7,506 matches
-
adâncimea peșterii sihastre... Dorul pierdut - păreri personale - versuri Pe aripa gândului, dorul îmi zboară Pribeag pelerin de iluzii pierdute Ce-și cântă speranța pe-o spartă vioară Și-și pierde ecoul pe mări neștiute... Și-n zbor obosit, trudește spre zări, Cătând disperat negăsitul catarg, Ce este ascuns pe cotite cărări, Cărări rătăcite departe, în larg... Și luat de furtună, se zbate bolnav Că aripa-i ruptă. Și-i noapte. Și-i frig... Și marea-i haină, iar dorul firav.. Îl
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
Nimic nu-mi place,nimic nu-i de folos. Nu stiam ca dragostea-i durere, Că eu nu o mai doream, atât de mult. Îmi ascult a inimii tăcere, Cum singură ea se zbate în tumult. Cu suflet trist în zare, lung privesc, Dar gândurile negre nu-mi dau pace. M-am înșelat și eu nu teiubesc? Nu știu, nu pot răspunde, n-am ce face! Gabriela Amzulescu-Zidaru. Referință Bibliografica: SUFLET TRIST / Gabriela Zidaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1277
SUFLET TRIST de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360007_a_361336]
-
numai bună de citit.” Oare despre ce va fi vorba în carte?”se întreba față ținând -o în mana.In timp ce Karon pătrundea tot mai mult în tărâmul poveștilor,picături de ploaie dansau pe geamul din camera ei,iar zarea era din ce in ce mai intunecata.Pe la ora șapte,când se întunecase aproape de tot,Karon auzi bătăi în ușă de la intrare.Matusa încă nu venise iar Aongus,desi fusese strigat de față ,nu raspundea.Lasa carte cu semnul pus și coborî scările ca să
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
dacoromână s-a scris în Pisania Carpatină a Neamului cu duh de lumină și jertfă de sânge. Toate dorurile și doinele trecutului străbun au fost strânse în vioara fiecărui cuvânt al Limbii noastre. Toate cuvintele Limbii noastre sunt miresme de zări și petale de-azur. Toate cuvintele Limbii noastre, croite din freamăt de litanii și lujeri de borangic, sunt lacrima de seară și cântecul dimineții în oblăduirea serafică a dumbravei primăverilor în care surâd sfintele răzvrătiri. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
osânde. se zbuciumă lumea și crește, se zbate magma în horbota spumii un nou răsărit se ivește în huietul vremii, în freamătul lumii. vine iar toamna cea policromă, cu romanțe cântate -ngânând, toamna cu dulcea-i aromă și cocori peste zare zburând. toamna ce-ncearcă a ne-ntrista, cu norii grei ce cad dintr-un hău, norocul meu cu primăvara ta și cu surâsul din glasul tău. am liniștea și calmul atice, acum când norii picură-ntruna, privesc orizonturile sălbatice și
CALM ATIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360049_a_361378]
-
loc vor ocupa în viitor scrierile mele, știu că acum ele îmi creează momente de bucurie deplină, o bucurie rotundă a împlinirii și mă pun la întrecere cu mine însămi. Scrisul va rămâne pentru mine, până când mă voi îmbrățișa cu zarea cea eternă, o permanență, o stare de frumusețe a sufletului, un exercițiu spiritual în care adesea uit de toate și chiar de mine, un spectacol al luminii în care încă exist, va rămâne cuprinderea gândurilor și ritmul inimii cu bătăile
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă... kudra. Ce mult se aseamănă cu: merge... lângă... codru! S-a spus pe bună dreptate că, printre cuvintele românești cu etimologia necunoscută, unele trebuie să fie strămoșești, au¬tohtone. Exagerările, absoluți¬zările, în sensul negarii elemen¬tului prelatin din Dacia ori a reducerii nejustificate a importanței factorului romanic sunt neștiințifice și deci inadmisibile. Se știe că verbul românesc a țipă are două sensuri: „a strigă“ (cu etimologia necunoscu¬ta), dar comparabil cu
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
din bulgări de pământ/ Cu pumni de ghiocei aruncă-n geam”. (E primăvară-n muguri și-n cuvânt; Săcuieu). Apoi într-o poezie scrisă la Koln: „De Paște-i gata totul, dar dorul o apasă/ Și-așterne lin privirea spre zări, căci știe bine.../ Suntem departe, mamă, mereu gândim la tine/ Noi te purtăm în inimi, venim la anu'-acasă!”. Ne-așteaptă iarăși mama de Înviere-acasă) Se pare că nordul, mai întunecat, a impus drept compensație necesitatea invocării luminii ca sărbătoare
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
mea ființă o clipă supremă... „Tu mi-ști frate/ Eu ți-s frate/ Și-n noi doi un suflet bate!" Ceapaev și-a luat cascheta, care era așezată pe margine biroului, a ridicat-o pentru câteva secunde, a privit în zare, un oftat prelung i s-a auzit (aproape inperceptibil) și pleoapele ochilor au clipit în roua ochilor săi ca albastrul de Voroneț ca, în final, a lăsat-o să cadă, exact ca și tatăl meu când își ușura sufletul: scotea
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
spânzul, potbalul, floarea paștelui, toporașii, panseluțele și tămâioarele, au răsărit ca prin minune, pregătind cămașa Primăverii într-o multitudine de culori feerice, iar mugurași pomilor din livadă, temători la început, s-au deschis binecuvântați de soarele timpuriu, înflorind dumnezeiește, umplând zarea cu parfumuri îmbătătoare, laolaltă cu florile din grădină și de pe câmp. Deodată, zarea parcă s-a întunecat brusc, dar nu din pricina vreunui nor prevestitor de furtună ci, pentru că apăruți de nicăieri, mii de fluturi gingași, îmbrăcați în cele mai frumoase
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
pregătind cămașa Primăverii într-o multitudine de culori feerice, iar mugurași pomilor din livadă, temători la început, s-au deschis binecuvântați de soarele timpuriu, înflorind dumnezeiește, umplând zarea cu parfumuri îmbătătoare, laolaltă cu florile din grădină și de pe câmp. Deodată, zarea parcă s-a întunecat brusc, dar nu din pricina vreunui nor prevestitor de furtună ci, pentru că apăruți de nicăieri, mii de fluturi gingași, îmbrăcați în cele mai frumoase haine de sărbătoare, aveau să ducă cămașa Primăverii, pregătind-o pentru serbare, ce
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > PĂȚANIA BUBURUZEI Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Primăvara și-a întins șalul peste zare oferindu-i înfiorarea ei plăcută. Dealurile le-a înverzit, copacii i-a înmugurit, iar prin iarbă a strecurat gâze ce mișună vesele. Flori gingașe, scăldate în lumina caldă a soarelui, ne încarcă privirea de frumusețe, iar aerul parfumat ce se
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
palmele tale, în lumea ta, să o visezi tu, pentru mine. mă plec sub aripa cea grea de dor și îmi ascund teamă în privirile tale, în lumea ta, sa simti tu, pentru mine. îmi sfasai umbră în cele patru zări și-mi cern uitarea-n lacrimile tale, în lumea ta, să plângi tu, pentru mine. îmi strig cu cioburi de viață dorința și îmi înalt ruga în brațele cerului, din lumea ta, să mai coborî o noapte, pentru mine. Referință
VIS de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360163_a_361492]
-
mă uit de jur împrejur și mi-e imposibil să zăresc o altă ușa care să se lase deschisă înaintea mea. O fi fost ultima! Imposibil! Trebuie doar sa ignor furnicarul din fața ochilor mei! Arunca-ma vânt, în cele patru zări, să mă întind pe-o aripa de vreme, să-mi pot zări izbăvirea în răsărit! Cazut-a peste mine lacrima lui Iisus și strigatul pe cruce. Ia-ma înapoi la tine și reda-mi lumină ochilor! Arunca-ma apoi din
FRICA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360155_a_361484]
-
el nu ar face așa ceva.Trebuie să se întoarcă ca să îi vorbesc.” Urca scările strângând un sal care o acoperea și așteptând să se încălzească cameră se bagă în pat.Cerul era plin de nori și nici o stea nu se zarea. Aranjand pernă mai bine sub cap și strângând de așternutul cald,fata încerca să se incalzeasca.Stinse lampă de pe noptiera și își șopti cu glas stins : Prea rece pentru iulie,prea rece... Referință Bibliografica: Karon,cap 11 / Violeta Catincu : Confluente
KARON,CAP 11 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360151_a_361480]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului De frigul Toamnei, gândul se ascunde în ceața aburilor de vin rubiniu. Cu patimă în iubire pătrunde, visare să-nalțe spre Cer azuriu. Savoarea bahică-n pahare pline încălzește spiritele omenești și le înaripează-n zări senine, cu dulci speranțe de păcate lumești. Din amintiri răzbate dor de ducă după iubirea verii dispărută. Un strop de fericire să-i aducă sufletului, în speranță pierdută. Îmbrățișând plăcerea de o clipă în suflet cu speranță ruginită, povești de
TOAMNĂ BAHICĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360219_a_361548]
-
doi ochi albaștri, marini, cu părul de argint, încovoiat în jurul obrajilor, dreaptă, semeț unduindu și mersul în sensul venirii spre noi, cu un ten rozaliu din forma căruia buzele, ușor colorate , au rostit un,, Hej,, ce parcă a umplut toată zarea cu sunetul lui. Se bucura elegant de vizita neașteptată și spre surpriza noastră ne a invitat în grădină la masa ei așezată în mijlocul unui rond cu un gazon unde iarba, proaspăt tunsă, devenise un covor așezat în sufrageria unei grădini
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
amuțit. Ceva îmi luase aerul din preajmă, o gheară mă ținea de gât și o atracție universală m-a tras lipindu-mă de trupul tău și încins am adormit visând pereții verzi cum caută caii ce aleargă în herghelii spre zări pierdute în cețurile nopții. A fost ultimul dans ce împreună l-am dansat înainte ca zorile să vină. Tu trebuia să pleci ca reușită la o școală de unde nu aveai să te mai întorci. Eu am rămas s- aștept această
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
privind bolta cerească, și stufărișiul bălții, ce înfășurat în bezna nopții cu acel cântec al broaștelor ce nu îi plăcea deloc îi adâncea și mai mult convingerea că era singur pe lume. Și Radu oftă prelung, privind cu tristețe în zare Dunărea, având perfecta convingere că absolut totul în lume este trecător și plin de deșertăciune. El gândea în acele momente că viața lui nu este așa de frumoasă și plină de culorile veseliei ca ale altora. Nu înțelegea de ce unora
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
fapt de seară Nu în zadar i-a fost ei ruga; Că a știut ploaia s-o ceară! Țăranii mulțumiți și-nalță Privirea către cer spre Domnul, Că miluiți, acum învață Să fie credincios - el - omul. Se disipează norii-n zare, Copiii ies în drum de țară; Scaldă natura verdele-n soare, Cum ea se scăldă sub ploaia de vară. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: PLOAIA DE VARĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V, 12 mai
PLOAIA DE VARĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359832_a_361161]
-
despre ce se întâmplă în societate sau vreo persoană anume.Nu mă imaginez spunând vreodată:-Ai auzit dragă ce a pățit față aceea?O!..nu știi?Dar e îngrozitor !Se amuză lăuntric Karon.Uitandu-se în jurul ei,nu îl mai zarea pe John,probabil că,vazand-o atât de absorbita de propiile gânduri ,abandona inițiativa de a dansa cu ea.” Săracul de el și eu chiar aveam de gand ,măcar de ziua lui să îi acord un dans.. Mai bine mă
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
ca din rărunchi:-Ah, mi l-ai prins de un genunchi!MĂRȚIȘOR... XI. ȘARPE SĂRUTÂND, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 393 din 28 ianuarie 2012. sărutând glezna subțire a nopții poetul se împrăștie în toate cele șasesuteșaizecișișase de zări pe umerii ei goi moartea îl luă să-i arate mult-umblatele-i neumblate cărări la birtul din colț trei bețivi cântă ceva despre dragoste despre bani despre viață doar mama poetului într-un ungher plânge mocnit cu fața în mâini sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
naște-n suflete Iisus. Colindătorii croiesc cărări prin lunci la porțile din sat oprind în apus, Când din Tainele Porunci sub o stea s-a născut Iisus! Se aprind în braji lumânări Vestind minunea venită de Sus. Colindători din patru zări Ne-anunță că s-a născut Iisus! Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Balada bradului de Crăciun / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 711, Anul II, 11 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359849_a_361178]
-
între rânduri Chipul tău drag, cu iz de iasomie. La poza ta privesc tot mai stingher Și mă întreb: Cine-i de vină Că mă îndepărtez de cer Și,-n trupul meu, te simt ca o străină? Din curcubeul nesfârșitei zări, Lumina ta, de dor, o sorb. Te strâng din amintiri și depărtări, Să te clădesc în gând, precum un orb. Cu tine ziua mi-o încep mereu, Tu ești în gândul meu cea mai de seamă, Și în genunchi îl
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
să te cos cu-n fir de iarbă În toamnele ce vin tot mai cu grabă. Aș vrea în maluri să te-adun, În valuri zbuciumul să-ți pun, Să te resfir azurului de mări Și vântului, din cele patru zări. Ferit din ochiul unor curioși, Te caut printre chiparoși, În diminețile de vis, uitate, Printre cearceafuri parfumate. VA VENI UN TIMP Va veni un timp Când noi, Doi porumbei Cu aripi diferite, Vom fi doar Niște fluturași, Trădați De florile
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]