34,839 matches
-
legătura dinspre coama dealului, de la nord, printr-un șanț de apărare. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit pe 11 piloni de piatră de formă prismatică cu o înălțime de circa 8 m. Partea mobilă se afla pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon și zidul bastionului și se putea ridica în caz de primejdie, printr-un sistem de scripeți, dar odată trecut de ea existau două capcane cu
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Sobieski. După cum scrie în povestirea ""Cetatea Neamțului"" (1908), prozatorul Mihail Sadoveanu a călătorit și el aici împreună cu un prieten. Scriitorul vede ruina cetății ""neclintită în moartea ei"", ""ca o fantomă încremenită (...) pe vârful coastei goale"", un ""schelet uriaș în șuierul înălțimilor, în visul mohorât al legendelor"". Badea Ilie, un moș care i-a însoțit la urcare, le-a povestit că în fântâna adâncă din curtea interioară, la jumătatea adâncimii, este un tunel care duce până în partea cealaltă a muntelui, într-o
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
nord de Oradea, lângă satul omonim, într-o zonă de șes inundabil. Este menționată în izvoare ca aparținând voievodului Menumorut care a rezistat aici 13 zile asediului maghiar (sfârșitul secolului al X-lea). Este o fortificație cu valuri de pământ (înălțimea actuală: 5-7 m), de plan dreptunghiular (115 x 150 m), înconjurată de șanțuri cu apă (late de 15-20 m). Sistemul defensiv era întregit de un mic bastion circular ("cetatea fetelor"). În secolul al XI-lea aici a fost reședința unui
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
Repede în coasta Dealului Tipleului, izvor permanent de apă. Este săpata în calcare jurasice și nu dispunne de formațiuni de stalactite și stalagmite. Aici au fost descoperite unelte din cremene din paleoliticul mijlociu și o așchie obsidiana. Intrarea are 4m înălțime, destul de bine luminată. Pe versantul drept al Bratcutei, la cca. 30 m de firul văii, se deschide o peșteră puțin adâncă într-un perete înalt de stâncă. Localnicii îi mai spun "Peșteră colorată". În apropriere se află locul numit Preluca
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
a putea coborî. De la suprafața traseul urmează câteva puțuri până la galeria în plan orizontal care devine destul de spectaculoasă prin formațiuni de stalactite și stalagmite, hornuri, marmite de evorsiune și cascade, una dintre aceste căderi de apă fiind de 15 m înălțime. În satul Valea Crisului se găsește o interesantă zona de atracție pentru vizitatori prin așa-numitele "calcare cu hipuriți", animale aparținând genului lamelibranhiatelor care au trăit în cretacicul superior și care s-au pietrificat în decursul miilor de ani. Pe
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
proporție de 60% în asociere cu exemplare de Juncus compressus(pipirig), Carex hirta(rogoz hirt), Festuca pratensis(păiuș), Trifolium dubium(trifoi), Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus repens(piciorul cocoșului târâtor), Ranunculus acris(piciorul cocoșului sau ruțișor galben). Stratul arborescent cu o înălțime de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare) și Populus alba(plop). De asemenea se găsesc și exemplare de Alnus glutinosa( arinul negru), Fraxinus excelsior(frasinul), Frangula alnus(lemn galben sau
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare) și Populus alba(plop). De asemenea se găsesc și exemplare de Alnus glutinosa( arinul negru), Fraxinus excelsior(frasinul), Frangula alnus(lemn galben sau crușin) . Stratul arbustiv cu o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha fruticosa(salcâmul pitic
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
nemoralis(iarba deasă), Galium aparine(sânzâiene), Dactylis glomerata(golomăț). etc.(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul văii Borod, de-a lungul malurilor(mai ales în cursul inferior) se dezvoltă o vegetație palustră bistratificată: - un strat cu o înălțime medie de până la 1-1,5 metri unde predomină papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Borod, de-a lungul malurilor(mai ales în cursul inferior) se dezvoltă o vegetație palustră bistratificată: - un strat cu o înălțime medie de până la 1-1,5 metri unde predomină papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus. În sectoarele cu panta redusă, unde curentul este slab, se remarcă o vegetație cu plante submerse: brădiș (Myriophyllum verticillatum), broscărița
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
și Crișul Negru fiind Câmpia Miersigului. Această câmpie se compune dintr-o fâșie mai înaltă de glacișuri și terase situate sub Dealurile Hidișelului (Tășadului) și o alta mai joasă, în vest, până aproape de Canalul Crișurilor. Cea de-a doua, având înălțimea de 100- 200 m, alcătuită din depozite loessoide, mai este numită și Câmpia Gepiului sau Câmpia Veljurilor. La Cefa acestă câmpie netedă, ușor mlăștinoasă uneori, dar totuși cu văiugi și vâlcele bine marcate, cu alibi foarte largi, se termină cedând
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
peșteră plecând din Sighistel urmați marcajul triunghi albastru, apoi triunghi albastru și punct roșu iar pe ultima sută de metri punct roșu - Peșteră Coliboaia se află în apropiere de peșteră Măgura, având o intrare mai mică de 1,5 metri înălțime; are mai mult de 1 km lungime; podeaua peșterii este acoperită cu un strat gros de - aceste 4 peșteri sunt populate de colonii de lilieci; colonii protejate - nu faceți gălăgie în peșteri, nu purtați făclii aprinse și nu faceți foc
Sighiștel, Bihor () [Corola-website/Science/300867_a_302196]
-
de Câmpie din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. "Troița Eroilor Români din Primul Război Mondial". Troița este amplasată în curtea Bisericii Ortodoxe și a fost dezvelită în anul 1933, în memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. Aceasta are o înălțime de 2,5 m iar pe fațada sa este înscris textul: „Anul sfânt 1933. Eroii morți în Războiul Mondial 1914-1918./ În veci pomenirea lor“. La recensământul din 2002, populația satului era de 443 de locuitori, dintre care 290 s-au
Fântânița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300875_a_302204]
-
fântână de mare adâncime - 1990-91 se demolează construcțiile CAP din satescu și se face “restitutio de facto” - 1999, martie - mai, săpături arheologice în zona la Piatră, Muzeul Țării Crisurilor. - 1995 se demarează construirea noii biserici - 2002, se montează rezervorul de înălțime, sferic, de apă, înspre “ Ciuceti”, si se introduce apă curentă, sursa: forajul de mare adâncime ( 120m) din “Satescu” La intrare în cimitir s-a ridicat de vreo 3 ani o cruce pentru aducere aminte a celor căzuți în primul și
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
propriul cap iar craniul a încăput lejer. Gândul ne duce la legenda care spune că în aceste locuri trăia un uriaș pe nume Bandula. Urieșii sunt amintiți și în Biblie, fiind ființe umane de mari dimensiuni având până la 3 metri înălțime. Ei ar fi fost o rasă umană care a trăit înainte de Potopul biblic. Urme ale existenței lor au fost descoperite în multe locuri din lume. Povestea lor încă nu este elucidată sau poate nu îndeajuns cercetată. Despre perioada dacică menționăm
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
ale poenarilor, în partea estică al găurenilor, iar plăienii stăpânesc Dealurile Suplaiului. Munții Țibleșului sunt o prelungire a Munților Rodnei din Carpații Orientali, apoi Obcinile Țibleșului și Dealurile Suplaiului situate la nord și vest a râului Țibleș. Se detașează ca înălțimi vârful Arcer, apoi Țibleș, Păltiniș, cu o înălțime de 1483 m și Dealurile Suplaiului. Vegetația este condiționată în funcție de climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
plăienii stăpânesc Dealurile Suplaiului. Munții Țibleșului sunt o prelungire a Munților Rodnei din Carpații Orientali, apoi Obcinile Țibleșului și Dealurile Suplaiului situate la nord și vest a râului Țibleș. Se detașează ca înălțimi vârful Arcer, apoi Țibleș, Păltiniș, cu o înălțime de 1483 m și Dealurile Suplaiului. Vegetația este condiționată în funcție de climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
anul 1893. Pitorească era fosta bisericuță din bârne de pe Vale. Din descrierile contemporanilor, aceasta era construită într-un pâlc de stejari retezați și care au ținut loc de furci, masa altarului fiind construită dintr-un stejar foarte gros, retezat la înălțimea de un metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de metru de pământ, astfel că dedesubt era gol, copiii din sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa era din stejar
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
distanță de 2 Km de-a lungul drumului județean (DJ 154) cu o ramificație spre est, către satul Ruștior pe o lungime de 1 Km. Situată în nord-estul Depresiunii Transilvaniei localitatea Șieuț are un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de vulpi, iepuri, fazan, căprior, mistreț, lup, jder, dihor În urma investigațiilor arheologice s-au
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
contururi domoale și văi largi ale căror versanți sunt modelați de alunecări, ori eroziune torențială, ca urmare a structurii predominant argilo-nisipoase dă teritoriului un aspect estompat, îmbătrânit parcă înainte de vreme. Relieful prezintă în general înclinări pe direcția NV-SE cu înălțimile cele mai mari în partea de NV (Dealul Ponoara Zoițani 251 m și Dealul Hârtop). Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 125-150 m, altitudinile cele mai coborăte înregistrându-se în șesul Volovățului (98 - 100 m). In ansamblul său relieful
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
indicând aproximativ principalele puncte cardinale (N, S, E, V). Trei din acești stejari existau încă în 2013; cel de al patrulea există încă în 1999, dar a fost înlăturat mai tarziu, probabil datorită bolii. Stejarii au cel putin 30 metri înălțime. Stejarii sunt cunoscuți în împrejurime că "Stejarii lui Ștefan cel Mare". Arborii marchează aproximativ jumătatea drumului între Suceava (Scaunul de domnie al lui Ștefan) și Cetatea Hotin (acum Kamianets-Podilskyi, Ucraina). Cetatea Hotin era cea mai puternică fortăreața la granița de
Comuna Păltiniș, Botoșani () [Corola-website/Science/300919_a_302248]
-
cu 2. 726 persoane, Cotu - 648 persoane și Cerbu - 810 persoane. Teritoriul comunei Copălău face parte din Câmpia Moldovei, subdiviziunea denumită Dealurile Cozancea-Guranda. Spre deosebire de zona Dealul Mare - Tudora, care se află în sud-vestul comunei și care are cele mai mari înălțimi din județ prin Dealul Mare - 587 metri și Holm - 556 metri, dealurile Copălăului sunt mai scunde, cel mai înalt fiind Cerbu, cu o înălțime de 262 metri. Comuna Copăiău nu deține încă un document de atestare, însă din vestigiile așezării
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
zona Dealul Mare - Tudora, care se află în sud-vestul comunei și care are cele mai mari înălțimi din județ prin Dealul Mare - 587 metri și Holm - 556 metri, dealurile Copălăului sunt mai scunde, cel mai înalt fiind Cerbu, cu o înălțime de 262 metri. Comuna Copăiău nu deține încă un document de atestare, însă din vestigiile așezării getice întărită de la Cotu - Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a cercetărilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 și
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
pe sanie până când vor fi necesare în vederea traversării de ape. Pregătirile au fost întrerupte la începutul lui ianuarie, când vasul s-a cutremurat violent. Echipajul a debarcat, de teama că vasul va fi zdrobit, dar "Fram" s-a dovedit la înălțimea pericolului. La 8 ianuarie 1895, poziția vasului era 83°34′N, mai la nord de anteriorul record de 83°24 al lui Greely. La 14 martie 1895, după două starturi anulate, cu vasul aflat la 84°4′N, Nansen și
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
și și-a construit, în mare parte din proiect propriu, o casă mare și impunătoare ce combina unele din caracteristicile englezești cu trăsături din . Casa a fost bună de locuit în aprilie 1902; Nansen a botezat-o "Polhøgda" (în norvegiană „înălțimile polare”), și ea a rămas casa lui toată viața. Un al cincilea copil, ultimul, fiul Asmund, s-a născut la Polhøgda în 1903. Uniunea între Norvegia și Suedia, impusă de Marile Puteri în 1814, s-a confruntat cu enorme tensiuni
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
așezare aparținând paleoliticului superior, din care s-au cules piese de silex și gresie silicioasă cu glauconit (așchii, spărturi, un gratoar) atribuite tipologic gravețianului oriental. Această așezare, ca și cea de la Flămânzi etc. face parte din grupa așezărilor gravețiene de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul de inventar P. 55. Pe panta nord-estică a hârtopului din stânga pârâului Miletin-Chirivoaia, în dreptul Cetățuiei, s-au descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]