4,573 matches
-
Moldovei de Miron Costin / 101 2.2. Teroarea naturală / 106 2.2.1. Sadismul istoric. Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi / 107 2.2.2. Naturalismul visceral. O făclie de Paște de I.L. Caragiale / 114 2.2.3. Evadarea eșuată. La Vulturi! de Gala Galaction / 121 2.3. Teroarea de frontieră. Între natural și supranatural / 128 2.3.1. Deformarea psihologică. În vreme de război de I.L. Caragiale / 129 2.3.2. Metamorfozele obsesivului. Frigul de Gib I. Mihăescu / 135 2.3
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pune în discuție teroarea naturală, adică acel model care produce spaimă utilizând ingredientele universului real și respectând legile verosimilului. Pe acest făgaș, se înscriu următoarele texte: Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi, O făclie de Paște de I.L. Caragiale și La Vulturi! de Gala Galaction. A doua direcție urmărește teroarea de frontieră, plasată, ambiguu, între natural și supranatural, deci între real și fantastic (de precizat aici că vehiculul acestei identificări deformate este reprezentat de psihicul terifiat al personajului principal, care nu reușește
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
decât cel care fusese obiectul spaimei sale inițiale. Oricum ar sta lucrurile, proza lui Caragiale este, simultan, una dintre cele mai valoroase contribuții autohtone la estetica naturalistă și un veritabil exemplu de scriitură terifiantă. 2.2.3. Evadarea eșuată La Vulturi! de Gala Galaction În pofida stilului eclectic, în care se amestecă, după cum bine observă Tudor Vianu 79, neologisme și cuvinte din fondul principal lexical, proza lui Galaction rezistă satisfăcător probei timpului, putând fi recuperată din mai multe unghiuri fertile de lectură
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
evidențiază elemente tipice straniului și chiar grotescului narativ, însă, în cazul acestora, conflictul se rezolvă mult prea rapid, intriga fiind, astfel, deposedată de o progresie a suspansului, ingredient sine qua non în închegarea terifiantului diegetic. Prima dintre acestea, nuvela La Vulturi! (1912), a intrat, din rațiuni estetice deformatoare și degrabă generatoare de entuziasm patriotic, în manualele școlare comuniste, astfel că generații întregi de elevi au ajuns să frunzărească în silă paginile nuvelei și, sub presiunea profesorilor de gimnaziu, să-i rateze
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
motor patriotic profund decelați în spatele acestui act disperat? Nuvela debutează în registrul sublimului; naratorul se lasă sedus de tentația manifestă a maiestuosului, de extracție romantică. Explicația titlului survine în paragraful secund: "în fața cerului, mai sus decât brazii cei mai înalți, vulturii pluteau neobosit, scăldându-și aripile în lumină". Suntem într-un spațiu al recluziunii alpine, iar intervalul temporal ales (centrat în jurul insurecției lui Tudor Vladimirescu) injectează tropi ai verosimilității într-un univers ce pare degrevat, a priori, de orice semn al
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
moș Dănilă". Intervalul tranziției de la agitație la calm, petrecut într-un mediu nu vidat de elemente ale sublimului rece, este înregistrat cu acuitate de narator: "Vijelitul Iablanicioarei de-abia se mai auzea. Pacea locului era adâncă. Sus, în nesfârșirea albastră, vulturii se roteau cu neobosită măreție". Liniștea elementelor este potențată de reajustarea psihică, apoi somatică a umanului la aceasta (din nou, se poate remarca figura repetiției): "Agripina căzu la umbra unui stog și ascultă, cât o mai puteau lăsa să asculte
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de sânge, iar de jur împrejur sta, în iarbă, o largă spulberătură de fulgi cenușii, ca după o încăierare de vulturi". Naratorul are extraordinara intuiție de a nu sincroniza diegeza cu terifianta încatenare de fapte care au condus la uciderea pruncului, ci ni le prezintă rezumativ, pudrate etic, din perspectiva arbitrilor tragici, care sunt ciobanii lui Dănilă. Sursele terorii sunt, așadar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
au condus la uciderea pruncului, ci ni le prezintă rezumativ, pudrate etic, din perspectiva arbitrilor tragici, care sunt ciobanii lui Dănilă. Sursele terorii sunt, așadar, două: fuga nebunească a Agripinei și a copiilor prin pădure și uciderea lui Păunaș de către vulturii înfometați. La acestea, desigur, se adaugă pericolul fizic al întregii drame: invadatorii turci, a căror influență se exercită doar prin proximitate. Cititorul, ca și personajul central, nu-i vede niciodată, ci doar știe că sunt acolo, gata în orice clipă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pare fructuoasă, se dovedește ratată, și nu dintr-o carență actanțială a personajelor, ci pentru că umbra unui destin tragic apasă asupra muntenilor de pe Culmea Scripetelui. Imprecația bătrânului sublimează neputința frustrantă a omului în fața acestuia: "Ajungă atâta risipă, atâta jaf la vulturi! din mana bietei țări și din carnea noastră!". 2.3. Teroarea de frontieră Între natural și supranatural Adevărații aficionados ai prozei terorii prețuiesc, mai presus de orice, ambivalența sau chiar plurivalența sensurilor implicate la nivelul unei narațiuni, echivocul care planează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
terorii supranaturale, am selectat tot un număr de trei proze, semnate de Gala Galaction, de Cezar Petrescu și de Mircea Eliade. 2.4.1. Maleficul suicidar Moara lui Călifar de Gala Galaction Exceptând scenariul de teroare naturală propus în La Vulturi!, Galaction servește exemplar proza de teroare supranaturală grație unei alte nuvele. Moara lui Călifar (1902), fiindcă despre aceasta este vorba, se evidențiază, în opinia Adrianei Niculiu, prin "folosirea temelor moderne a refulării în subconștient, a discontinuității și a suprapunerii timpului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
le sentiment d'épouvante en utilisant les ingrédients de l'univers réel et en respectant les lois de la vraisemblance. Ici, nous avons inclus les œuvres suivantes : Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi, O făclie de paște de I.L. Caragiale et La Vulturi! de Gala Galaction. La deuxième grande ligne de recherche est axée sur ce que nous avons appelé la terreur de frontière, qui se trouve donc à la limite entre le naturel et le surnaturel, le réel et le fantastique (la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ein fiktionales Modell, in dem die Angst im Rahmen der wirklichen Welt, als Folge natürlicher Erscheinungen, den Gesetzen der Wahrscheinlichkeit entsprechend, entsteht. Hierzu gehören folgende Werke: Alexandru Lăpușneanul von Constantin Negruzzi, O făclie de paște von I.L. Caragiale und La Vulturi! von Gala Galaction. Eine zweite Art beschreibt eine sogenannte "Grenzerscheinung", die ich als "Schwellengrauen" bezeichne möchte und die als ambivalent zwischen dem Natürlichen und Übernatuerlichen, dem Realen und Fantastischen angesiedelt ist. Dabei liegt die Ursache dieser missglückten Identifikation in der
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Popa Man ș.a.) și mai tinerii D. D. Patrașcanu (Din amintirile lui Constantin Casian, Învingătorul lui Napoleon, O excursie de plăcere, Înzăpădiți), N. D. Cocea (Urlătoarea, Pâne albă) și Gala Galaction (Pădurarul Ion Bentu, O scrisoare găsită în zăpadă, La Vulturi, În drumul spre păcat, Calipso, greaca, fecioara, Alfa din Orion). V.r. mai găzduiește pagini trimise de zeci de prozatori, de prestigiu sau în curs de afirmare, precum I. L. Caragiale (Kir Ianulea), B. Delavrancea (Stăpânea odată...), C. Sandu-Aldea (Ape mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
de abordare a literaturii, efectuate din perspective moderne. Rubrica „Recenzii” vădește apetența colaboratorilor pentru metodele moderne de cercetare. Colaborează frecvent Olimpia Berca, Livius Petru Bercea, Doina Bogdan-Dascălu, Crișu Dascălu, Eugen Dorcescu, Maria Foarță, Ionel Funeriu, Livia Vasiluță, Dumitru Vlăduț, Smaranda Vultur. D.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286008_a_287337]
-
de tenebre târa înfometații în nisip ca niște alge, Și-n mintea poetului aurora se rumenea ca o pâine... Astfel de secvențe nu sunt rare în Petre Schlemihl. În postură de ostracizat și exclus („Lângă armele voastre, oameni neînduplecați, / Lângă vulturii voștri pe care i-ați dresat să sfâșie plămânii / Oricărui aducător de flăcări”, „Călăi sau frați, iată-mă pășesc printre voi, / Și nu știu ce-mi înfigeți în omoplat: un pumnal sau o aripă”), poetul își mărturisește deopotrivă angoasele și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spațiu-timp al celebrării comuniunii cosmice: De aceea, cum circulă prin noi toți nu numai pădurile Ci chiar și casele, vulcanii, vitele, corăbiile, orașele Când noi toți, buni sau răi, suntem ca niște conducte prin care circulă De la buruiana umilă până la vulturul ca o carte semeață... (Petre Schlemihl, XII) E “înfrățirea unanimă” invocată într-o altă secvență a aceleiași cărți, și al cărei agent transformator rămâne, în ultimă analiză, „slova” poetică, magia cuvântului care - ni se spune în Petre Schlemihl, XIV - departe
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
minimal poate fi reconstituit din diverse supoziții și sugestii. Personajul, în postură de posibil servitor al unui bătrîn bogat, dezvoltă o fixație neurotică, legată de constituția fizionomică a blîndului său stăpîn. Acesta are un ochi exoftalmic, asemănător cu al unui vultur, de un albastru deschis înfricoșător, care, ori de cîte ori se oprește asupra naratorului, îl îngheață instantaneu, tulburîndu-l emoțional pentru tot restul zilei. Paradoxal rămîne faptul că între cei doi există o relație pozitivă, eroul mărturisind explicit că bătrînul "nu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pălării”. După cum au observat comentatorii, acum revolta versurilor de început s-a estompat, imaginile au devenit mai puțin șocante și lirismul a căpătat o anumită lentoare, un ritm soporific, favorizând reveria: „În august când cerul se umple de tauri/ un vultur coboară în vecinătate/ și mă anunță de la primul telefon că vine să mă vadă // [...] Noi om și pasăre pe două jilțuri/ stăm îndelung de vorbă/ pe când iubita mea cu gesturi liniștite reînvie/ reconfortantul arhetip al nopții”. Copacul-animal inventează și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
împăratului Alexandru ar putea ridica vălul cei acoperă viitorul și-i ascunde pericolul ce amenință siguranța și mărirea Împăratului țarilor poate c-ar vedea cum se grămădesc nourii ca s-aducă furtuna nu pe marginile Senei, ci pe țărmurile Dunării. Vulturul cu două capete va închide armatelor ruse drumul spre Conspantinopole”. Această citare funcționează ca model, ca punct de plecare a discuțiilor ulterioare, a controverselor pe tema politicii guvernului în legătură cu așa-zisa problemă a invaziei armatelor rusești pe teritoriul țării. Se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
pe tema politicii guvernului în legătură cu așa-zisa problemă a invaziei armatelor rusești pe teritoriul țării. Se remarcă în articolul jurnalistului francez prezența unei referințe indirecte, referință de ordin spațial („pe țărmurile Dunării” - în România, posibil Bulgaria, având în vedere că „vulturul cu două capete” simbolizează în contextul războiului ruso-turc țările de la Marea Neagră)( Vulturul cu două capete este și simbolul Francmasoneriei, dar nu aceasta este semnificația la care face referire articolul citat de Eminescu) A doua citare este din propriul articol din
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
pe teritoriul țării. Se remarcă în articolul jurnalistului francez prezența unei referințe indirecte, referință de ordin spațial („pe țărmurile Dunării” - în România, posibil Bulgaria, având în vedere că „vulturul cu două capete” simbolizează în contextul războiului ruso-turc țările de la Marea Neagră)( Vulturul cu două capete este și simbolul Francmasoneriei, dar nu aceasta este semnificația la care face referire articolul citat de Eminescu) A doua citare este din propriul articol din numărul precedent în care, în mod fățiș, este cerută părerea guvernului („d.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
unic, de factură conservatoare, condus de Barbu Catargiu (22 ianuarie 1862) ; la 24 ianuarie 1862, la București, și-a început lucrările prima Adunare legislativă unificată a Principatelor Unite; au fost contopite stemele Principatelor, noua stemă având însemnele celor două țări vulturul și zimbrul (1862); în 1863 a fost folosit în actele interne și în titulatura domnului numele statului România. -Pentru modernizarea statului au fost elaborate legi noi: legea secularizării averilor mănăstirești (13/25decembrie 1863), proprietățile mănăstirești au intrat în proprietatea statului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
, gazeta apărută la Iași, bisăptămânal, între 3 iulie 1850 și 21 februarie 1852, 17 ianuarie 1855 și 10 septembrie 1856 și, sub titlul „Zimbrul și Vulturul”, de la 1 noiembrie la 30 decembrie 1858; fuzionând din 2 ianuarie 1859 cu „Steaua Dunării”, ziarul lui Mihail Kogălniceanu, se tipărește în continuare cu denumirea „Steaua Dunării, Zimbrul și Vulturul”. Până în 1856 directorul periodicului a fost Al. Fotino, ca redactori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290739_a_292068]
-
1855 și 10 septembrie 1856 și, sub titlul „Zimbrul și Vulturul”, de la 1 noiembrie la 30 decembrie 1858; fuzionând din 2 ianuarie 1859 cu „Steaua Dunării”, ziarul lui Mihail Kogălniceanu, se tipărește în continuare cu denumirea „Steaua Dunării, Zimbrul și Vulturul”. Până în 1856 directorul periodicului a fost Al. Fotino, ca redactori figurând Teodor Codrescu (17 ianuarie 1855 - 10 septembrie 1856) și Dimitrie Gusti (17 ianuarie - 31 decembrie 1855), iar Vasile Alexandrescu (V. A. Urechia) ca secretar de redacție (17 ianuarie - 31
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290739_a_292068]
-
să provoace o criză mondială de mari proporții. America a intrat într-un proces de dezimperializare similar celui prin care au trecut mai toate marile imperii, ultimul fiind cel britanic, un proces ce poate dura mult și naște convulsiuni fatale. Vulturii americani au crezut că atentatele de la 11 Septembrie le oferă un prilej istoric, precum al III-lea război mondial, pentru a remodela lumea. Apoi au plecat, iar după ei potopul. Acum suntem amenințați cu un nou război, contra Iranului, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]