KorAP: Find »focus({[drukola/l=pune] în} [drukola/p=noun]) discuție« with Poliqarp

<1 ...120 121 122 ...233 >

5,822 matches

Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434

existenței economice și politice. Potrivit lui Hall, cultura a încetat să mai fie un "adaos decorativ" (decorative addendum), devenind la fel de "materială" ca și lumea, acționând într-o societate contemporană caracterizată prin diversitate, diferențiere și fragmentare, mai curând decât prin omogenitate 85. Punând în discuție termenul de Kulturkritik, Francis Mulhern sesizează anumite afinități problematice cu disciplina studiilor culturale, respectiv împărtășirea anumitor narațiuni standard, în virtutea aplicării unor pattern-uri ale dorinței lor etico-politice, de la tratarea modernității ca degenerare, ca valorizare a maselor, ca hiperactivitate paradoxală a

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
discursul asupra mecanismului ochiului în raport cu dispozitivele de creare a imaginii (cum ar fi microscopul sau camera obscură) și cu aptitudinile vizuale (cartografierea sau experimentarea) ca resurse culturale legate de practicile picturii 92. La rândul său, W.J.T. Mitchell ar fi pus în discuție transformarea câmpului vizual din perspectiva realizării faptului că ceea ce ține de spectator (vederea, privirea, practicile observării și supravegherii, plăcerea vizuală) ar putea ridica aceleași probleme ca variatele forme ale lecturii (descifrarea, decodarea, interpretarea) și că experiența vizuală și educația vizuală

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
capacitatea de a analiza această observație 100. Înțelegând cultura vizuală ca pe o tactică, din perspectiva unei structuri interpretative fluide, și nu ca pe o disciplină academică câtă vreme are în vedere impactul mediilor vizuale asupra vieții cotidiene -, Nicholas Mirzoeff pune în discuție nevoia de a trata cultura vizuală ca pe un domeniu de studiu preocupat de evenimentele vizuale în care informația, semnificația și plăcerea sunt solicitate de consumator la interfața cu tehnologia vizuală a cărei gamă s-ar întinde de la uleiul pe

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
și politicii ordinii vizuale; în al treilea rând la nivelul formării istorice (historical formation) a teoriilor se ia în considerare rolul gândirii critice în reflectarea construcției problemelor și practicii sociale; și în al patrulea rând, la un nivel metateoretic se pune în discuție apariția discursurilor critice (critical discourses) interesate de chestionarea și deconstruirea istoriei și implicaților paradigmelor organizate vizual și a practicilor, instituțiilor și tehnologiilor pe care le legitimează. În ceea ce privește abordarea culturii vizuale din perspectiva teoriei culturale, Jennifer Webb și Tony Schirato 104

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
imaginilor, facilitat de evoluția tehnologiei.106 Prezentând o serie de teorii despre felul în care sunt înțelese mediile vizuale și modul în care sunt folosite imaginile pentru a exprima, a comunica, a experimenta plăcerea și a învăța, cele două autoare pun în discuție termenul de cultură ca fiind un set de procese sau practici prin intermediul cărora se oferă sens lucrurilor. Înțeleasă ca producție și schimb a semnificațiilor, cultura e mai curând un proces decât un set rigid de practici și interpretări. Interpretarea diferită

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
astfel, de comunicarea care se exercită în condițiile influenței. Investirea imaginilor cu putere semnificativă e susținută de dezvoltarea tehnologiilor imaginilor care promovează intens diferitele sisteme de reprezentare pe baza cărora e construită lumea înconjurătoare. În acest caz, Sturken și Cartwright pun în discuție mitul adevărului fotografic, plecând de la observația potrivit căreia crearea imaginii fotografice ar implica un anumit grad de subiectivitate determinat de selectarea, încadrarea și personalizarea imaginii fotografiate. Ca urmare, explorarea semnificațiilor imaginilor presupune recunoașterea producerii lor din perspectiva unei dinamici a

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
fi "văzută" prin "extrospecție", câtă vreme aceasta ar putea fi construită social sau localizată cultural, ceea ce conferă "privitorului" mai curând un statut de "teoretician" decât de "mesager al naturii", recunoscându-se astfel funcția artistică a privirii. Cea din urmă practică pusă în discuție în cadrul teoriilor socio-culturale, practica transformării, e determinată de reflexivitatea asupra relației constructive dintre practicile vizuale și cultura vizuală. Modificarea teoriei prin metodologie, așa cum viziunea e modificată de regimurile scopice, depășește perspectiva pozitivistă a polarizării teoriei și metodei, potrivit căreia teoria

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
s-ar baza pe un set de texte, de obiecte favorite și de metodologii interpretative, adunându-le și asamblându-le dintr-o perspectivă interdisciplinară. Într-unul din textele de referință în prezentarea scopului și caracteristicilor studiilor vizuale, James D. Herbert pune în discuție convenționalitatea desemnării studiilor vizuale ca o disciplină academică care are ca obiect de studiu cultura vizuală 112. Privite, totuși, ca forme de exercitare a unei analize culturale critice, aplicate istoric și social, studiile vizuale ar funcționa într-o relație deschisă

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
exersată în scrierile estetice, la întrebarea "ce se întâmplă cu arta?", care a dus la expansiunea scrierilor teoretice, ar putea fi exemplificată prin prezentarea poziției neutre a lui Thierry de Duve114 și a poziției angajate a lui Julian Stallabrass 115. Punând în discuție conceptul de "artă", Thierry de Duve demonstrează printr-un demers euristic, de pe poziții antropologice, filosofice, sociologice, istorice, diletantiste, critice și teoretice, că orice încercare de delimitare a ceea ce este arta presupune o reinventare combinatorică a unui corpus extins de fenomene

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
frecventată formă de critică actuală rămâne însă critica culturală, manifestată din perspectiva unei critici sociale, câtă vreme vizează critica lucrărilor de artă ca teoreme și fapte. În cartea sa de diagnostic cu privire la stare actuală a criticii de artă, James Elkins pune în discuție contradicțiile cu care se confruntă aceasta, pe de o parte situându-se într-o criză globală, prin dizolvarea sa în fundalul criticii culturale, iar pe de altă parte cunoscând o extindere fără precedent, cu sprijinul pieții de carte și alte

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
Luând poziție în raport cu identificarea diferenței dintre explicarea și justificarea unui răspuns critic, Isenberg observă importanța diferențierii acestora prin poziționarea descriptivă diferită în funcție de scopurile diferite, psihologice sau critice. Referindu-se, apoi, la teoriile metacritice care neagă funcția normativă a criticii, Isenberg pune în discuție atât atacarea standardelor existente, cât și atacarea noțiunii de standard critic. În primul caz, este luată în considerare dependența criticii de artă față de "știința" esteticii, câtă vreme s-ar mai considera că validarea unor noi judecăți critice ar trebui să

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
disciplinelor și instituțiilor. Ca urmare, critica deja instituționalizată ar putea chestiona rolul educației și al istorizării, devenind, prin demersul autocritic internalizat al instituției, un mecanism de control al noilor moduri de guvernare ca "instituții de artă critice". La rândul ei, punând în discuție activitatea instituției artistice în perioada capitalismului târziu, Nina Möntmann, curator în cadrul Nordic Institute for Contemporary Art (NIFCA) din Helsinki, menționează că, atunci când avem în vedere constituirea subiectului în câmpul cultural, ne confruntăm în fapt cu demersul unui proces politic marcat

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
35).157 Una dintre analizele cele mai elaborate cu privire la limbajul artistic, care a pus problema naturii și funcției tautologice a "condiției artei", a fost realizată de Joseph Kosuth în articolul său, publicat în trei părți, Art after Philosophy (1969)158. Punând în discuție funcția artei, Kosuth analizează distincția dintre estetică și artă, pe care o descrie exemplar prin intermediul distincției dintre formalism și tautologie. Critica formalistă ornamentează obiectul artistic lipsit de concept, atribuindu-i astfel o funcție estetică legitimată prin posibilitatea de exercitare a

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
operei, condiționată astfel de valoarea de schimb. Intervențiile realizate de Graham în diferite reviste surprind atitudinea sa față de materialitatea artei. Astfel, în Other Observations (scris în 1969)173, propus ca un comentariu asupra studiului său anterior Schema (din 1966), Graham pune în discuție caracterul de semnificant semiotic al oricărei pagini scrise vis-à-vis de care conceptul de "materialitate" se referă la limbajul întrebuințat ca material "imaterial" (de felul unui eter mediumistic), sistemul de informație (in-formația) aflându-se la jumătatea distanței dintre material și concept

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
ale dansului în care performerul sau performanța devin centrul lucrării, fiind executate și percepute în durata unui timp continuu (în care e generată ideea compozițională a priori executării), spre deosebire de "prezența" fără durată a operelor minimale 174. Într-un alt caz, punând în discuție diferența dintre arta conceptuală, pe de o parte, și poezia, literatura și filosofia, pe de altă parte, Ian Wilson sesizează apariția "abstracției nonvizuale" ca fiind o consecință a aplicării principiilor abstracției vizuale la limbaj. Fiind informă, abstracția nonvizuală se confruntă

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
sunt insuficient exploatate. Cu toate acestea, asistăm la procese complexe ale creării comunităților de interese și de gust, care își exercită drepturile de a oferi cea mai adecvată definiție a criticii. 3.2. Dimensiunea politică a studiilor vizuale Pentru a pune în discuție modalitatea în care se reconfigurează capacitatea instrumentală a criticii în raport cu viziunea și misiunea artistică, ar trebui teoretizat contextul discursiv în care s-a format dispoziția post-estetică a studiilor vizuale contemporane, respectiv politicile de integrare a studiilor vizuale contemporane în câmpul

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
ca o scenă și, în raport cu care, noțiunea de realitate nu ar avea nicio semnificație în contextul imaginilor, deoarece, în cazul lor, imaginarul ar înlocui realul 193. Însă, această poziție este, clar, deductivă, câtă vreme raționamentul pleacă dinspre imagini înspre realitate, punând în discuție ruperea imaginilor de această realitate pe baza unei oarecare autonomii a celor dintâi, în timp ce poziția descrisă anterior este, oarecum, inductivă, câtă vreme imaginile sunt doar o modalitate de a îmbunătăți critic ordinea realului. Delimitându-se ideologic de legitimare, conceptul de

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
Rainer Rochlitz potrivit căreia arta contemporană e nevoită să-și asume două moșteniri contradictorii, una a suveranității cucerită de arta modernă, prin care autonomia se manifestă eroic, și alta a instituționalizării revoltei, prin care subversiunea ajunge să fie subvenționată 210. Punând în discuție "gustul hegemonic" al instituțiilor de artă, care dispun de o anumită putere de consacrare a artiștilor prin selecțiile realizate de curatorii (comisarii) lor oficiali, Rochlitz constată producerea unei scurtcircuitări a judecății estetice și a unei neutralizări a criteriilor estetice prin

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
strategiile și finalitatea unei manifestări artistice (fie ea sub forma unei picturi, sculpturi, fotografii, instalații, acțiuni, opere multimedia), discurs ce se diferențiază de cel al istoriei artei ce are în vizor apariția, evoluția și declinul curentelor artistice, s-ar putea pune în discuție posibilitatea remodelării sale identitare din perspectiva auto-reflexivității și a activismului social, de pildă. Unul dintre teoreticienii care au încercat să codifice prin protocoalele sale de observație și reflecție o nouă identitate a criticii de artă, sedus fiind de ideile rupturilor

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
al co-habitării teoriilor clasice cu cele postmoderne, care ar presupune asumarea realismului politic de a accepta coexistența puterii tendințelor dominante de teoretizare a artei cu opoziția tendințelor alternative de studiere a câmpului artistic, iar pe de altă parte poate fi pus în discuție principiul de-localizării, prin care o teorie nouă își asumă rolul nomadic de a investiga diferitele aspecte ale câmpului artistic, independent de obiceiurile și obișnuințele teoretice arhivate în habitatul tradiției. Exemplificând, potrivit celor două principii, seria instrumentală: atitudine (estetică), atenție

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
inițierea unor acțiuni educative. Într-o colecție de eseuri publicate ca urmare a unei serii de conferințe organizate de centrul de cercetare al Școlii de Artă, Media și Design din cadrul Universității Angliei de Vest din Bristol, conducătoarea centrului, Claire Doherty pune în discuție această transformare a practicii artistului de la opera de atelier la lucrarea de artă "situată"246. Fiind martorii convergenței lucrărilor site-specific, instalațiilor, comunității, artei publice, criticii instituționale și activismului politic, atât artiștii, cât și teoreticienii culturali sunt puși în situația de

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
social, politic, economic și cultural. În cadrul unei conferințe organizate în 2004 pe baza unei cercetări efectuate la inițiativa lui Geert Lovink și Trebor Scholz în cadrul Departamentului de Studiu al Mediilor al Universității Statului New York din Buffalo (SUNY Buffalo), s-au pus în discuție diferite modalități de abordare a practicilor "liberei colaborări"252. Potrivit lui Trebor Scholz, apariția din ultimii ani a unor noi instrumente de exercitare a practicilor culturale colective ar fi dus la configurarea unei noi etici a distribuirii și cooperării care ar

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
forma unei cooperări între Kunsthalle Fridericianum din Kassel și Siemens Arts Program din München, grupul curatorial What, How and For Whom (Ce, cum și pentru cine) din Croația (alcătuit din Ivet Ćurlin, Ana Dević, Nataša Ilić și Sabina Sabolović) a pus în discuție conceptul de "creativitate colectivă"255. În accepția grupului What, How and For Whom, creativitatea colectivă presupune exercitarea diferitelor forme de creativitate artistică colectivă a căror protagoniști ar împărtăși programe, moduri de viață, metodologii și poziții politice comune, focalizându-și atenția

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
oferirea de soluții artistice în raport cu dreptatea socială, protejarea mediului, drepturile celor fără adăpost, drepturile minorităților, violența domestică, dreptul la alternativă culturală, criza războaielor regionale, crizele umanitare, precaritatea, consumismul etc.. Membru fondator al grupurilor PAD/D274 și REPOhistory 275, Gregory Sholette pune în discuție vacuum-ul etic și politic în care s-ar manifesta monopolul economic și tehnologic, la care s-ar putea adăuga și cultura vizuală, în condițiile activității confuze a contra-culturii disidente 276. Sub presiunea unificării culturii vizuale cu industria modei, a

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
ne-am confrunta cu o rariefere a formelor culturale rezistente și reziduale care ar trebui gestionate de o opoziție politică colectivă și susținută a artei. Rescrierea contribuției istorice a artei activiste este adesea redusă la critica instituțională a industriei artei. Punând în discuție idealismul și contradicțiile artei activiste, Gregory Sholette amintește de poziția susținută de Lucy R. Lippard într-un eseu publicat în catalogul expoziției Art & Ideology din 1984, potrivit căreia atunci când vorbim despre arta activistă trebuie să avem în vedere faptul că

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]