6,121 matches
-
Howard W. Campbell, Jr. Din când în când îmi găseam numele în vreun ziar sau în vreo revistă - niciodată printre persoanele importante, ci ca un simplu nume într-o listă lungă cu nume de criminali de război care dispăruseră. Existau zvonuri că aș fi fost în Iran, Argentina, Irlanda... Se spunea că agenții israelieni mă caută peste tot. Se prea poate să fie așa, dar nici un agent n-a bătut vreodată la ușa mea. Nimeni nu mi-a bătut la ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
natură să-mi facă șederea în America atrăgătoare - nici măcar de conceput. Părintele Keeley ieșea și cumpăra ziare de câteva ori pe zi, iar pentru elucidare suplimentară aveam vorbăria de la radio. Statul Israel și-a intensificat cererile în privința mea, încurajată de zvonurile că nu eram cetățean american, că de fapt nu eram cetățeanul nici unei țări. Și cererile Israelului erau în așa fel formulate încât să aibă și un caracter educativ - propovăduind că un propagandist de genul meu era un criminal tot atât de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
festivității vor primi fiecare câte un kilogram de telemea olandeză, trei banane, un baton de ciocolată Vangelina și două perechi de ciorapi flaușați, italieni, toate acestea din ajutoarele umanitare sosite cu două zile înainte din rezervele NATO scoase din garanție. Zvonul că se vor împărți ajutoare în telemea și banane la Casa de Cultură se răspâdise cu repeziciune și printre cei care, de pe trotuare, urmăreau defilarea pensionarilor. Încetul cu încetul, coloana s-a îngroșat încât, în cele din urmă, au năvălit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
le va împărți și în orașul nostru. Un gest național, în buna tradiție a solidarității românești, mai veche chiar decât cea biblică. Căci Zamolxis, dascălul dacilor, orice s-ar spune, l-a precedat pe Iisus. Am auzit, și nu comentez zvonul, însă că unii dintre dumneavoastră s-au trecut pe câte două, trei sau chiar mai multe liste. Și la cea de stradă, și la cea de la Asociație, și la catedrală și mai știu eu unde. Văd și aici, îmi place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
chiar două) că aveau un program amănunțit de acțiune, urmăreau niște obiective precise. Unul dintre acestea, stabiliseră cercetătorii de la celebrul Institut „Weinunterschung-generblänterstürmerfürnöktästrambktgescunwundt WBfB“, din Werther am Margarethe, îl constituia, mai mult ca sigur, lipsa coerenței acțiunilor lor. Cele mai plauzibile zvonuri erau însă că ăia veneau de undeva din Baltă, de la Chiru ăla care dispăruse la inundare, când au făcut barajul și s-au întins apele peste partea aceea de sat, târg ce-o fi fost acolo, un loc unde trăgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
murise, D.M.M., fusese funcționar la CEC-ul din Tr. Venise în oraș să se înscrie, el și nepoata sa, Combinata, pentru o excursie în Portugalia. Se vorbea că intenționau să se căsătorească la Lisabona, fata fiind catolică practicantă. Circula și zvonul că, de fapt, Combinata era strănepoata din flori a lui Carol II care, în timpul manevrelor regale din 1932, de la Bibicenii de Câmpie, avusese o relație cu domnișoara Natalie Franjur, o nostimă învățătoare de-a locului. Mergea Combinata acum în Portugalia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
printre noi. Da cine-s, ce vor, ce fac de fapt, nimeni nu poate să spună. Așa cum nu au putut să spună, nici atunci, când cu Revoluția de la Județeană, cine au fost teroriștii. A ieșit doar, așa, o părere, un zvon, mai mult pentru mulțumirea poporului, că ar fi fost ăia L-au mai amestecat și pe nenorocitul ăla de Chiru. Bețivanul bețivanilor. Îl cunoscuse demult. Zăcea la „Matrozu“ și povestea despre piramide. Apoi dispăruse. Se vorbea chiar că s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
achita și ultimile datorii externe. Criticul lansase formularea, devenită în scurt timp marca scriitorului: „Carnasierul băltit Burtăncureanu.“ Încetul cu încetul s-au născut astfel poveștile care stârneau teamă. Multă vreme s-a spus că el însuși trimitea în târg feluritele zvonuri despre posibilele sale fapte, mai ales după evenimente, când o vreme a stat cam ferit. Chiar în seara zilei când a fugit Ceaușescu, o echipă de Revoluționari, în uniforme de gărzi patriotice, s-a prezentat la poarta vilei romancierului. Primiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mai discut și cu Tomnea?! Am auzit că se dă mare filantrop. Ce filantrop, că e falit! I-au luat tot ăia din Sudica. De-asta a și venit acuma aicea. Să ceară milă și îndurare... A înebunit oamenii cu zvonul că mâine o să-mpartă sute și sute de ajutoare. Tot orașul s-a trecut pe listele lui. Filantrop, Tomnea?!“ Ridicase vocea. Aproape țipa. Nemulțumit lovea cu pumnii în roțile fotoliului. „S-a întins mai mult decât îl ține puterile, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de lumină. Soarele răsărise, luminând rece. Directorul se juca cu un pix ce avea la un capăt o sferă de plastic cu o gură zâmbăreață. - Eu și cu tine, mi-a spus, suntem cei mai afectați de toată tărășenia. Circulă zvonuri că există în oraș un pedofil care operează în apropierea școlilor. - De ce să fim afectați? Eu am trimis-o doar după cretă. Cine să urce până la etajul trei fără să fie văzut? Avem portar, avem mărturia elevului de serviciu... - Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
rebuturi și cum puteau ele să se considere așa ceva? Lipsa de omenesc din zâmbetul lor atunci când se descriau ca pe niște experimente ratate era aproape brutală. Mă simțeam insultat să aud așa ceva. Clonarea e desigur practicată pe scară largă și zvonuri despre încercările ilegale ale unor particulari sunt frecvente, dar nu mi-aș fi închipuit niciodată că bunică-mea ar face așa ceva. Până în clipa în care am intrat în laborator și am evaluat costurile unei astfel de operațiuni, am sperat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
visul acestui intelectual frustrat e să instaureze o societate agnostică și contemplativă, un vis imprecis pentru care sacrifică anual mai bine de o sută de vieți. Desigur, multe asemenea informații sunt exagerate și nu trebuie să fie luate în considerare. Zvonurile circulă fără restricții prin Whipie și se ciocnesc la colț de stradă, modificându-și structura într-un mod aproape organic, așa încât oamenii spuneau ieri că Mallami a murit în timpul raidului feminist, azi că e teafăr și l-a omorât pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
sectă, puteți fi liniștit, nu suntem nici o sectă. - Atunci de ce sunteți așa de refractari la lumea din afară? - Eu nu sunt refractar, domnule Fritz. Dar lumea din afară pur și simplu nu mă interesează. Ce-i rău în asta? - Circulă zvonuri că aici au loc niște crime ciudate. Cum le comentați? - Ce crime, domnule Fritz? După ce că am amabilitatea de a vă acorda un interviu, dumneavoastră veniți cu insinuări? Și încă atât de josnice... Frank se ridică în picioare. În spatele reporterului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de început a fost o chestie de noroc și că sunt complet depășiți. Și nici nu trece mult până sunt descoperiți. Încep repetițiile și, în scurt timp, oamenii își dau seama că lucrurile nu merg bine. După aia se răspândește zvonul cum că producția e un dezastru - nici n-ai idee cât de repede zboară vorba... Cu toate astea, piesa continuă, târâș-grăpiș. Trebuie. — Și cum rămâne cu cei pentru care urmează să lucreze? — N-au ce face. Contracte semnate și ștampilate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ușor și-mi dădui seama că știe exact despre ce vorbesc. Femeie deșteaptă, se hotărî să nu se prefacă complet neștiutoare. —Trebuie să recunosc că am auzit ceva și voiam să te întreb dacă așa e. Nu e decât un zvon... N-am citit articolul. Nu cumpăr ziarul Herald de obicei. Dar era despre o sculptură a ta, nu? Un mobil ca acestea pe care le faci pentru noi. Margery Pickett își scoase ochelarii și mă privi. Avea ochii căprui deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
întârzierea mi-a dat timp să privesc în jur. Mi-a plăcut din totdeauna Kilburn, cu trotuarele acoperite de gunoaie, cu amestecul etnic tumultuos - găseai de toate, de la cârciumi irlandeze cu rumeguș pe jos și scuipători, asupra cărora planau mereu zvonuri legate de IRA, până la agenții de voiaj și coafoare ținute de indivizi din India de Vest și la cel mai bun și mai ieftin restaurant cu specific sud-indian din Londra... În timp ce convoiul nostru de mașini trecea prin centrul comercial cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nuferii și păpurișul. Se opri în mijlocul mlaștini și ridică padela. Picuratul apei ce se prelingea era tot ce se putea auzi în dimineața liniștită. Ambarcațiunea își pierdu elanul și se opri. Papagalii de abia de se mai auzeau, ca un zvon îndepărtat; briza, foarte blândă, aducea un parfum verde-închis, de selvă virgină, dar nici un singur zgomot, nici o voce omenească, nici un huruit de mașină, nici cântece, nici râsete... Nimic. Lumea era învăluită în liniște și în tăcere. Într-o tăcere deplină. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
sedimente pe care nimeni nu reușea să le găsească vreodată. Râurile Caroní în Venezuela, Japurá, Purué și Das Mortes în Brazilia, Napo în Ecuador, celebre pentru aurul și diamantele lor, suportau frecvent consecințele unei avalanșe de garimpeiros, atunci când se răspândea zvonul că se descoperise o nouă „bombă“. „Orașe-fantomă“ se iveau peste noapte, precum San Salvador de Paul, Diamantina, Porvenir, Cristálida... Și acolo unde înainte nu erau decât selvă și sălbatici, apăreau deodată cafenele de mâna a doua, bordeluri, cabarete, săli de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nou neant, când „bomba“ era secătuită. Atunci, cei cincisprezece mii de căutători se împrăștiau, înghițiți de desișuri, luați de vânt spre cele patru puncte cardinale și umblau așa, precum câinii de vânătoare pe urma prăzii, până când se răspândea din nou zvonul despre un zăcământ. Garimpeiros nu admiteau altă lege decât pe cea a propriului lor cod; un cod nescris, dar pe care îl cunoșteau cu toții. Principiile lui stipulau că zăcământul mic este inviolabil, dar „Bomba cea Mare“ trebuie să fie împărțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dar José Correcaminos se arătă neînduplecat, iar Xudura, vraciul, îl ajută în strădania lui. Se strânseră într-un luminiș apărat de arbori înalți de capoc și rămaseră acolo nemișcați, pe vine și tăcuți, cu urechea atentă la cel mai mic zvon adus de vânt. Erau ca o turmă de animale speriate, care nu reușiseră încă să înțeleagă cât de mare era tragedia. Deodată, un băiat strigă. José Correcaminos îl făcu să tacă și își ciuli urechile: — Se întoarce iar!, confirmă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mai presus de orice. — Sunt multe droguri În cartierul ăla, adăugă ea, de parcă, vorbind despre asta, ar fi făcut ca drogurile să fie cauza. El Își aminti că femeia avea și un hotel, așa Încât simplul gând la cel mai mic zvon de terorism era sortit s-o umple pe bună dreptate de panică. Da, verificăm asta, Arianna. Mulțumesc. Rostind acestea, un fir de sparanghel i se desprinse din sandviș și căzu la podea lângă nasul lui Orso. Și, când acesta dispăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
refer doar la ale lui. Din câte am auzit, toată zona a rămas În producție completă. Va exista Întotdeauna un cumpărător pentru ce produc ele. — Ce probleme a avut? — Nu sunt sigur. Va trebui să dau niște telefoane aici. Dar zvonurile spuneau că a fost lovit destul de rău. Majoritatea se asigură că plățile sunt făcute Într-un loc sigur ca Panama sau Lichtenstein Înainte să facă livrarea, dar Viscardi făcea afaceri cu ei de atât de mult timp - cred că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cine era, ținu doar fir liber și lăsă tăcerea să se prelungească. Ați Înregistrat vreun progres acolo? Întrebă Brunetti. — Se pare că au instituit o serie complet nouă de teste antidrog. Toată lumea trebuie să le facă, chiar și comandantul spitalului. Zvonul spune că a trebuit să intre În toaleta bărbaților și să dea o mostră de urină În vreme ce unul dintre doctori aștepta În fața ușii. Aparent, au făcut mai bine de o sută săptămâna asta. — Cu ce rezultate? — O, Încă nici unul. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
șansele Înclină să ne Întâlnim. Nu știu nimic despre viața lui personală. Sorbi. — Cât despre cealaltă Întrebare a ta, despre americani, aș vrea să știu ce-ți stârnește curiozitatea Într-o asemenea măsură. Când Brunetti nu răspunse, contele adăugă: — Circulă zvonuri fără număr. Brunetti nu putea face mai mult decât să speculeze pe marginea Înălțimilor amețitoare la care se zvoneau asemenea lucruri, dar tot nu spuse nimic. Contele răsuci coada paharul Între degetele sale subțiri. Când deveni evident că Brunetti intenționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
nebuni să acceptăm asta. — Guido, nu e treaba unui guvern să fie sănătos la minte; treaba lor e doar să aibă succes. Renunțând la ceea ce ar fi putut fi perceput drept un ton pedant, contele deveni mai direct și precis. Zvonurile spun că, În trecut, cargourile erau doar transbordate prin Italia. Că veneau de la bazele din Germania, erau debarcate aici și imediat Îmbarcate pe vase italiene, care le duceau spre Africa sau America de Sud, unde nimeni nu Întreba nimic despre ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]