venit pentru directorul unuia dintre noii clienți ai Kelly & Company. Leo oftă. —Știu, ai dreptate, normal. A fost atât de... vulgar! — Da, așa a fost, nu? Vreau să zic... cine erau tipele alea din curtea exterioară? Atacau la propriu șampania - ai fi zis că nu mai văzuseră așa ceva până atunci. Și tipii ăia cu accent de Staten Island care chiar au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ceva și treizeci și ceva și În mod evident nici unul nu era pentru prima oară aici. Femeile erau Înalte, slabe și foarte În largul lor În hainele ce le dezgoleau coapsele și În decolteurile ample, dar fără a fi deloc vulgare. Bărbații dansau alături de ele, mișcându-și mâinile pe șolduri, spate și umeri, fără să transpire, având grijă ca niciodată paharul unei fete să nu rămână gol. Nu semăna deloc cu singura mea noapte de rebeliune adolescentină, pe care mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Cum zici tu, am auzit pe cineva șoptind. Leo și-a dat ochii peste cap, de parcă ar fi spus: „O, Doamne, nu suntem chiar atât de proști“. Timp de câteva clipe m-am simțit flatată. Și ce dacă era cam vulgar să cunoști pe cineva și să ți-o tragi În aceeași noapte? Era mai bine ca toată lumea să creadă că era posibil ca Philip Weston să catadicsească să se culce cu mine, presupun, decât să-și Închipuie că mă luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mine În timp ce deschideam ușa de la camera lui Sammy, cu sandalele Într-o mână, În timp ce pe cealaltă mi-o treceam prin părul Încâlcit, ca scos din pernă. Gura Îmi atârna, deschisă, deloc atrăgător, și aveam machiajul Întins sub ochi. Arătam la fel de vulgară ca Paris, minus corpul și țoalele ei super. Silueta din fundal era neclară; la o cercetare mai atentă, era În mod evident un bărbat cu un cearșaf În jurul taliei, dar era imposibil să-l identifici. Era Sammy, bineînțeles - nenorocitul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
acestora; aceleași obligații sunt valabile și în cazul serviciilor de programe destinate exclusiv publicului din România, retransmise de distribuitorii de servicii. Articolul 14 Sunt interzise, în cadrul emisiunilor audiovizuale destinate copiilor, fumatul și consumul băuturilor alcoolice, comportamentul violent, trivial, limbajul violent, vulgar ori licențios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice și a handicapurilor. Articolul 15 (1) În intervalul orar 6,00-20,00 radiodifuzorii nu pot difuza anunțuri promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216221_a_217550]
-
băuturilor alcoolice, comportamentul violent, trivial, limbajul violent, vulgar ori licențios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice și a handicapurilor. Articolul 15 (1) În intervalul orar 6,00-20,00 radiodifuzorii nu pot difuza anunțuri promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii. ... (2) În intervalul orar 6,00-22,00 nu pot fi difuzate emisiuni care conțin: ... a) detalii sau metode de sinucidere ori de automutilare; ... b) demonstrații sau detalii importante privind tehnici criminale; ... c) demonstrații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216221_a_217550]
-
nu afectează copiii. ... (5) Este interzisă ilustrarea unei informații cu imagini de natură pornografică. Capitolul IV Programele muzicale și protecția copiilor Articolul 28 (1) Producțiile și videoclipurile muzicale bazate pe violență fizică, psihică ori sexuală sau care folosesc un limbaj vulgar ori licențios pot fi difuzate doar cu respectarea criteriilor de clasificare și a restricțiilor orare de difuzare. ... (2) Este interzisă difuzarea producțiilor și a videoclipurilor muzicale care încurajează consumul de droguri sau care sugerează că drogurile ar constitui un mijloc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216221_a_217550]
-
1): "Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, daca nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice;" Autorul excepției de neconstituționalitate susține că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141616_a_142945]
-
că aceasta este neîntemeiată și urmează să fie respinsă. Potrivit art. 2 pct. 1) din Legea nr. 61/1991 , republicata, constituie contravenție comportamentul huliganic în public, manifestat prin fapte, acte sau gesturi obscene, prin proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, prin amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, dacă sunt de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice. Curtea reține că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141616_a_142945]
-
acestora; aceleași obligații sunt valabile și în cazul serviciilor de programe destinate exclusiv publicului din România, retransmise de distribuitorii de servicii. Articolul 14 Sunt interzise, în cadrul emisiunilor audiovizuale destinate copiilor, fumatul și consumul băuturilor alcoolice, comportamentul violent, trivial, limbajul violent, vulgar ori licențios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice și a handicapurilor. Articolul 15 (1) În intervalul orar 6,00-20,00 radiodifuzorii nu pot difuza anunțuri promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
băuturilor alcoolice, comportamentul violent, trivial, limbajul violent, vulgar ori licențios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice și a handicapurilor. Articolul 15 (1) În intervalul orar 6,00-20,00 radiodifuzorii nu pot difuza anunțuri promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii. ... (2) În intervalul orar 6,00-22,00 nu pot fi difuzate emisiuni care conțin: ... a) detalii sau metode de sinucidere ori de automutilare; ... b) demonstrații sau detalii importante privind tehnici criminale; ... c) demonstrații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
nu afectează copiii. ... (5) Este interzisă ilustrarea unei informații cu imagini de natură pornografică. Capitolul IV Programele muzicale și protecția copiilor Articolul 28 (1) Producțiile și videoclipurile muzicale bazate pe violență fizică, psihică ori sexuală sau care folosesc un limbaj vulgar ori licențios pot fi difuzate doar cu respectarea criteriilor de clasificare și a restricțiilor orare de difuzare. ... (2) Este interzisă difuzarea producțiilor și a videoclipurilor muzicale care încurajează consumul de droguri sau care sugerează că drogurile ar constitui un mijloc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
limbi, prin derivare, dar mai ales prin preluarea și modificarea semantică a unor cuvinte ale limbii comune; dintre acestea, o categorie interesantă o constituie termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară a registrelor oralității informale. Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția destul de recentă a termenului penal. Termenul (împrumut din franceză, de pe la începutul secolului al XIX-lea, raportat și la un etimon latin cult) aparține limbajului juridic
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
ca aceste conduitele vestimentare să pară "excentrice", lipsite de gust, să stârnească dezaprobarea socială, ridicolul și chiar râsul sau, dimpotrivă, să fie considerate exemplare. Surprinzător, dincolo de comicul situației, raționamentul sociologic al lui Pierre Bourdieu (1979/1984, 60) arată că blamarea vulgarului, a obscenului nu înseamnă altceva decât afirmarea superiorității (în sensul poziționării sociale) celor care se exprimă asupra dezagreabilului. Desigur, gustul reprezintă o chestiune privată, subiectivă, fiecare individ fiind liber să se exprime și să aleagă ceea ce îi place. În același
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
față de alte grupuri, susține Pierre Bourdieu (1979/1984, 57). Pornind de la aceste argumente, am putea repera o distribuție a preferințelor vestimentare în funcție de palierele de manifestare ale gusturilor sociale: unele determinate de condițiile structurale ale actorilor sociali, deci la nivelul necesităților, "vulgare", comune și altele care se distanțează de necesitate, "se obiectivează prin gratificare" (idem, 175). Muncitorii dau hainelor o funcție realistă, în acord cu gustul pentru necesitate (P. Bourdieu 1979/1984, 200-201), căutând mai degrabă substanța și funcția decât forma, stilurile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Imperiului, și anume la populația romană din Dacia traiană (nord-dunăreană), rămasă aici după 275, ei se numeau romani (adică romanici) ca o nouă "natio barbara".9 Să examinăm și alți termeni. Cuvântul Dumnezeu este prezent în forma aceasta veche, latină vulgară, numai la români. Din examinarea lui rezultă că Domine/deus, în forma veche, populară, Domne deus este, în Dacia și Moesia, o invocație păgână, preluată apoi și de creștinism. Alți termeni creștini semnificativi sunt: Crăciunul, Rusaliile, duminica, sărbătoare (termen simbolic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de credințe, practici, gesturi și reprezentări cu valoare religioasă, specifice acestor latinofoni din nordul Dunării, situați în afara Romaniei, și aflați în pragul creștinării. Astfel, "a amăgi" (arhaic), adică "a face semne cabalistice cu mâna, a descânta, a vrăji", din latinul vulgar admagire (de la magus-mag, vrăjitor și magia-magie, vrăjitorie), apoi "a fermeca" (popular fărmăca, fărmeca), de la latinul pharmacum, "a descânta", de la discantare, "soarte, soartă" din latinul sors, sortem, sau "altar", "vărgură", "păcat", "drac", "închina", "rugă", "ajuna" sau termenul provenit din substrat, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
limba română, a termenului boz (pl. bozi)-"idol", care derivă din slavul vechi bozi (pl. bogu)în momentul în care slavii păgâni au venit în contact cu strămoșii românilor, ei erau politeiști. Pentru românii creștini, divinitățile noilor veniți erau idoli vulgari. Ca urmare, așa-zisul adstrat slav al culturii populare românești, mai ales cel mitologic și religios, trebuie înțeles drept niște calcuri pe un fond străvechi, care în anumite condiții social-politice (dominații străine), demografice (conviețuiri, asimilări) și spirituale (moșteniri indo-europene) a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
latină a fost unul din factorii fundamentali ai acestui proces. Schimbările survenite în evoluția de ansamblu a limbii, în secolele VII-X, au avut rezonanță și în limbajul religios. În acest interval, liturghia din biserica nord-dunăreană se făcea în latină (latina vulgară), dovadă conservarea în scrierile bisericii medievale a expresiei liturghice "Doamne meserere" (cf. Petre Ș. Năsturel). Pe de altă parte, de la o anumită dată, secolele VIII-IX, unele momente ale liturghiei (predica) se desfășurau în română. Ca și în alte limbi neoromanice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
năvălitorii slavi, o parte trăia alături de slavi, conviețuind cu aceștia sau se contopise în masa slavilor, iar altă parte se retrăsese în munți și în regiunile mai ferite, viitorii vlahi, menționați de izvoarele bizantine mai târziu. Din limba latină populară (vulgară) s-au păstrat unele denumiri de orașe, râuri și localități. Bulgarii erau puțini numeroși, ei alcătuiau pătura dominatoare politică și militară, dar acestora li s-au adăugat greci (bizantini), resturi ale goților și ale altor barbari colonizați anterior pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mulțime din cuvintele latine și le-a înlocuit, în cea mai mare parte, prin cuvinte slave, fără a putea (totuși) să deromanizeze limba". Ca epocă de închegare a unei limbi specifice acestui sud-est european, ca limită de la care încetează latina vulgară și încep limbile neoromanice, este momentul în care provinciile nu mai pot împrumuta una de la alta, când se închid în regalitățile barbare sau în "romaniile populare" respective. După învățatul Tomaschek, care citează pe Miklosich, limba românească ar putea reprezenta starea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
doi soldați din armata bizantină, care se exprimă în "limba locului". Ar fi "temerar" din partea noastră, spune Brătianu, să deducem din această mărturie existența limbii române (în secolul VI!), dar se poate susține că o limbă romanică, derivată din latina vulgară (populară), se vorbea de la un capăt la altul al Peninsulei Balcanice și chiar dincolo de Dunăre o "lingua franca" în sud-estul Europei.47 Rolul fundamental al latinei în alcătuirea limbii române a fost subliniat . Este o evidență că termenii ce indică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
verbe. Între cele 2000 de cuvinte moștenite în limba română, unele s-au păstrat numai în această limbănumărul lor este de 100, precum ajutor, cântec, creștin, împărat, a ierta, a legăna ș. a. Ca o concluzie, limba română continuă latina populară (vulgară). Româna, ca și alte limbi romanice, s-a născut în urma diversificării și evoluției neîntrerupte a limbii latine vorbite (populară). Latina vorbită era o limbă comună, mijloc de comunicare orală, limbile romanice sunt continuatoare neîntrerupte ale latinei vorbite înainte de secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Joseph Jooris, la 16 februarie 1859 - echilibrul statelor se opune extensiunii Rusiei și Austriei, iar mijlocul cel mai bun (de conservare a echilibrului) este crearea de state barieră (România, Serbia); aceasta este opinia publică, o opinie a mulțimii, o opinie vulgară, ce-i drept, dar adeseori mai reală decât calculul profund și abstract al diplomației. Referindu-se la același echilibru, Napoleon al III-lea îi va declara lui V. Alecsandri că, „astăzi, poziția politică a Principatelor e asigurată prin diverse interese
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]