33,912 matches
-
vicepreședinte al secțiunii istorice a Academiei Române. La 7 aprilie 1886 a fost numit membru al unei comisii înființate pentru a se ocupa de exploatarea științifică a sitului arheologic de la Cucuteni. În anul 1886, a propus crearea unei reviste istorice a Academiei și să se întocmească un catalog al documentelor aflate în posesia Academiei. Din același an, au apărut, de sine stătătoare, Memoriile Secțiunii Istorice, iar în deceniile următoare a fost realizată inventarierea și catalogarea documentelor Academiei. El s-a aflat printre
Alexandru Papadopol-Calimah () [Corola-website/Science/306194_a_307523]
-
numit membru al unei comisii înființate pentru a se ocupa de exploatarea științifică a sitului arheologic de la Cucuteni. În anul 1886, a propus crearea unei reviste istorice a Academiei și să se întocmească un catalog al documentelor aflate în posesia Academiei. Din același an, au apărut, de sine stătătoare, Memoriile Secțiunii Istorice, iar în deceniile următoare a fost realizată inventarierea și catalogarea documentelor Academiei. El s-a aflat printre donatorii de manuscrise și cărți rare către Biblioteca Academiei Române. A colaborat cu
Alexandru Papadopol-Calimah () [Corola-website/Science/306194_a_307523]
-
crearea unei reviste istorice a Academiei și să se întocmească un catalog al documentelor aflate în posesia Academiei. Din același an, au apărut, de sine stătătoare, Memoriile Secțiunii Istorice, iar în deceniile următoare a fost realizată inventarierea și catalogarea documentelor Academiei. El s-a aflat printre donatorii de manuscrise și cărți rare către Biblioteca Academiei Române. A colaborat cu studii istorice la publicațiile „Arhiva”, „Convorbiri literare”, „Revista literară și științifică”, „Revista nouă”. A pus, pentru prima oară, la îndemâna cititorilor opera literară a
Alexandru Papadopol-Calimah () [Corola-website/Science/306194_a_307523]
-
Securității Statului. . Într-un interviu el spune: - Cursurile predate în cadrul facultății de Relații Internaționale și Integrare Europeană din SNSPA sunt "Integrare și politici fiscale ale Uniunii Europene" și "Economie mondială". - În 1975, și-a luat licență în Științe Economice la Academia de Studii Economice (ASE) - București, apoi, în 1988, a obținut titlul de Doctor în Economie, la aceeași Academie. A urmat cursuri post-doctorale la Harvard University între 1990-1991. În 1994 a absolvit Advanced Management Program la Harvard Business School. - A îndeplinit
Daniel Dăianu () [Corola-website/Science/306214_a_307543]
-
SNSPA sunt "Integrare și politici fiscale ale Uniunii Europene" și "Economie mondială". - În 1975, și-a luat licență în Științe Economice la Academia de Studii Economice (ASE) - București, apoi, în 1988, a obținut titlul de Doctor în Economie, la aceeași Academie. A urmat cursuri post-doctorale la Harvard University între 1990-1991. În 1994 a absolvit Advanced Management Program la Harvard Business School. - A îndeplinit funcția de ministru al finanțelor între anii 1997-1998 și de ministru adjunct al finanțelor în 1992. A fost
Daniel Dăianu () [Corola-website/Science/306214_a_307543]
-
perioade, a fost cercetător invitat la Russian Research Center (Harvard University), Woodrow Wilson Center (Washington, D.C.), NATO Defense College (Romă), Fondul Monetar Internațional (FMI), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OCDE). Între 1999 și 2004, a fost profesor la Academia de Studii Economice (ASE) - București, la Universitățile Berkeley și UCLA din SUA, precum și la Universitatea din Bologna. A conferențiat la numeroase universități din SUA, Canada și Europa. În intervalul 2002 - 2004, a deținut funcția de președinte al European Association for
Daniel Dăianu () [Corola-website/Science/306214_a_307543]
-
Radu Bartolomeu Gabrea () a fost un regizor și scenarist român cu limbă maternă germană. Între 1974 și 1997 a locuit în Germania. A fost profesor asociat de regie și montaj la Academia de Teatru și Film din București și critic de film la mai multe ziare. A regizat peste 25 de filme artistice și documentare într-o cariera de peste 45 de ani, abordând după întoarcerea sa în România subiecte istorice mai puțin
Radu Gabrea () [Corola-website/Science/306208_a_307537]
-
din România cu coproducția "Rosenemil - O tragică iubire". În 1997, se reîntoarce definitiv în România și devine primul președinte al Oficiului Național al Cinematografiei, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1999. A fost profesor de regie și montaj la Academia de Teatru și Film din București și critic de film la mai multe ziare. în 2002, i se acordă Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, din partea președinției României. Gabrea a declarat într-un interviu din 2009 despre ultimul
Radu Gabrea () [Corola-website/Science/306208_a_307537]
-
monitoriza noutațile economice și financiare care apăreau în viața economică internă și internațională. Numirea sa ca ministru de finanțe, la 3 februarie 1939, coincide cu introducerea numelui său în ""Biographical Encyclopedia of the World""., A fost membru de onoare al Academiei de Științe din România începând cu 28 mai 1938. În ianuarie 1946, sub conducerea lui , s-a constituit Partidul Național Popular. Studiile și concepțiile lui Mitiță Constantinescu s-au axat pe problema dezechilibrelor economiei românești, propunând o serie de soluții
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
23 decembrie 2009 până pe 2 septembrie 2010 în guvernul Boc II. Este unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Călin Popescu-Tăriceanu. s-a născut la data de 3 aprilie 1958. A absolvit studii universitare la Facultatea de Comerț din Academia de Studii Economice din București (1983) și apoi studii postuniversitare în specializarea Piețe de capital, investiții directe, organizate de Merrill Lynch (1997). După absolvirea facultății, a lucrat ca economist (însărcinat cu recuperarea creanțelor) la COS Târgoviște (1983) și economist (însărcinat
Sebastian Vlădescu () [Corola-website/Science/306216_a_307545]
-
Mircea Cancicov s-a aflat printre ctitorii Bisericii Sf. Apostoli Petru și Pavel - Vâlcele din Târgu Ocna. A fost ales membru de onoare al Academiei Române la 22.06.1937 iar la 28.05.1938 a devenit membru de onoare al Academiei de Științe din România. În 1948, după condamnare, a fost radiat din rândul membrilor Academiei Române. A fost repus în drepturi la 03.07.1990. La 3 octombrie 1946, începea la Secția a VII-a a Curții Criminale din București judecarea
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
va putea face observații și pentru lungimi de undă din spectrele infraroșu și ultraviolet, care sunt puternic absorbite de atmosfera terestră. Spitzer și-a dedicat mare parte a carierei militând pentru construirea unui telescop spațial. În 1962 un raport al Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite ale Americii recomanda dezvoltarea unui telescop spațial în cadrul Programului Spațial Uman, și în 1965 Spitzer a fost numit coordonatorul comitetului care să definească obiectivele telescopului spațial. Astronomia spațială a început să se dezvolte după cel de-al
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
telescop spațial. Ca răspuns la aceasta, o mișcare națională de lobby a fost inițiată de către astronomi. Mulți astronomi s-au întâlnit cu senatorii și congresmenii americani în persoană, și au fost inițiate campanii de petiții pe scară largă. În final, Academia Națională de Științe a SUA a publicat un raport dedicat telescopului spațial, iar Senatul american a deblocat jumătate din fondurile cerute Congresului prima dată. Problema fondurilor a dus la o reducere a scării proiectului, cu propunerea de a micșora diametrul
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
decizia de anulare a ultimei misiuni de întreținere a telescopului spațial Hubble datorită cererilor publice și a cererilor din partea Congresului ca NASA să caute o cale de a salva telescopul spațial Hubble. Pe 13 iulie 2004 o comisie oficială a Academiei Naționale de Științe a recomandat ca telescopul Hubble să fie păstrat în ciuda riscurilor aparente. Raportul său cerea ca „NASA să nu efectueze acțiuni ce ar împiedica o misiune de întreținere cu navetă spațială pentru telescopul spațial Hubble”. Pe 11 august
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
Alo, alo, aici e Stroe Și roagă să-i dați voie, O clipă să vă-nveselească, Să glumească, Iar cu Voi`... N.Stroe rămâne singur, iar în 1945, înființează împreună cu Nora Piacentini și Mircea Septilici, Teatrul `Atlantic`, aflat pe strada Academiei din București, unde, timp de patru ani joacă în nenumărate reviste și comedii cu sala plină. După naționalizare, N.Stroe și trupa de artiști de la `Atlantic` se mută la Teatrul de Estrada (împreună cu Elly Român, Zizi Șerban, Didi Ionescu, I.
Nicolae Stroe () [Corola-website/Science/306233_a_307562]
-
Tatăl său, Ion Gh. Gigea, era notar al comunei, iar mama sa Ecaterina, casnică. 1. În perioada 1937 - 1941, urmează școala primară în comuna sa natală, apoi Liceul Comercial ""Gheorghe Chițu"" din Craiova (1941 - 1949). După aceea, continuă studiile la Academia de Științe Economice din București, Facultatea de Finanțe și Credit, obținând titlul de ""Diplomat în Științe Economie"". În decembrie 1952 s-a căsătorit cu Marieta Bădele, fiica lui Ion și Nicolina, din orașul Băilești și au doi copii: Teodor-Cătălin și
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
liceului din Bistrița. După 1957 a câștigat prin concurs (cu note maxime) un post de cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj. Postul însă a fost repartizat unui tânăr care nu se prezentase la concurs, iar secretarul șef al secției Academiei i-a spus că „Academia nu este o instituție de binefacere pentru fiice de preot!”. A obținut în același an un post de preparator de engleză la universitatea din Cluj, în urma cîștigării unui concurs. Acolo a activat între 1957 și
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]
-
a câștigat prin concurs (cu note maxime) un post de cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj. Postul însă a fost repartizat unui tânăr care nu se prezentase la concurs, iar secretarul șef al secției Academiei i-a spus că „Academia nu este o instituție de binefacere pentru fiice de preot!”. A obținut în același an un post de preparator de engleză la universitatea din Cluj, în urma cîștigării unui concurs. Acolo a activat între 1957 și 1970 ca preparator, apoi asistent
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]
-
de stat pe lângă Ministerul de Finanțe în Guvernul Alexandru Averescu (2) (30 august 1920 - 16 decembrie 1921) și în Guvernul Take Ionescu (17 decembrie 1921 - 19 ianuarie 1922), Președintele Consiliului Legislativ al Parlamentului, Secția a III-a economico-financiară, Rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale (AISCI) (1924-1929), președinte al Asociației Economiștilor din România (1926). Ca militant de seamă al PNL, a fost din 1925 deputat în Parlamentul României din partea Partidului Național Liberal. Cele patru limbi de circulație internațională stăpânite
Ion N. Angelescu () [Corola-website/Science/306252_a_307581]
-
și calitățile de economist de valoare au constituit atuurile care l-au impus printre reprezentanții de seamă ai culturii românești și îndeosebi ai științei economice. După ce s-a implicat activ alături de alți economiști de valoare în acțiunea de înființare a Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale (1913), a devenit unul dintre marii profesori ai instituției. În urma concursului din 1915 a devenit membru al Catedrei de Istoria comerțului, iar apoi profesor titular în cadrul Catedrei de Știință și legislație financiară. Între anii
Ion N. Angelescu () [Corola-website/Science/306252_a_307581]
-
Industriale (1913), a devenit unul dintre marii profesori ai instituției. În urma concursului din 1915 a devenit membru al Catedrei de Istoria comerțului, iar apoi profesor titular în cadrul Catedrei de Știință și legislație financiară. Între anii 1924-1929 a fost rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București. În plan publicistic se evidențiază cu lucrări precum:
Ion N. Angelescu () [Corola-website/Science/306252_a_307581]
-
fost un prozator român. S-a născut la Tecuci (19 aprilie 1847), în familia preotului Gheorghe Dimitriu. A fost înscris la școala publică, sub patronimicul Hogáș, din inițiativa învățătorului, Hogáș fiind porecla bunicului dinspre tată. În perioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăileană, în generația lui A.D. Xenopol, Alexandru Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu și alții de care l-au legat prietenii durabile. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filozofie și litere din Iași, "branșa literară". În anul în
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
lui A.D. Xenopol, Alexandru Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu și alții de care l-au legat prietenii durabile. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filozofie și litere din Iași, "branșa literară". În anul în care a terminat Academia, în urma unui concurs, a fost numit profesor de "partea literară" la gimnaziul comunal din Piatra Neamț și, la foarte scurt timp - director. S-a căsătorit în 17 ianuarie 1871 cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț, foarte tânăra și sfioasa Elena
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
a apărut prima ediție pentru public a cărții " Pe drumuri de munte" în două volume; cel de-al doilea, " În Munții Neamțului", a fost prefațat de Mihail Sadoveanu. În 1922, lui Calistrat Hogaș, căruia în 1915 îi fusese refuzat premiul Academiei de 5000 lei, "Adamachi", i se conferă postum cel dintâi premiu inițiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu. În 12 iunie 1939, rămasă singura locatară a fostei gospodării a familiei, Sidonia deschide spre vizitare o
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
casa părintească, cei doi soți au revenit la Caransebeș, unde s-a născut primul dintre cei patru copii, Ioan. Ion Dragalina a urmat școala primară din orașul natal și școala de cadeți din Timișoara. Și-a continuat studiile militare la Academia Militară de la Viena (1884), fiind încadrat în armata austro-ungară. În paralel a absolvit și Școala de ingineri geodezi. În 1886 s-a căsătorit cu Elena Giurgincă. Au avut împreună șase copii: doi băieți (Corneliu - născut în 1887 și Virgiliu - născut
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]