31,146 matches
-
de taxoni fac parte din programul național de conservare genetică. În primul rând sunt colecționate speciile habitatului natural, dar se găsesc și specii cultivate. Un număr mare de arbori și arbuști rari din toate zonele geografice ale climatului temperat îmbogățesc colecția. Grădina botanică dispune de o seră tropicală și o seră de palmieri, respectiv o clădire pentru cactuși și plante suculente.
Grădina Botanică din Vácrátót () [Corola-website/Science/331861_a_333190]
-
din Hârlău este un muzeu al istoriei vinului din podgoriile faimoase din zonă (Vaslui, Rădăuți, Huși, Odobești, Panciu, Botoșani, Hârlău), singurul muzeu viticol din Moldova. Activitatea muzeului este coordonată de colectivul Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași. Din iulie 2006, colecțiile sunt prezentate într-o nou aranjament expozițional. Muzeul cuprinde zece săli, structurate pe două nivele. Clădirea muzeului (restaurată în 1990) este monument istoric (datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea). A aparținut unuia din descendenții logofătului Ioan Tăutu. Între 1875
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
și Viena în 1844 și în Dresda și Berlin în anul 1846. A devenit un pictor renumit în Ungaria și picturile sale au fost expuse la Kunsthalle din Budapesta. O mulțime din pânzele realizate de către Károly Brocky se regăsesc în colecții private, la Muzeul Britanic din Londra, la Viktoria și Albert Museum și la Muzeul Național Maghiar din Budapesta. Károly (Charles) Brocky este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți portretiști maghiari din perioada Biedermeier.
Károly Brocky () [Corola-website/Science/335545_a_336874]
-
Kiriac - Pagini de corespondență". București, Edit. Muzicală, 1974 "Macarie Ieromonahul Opere: „Theoreticon”", București, Edit. Acad. . Române, 1976 "Colinde". București, Edit. Muzicală, 1980 "Școala muzicală de la Putna: Ms. 56/544/576 I de la Mănăstirea Putna - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1980 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. III - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Școala muzicală de la Putna: Ms. I-26/Iași - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1981 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. IV - Documenta, în colaborare cu
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
I de la Mănăstirea Putna - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1980 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. III - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Școala muzicală de la Putna: Ms. I-26/Iași - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1981 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. IV - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Ioan D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală bizantină". VoI. II. București, Edit. Muzicală, 1984 "George Breazul - Scrisori și documente", București, Edit. Muzicală, 1984 (VoI. I
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
două violine, violă și violoncel, în Sol major, op,22", "nr. 2" (partitura), Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - Cvartetul pentru două violine, violă și violoncel în Do major (partitura primei părți)". București, Edit. Muzicală, 1985 "Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. VI, Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1985. Ediție îngrijită, adnotată, prefațată, cu studiu introductiv "Manuscrisul de la Dobrovăț (Ms. 258/Leimonos)". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. XI. Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1994 "Muzicieni români - pagini epistolare
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
în Do major (partitura primei părți)". București, Edit. Muzicală, 1985 "Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. VI, Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1985. Ediție îngrijită, adnotată, prefațată, cu studiu introductiv "Manuscrisul de la Dobrovăț (Ms. 258/Leimonos)". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. XI. Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1994 "Muzicieni români - pagini epistolare", în: Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VII. 1993. București, Edit. Academiei Române, 1996 În plină dictatură ceaușistă, activitatea editorială a lui a reușit să aducă muzicologia
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
a îndreptării. Prostia și istețimea nu se exclud reciproc, ci sunt extreme ce pot fi atinse de aceeași persoană în momente diferite potrivi psihologiei populare. Trecerea de la prostia absolută la istețimea desăvârșită apare în basmul rusesc „Ivanco, fiul ursului” (din colecția de basme universale "Russische Märchen" a lui Friedrich von der Leyen și Paul Zaunert, publicată în 1921 la Jena), în care tânărul Ivanco (jumătate om, jumătate urs) săvârșește o mulțime de prostii și îl întâlnește pe diavol pe malul unui
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
din scrierile lui Ion Creangă cu o morală transparentă, adică dovedește în acest caz că „prostul are noroc”. Filologul francez Jean Boutière a evidențiat unele asemănări ale acestei povești cu creații literare din folclorul universal precum „Hans cel norocos” din colecția fraților Grimm, „Les trocs de Jean Baptiste” din "Contes populaires de Lorraine" de Emmanuel Cosquin, basmul bașchir „Ivanco meavedka” din colecția A.N. Afanasiev și basmul rusesc „Ivanco, fiul ursului”. Un obiectiv principal al atenției critice este reprezentat de înțelegerea
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Boutière a evidențiat unele asemănări ale acestei povești cu creații literare din folclorul universal precum „Hans cel norocos” din colecția fraților Grimm, „Les trocs de Jean Baptiste” din "Contes populaires de Lorraine" de Emmanuel Cosquin, basmul bașchir „Ivanco meavedka” din colecția A.N. Afanasiev și basmul rusesc „Ivanco, fiul ursului”. Un obiectiv principal al atenției critice este reprezentat de înțelegerea modului în care Creangă l-a descris pe protagonistul poveștii. Șirul de tranzacții dezavantajoase, susține cercetătorul și criticul teatral Mirella Nedelcu-Patureau
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Micologic de la Institutul de Biologie al capitalei, unde a lucrat împreună cu Gavril Negrean, publicând 24 de fascicule din "Herbarium Mycologicum Romanicum", una dintre cele mai importante serii recente de ierbare din Europa. El a reorganizat ierbarul micologic și a crescut colecțiile sale de la aproximativ 36.000 de exemplare (cea mai mare parte rămase de la Traian Săvulescu) până la 128.000 de exemplare. De-a lungul anilor, Ierbarul BUCM a devenit unul dintre cei mai mari și cei mai moderne de acest fel
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
vitreg, savantul s-a înapoiat din nou în România, reușind apoi cu mare greutate să plece definitiv la Universitatea din Uppsala, unde era nevoie de un om de știință care să fie capabil să se ocupe de identificarea și conservarea colecțiilor vii. Această instituție se numește până astăzi "Mykoteket" (Colecția de culturi a Universității Uppsala) și funcționează în cadrul „Institutului de Botanică Sistematică” al universității. Din cauza experienței dobândite, Ovidiu a fost angajat acolo în 1984 și și-a dedicat aproximativ 20 de
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
reușind apoi cu mare greutate să plece definitiv la Universitatea din Uppsala, unde era nevoie de un om de știință care să fie capabil să se ocupe de identificarea și conservarea colecțiilor vii. Această instituție se numește până astăzi "Mykoteket" (Colecția de culturi a Universității Uppsala) și funcționează în cadrul „Institutului de Botanică Sistematică” al universității. Din cauza experienței dobândite, Ovidiu a fost angajat acolo în 1984 și și-a dedicat aproximativ 20 de ani din viață pentru a conduce "Mykoteket". Sub egida
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
Wilhelm Seiwert, Julius Kaufmann si Erich Goldbaum, deasemenea colaboratori ai acesei reviste. În marea expoziție retrospectivă „Expressionismus²“ (14 martie - 5 iulie 2015), care a fost deschisă la muzeul de artă modernă Buchheim (Bernried/Bavaria), prezentând peste 200 de opere din colecțiile de artă Lothar-Günther Buchheim și Henri Nannen (Kunsthalle Emden), a fost prezent și Arthur Goetz - împreună cu Kandinsky, Marc, Klee, Kubin, Kokoschka, Picabia, Feininger, Segal și alți reprezentanți renumiți ai expresionismului european -, după cum confirmă lista artiștilor expozanți în catalogul întocmit de
Arthur Goetz () [Corola-website/Science/335628_a_336957]
-
fost prezent și Arthur Goetz - împreună cu Kandinsky, Marc, Klee, Kubin, Kokoschka, Picabia, Feininger, Segal și alți reprezentanți renumiți ai expresionismului european -, după cum confirmă lista artiștilor expozanți în catalogul întocmit de Frank Schmidt: Die Sammlung Henri Nannen - Werke der klassischen Moderne (Colecția Henri Nannen - opere ale modernismului clasic). Astfel a început reintrarea lui Arthur Goetz în arena artei moderne al secolului 20.
Arthur Goetz () [Corola-website/Science/335628_a_336957]
-
dovadă este chiar faptul că o bună perioadă de timp, s-a întreținut din lecții de canto și pian pe care le oferea copiilor. Un an mai tarziu, pune bazele unei Case de Discuri, alături de un asociat și editează o colecție de muzică românească ușoară ce se vinde peste așteptări. Din banii câștigați, își cumpără prima cameră de filmat digitală (Canon XL 2) și 3 reflectoare, cu care începe să filmeze primele sale „clipuri”. Prima „producție” îl are ca personaj principal
Alex Ceausu () [Corola-website/Science/335650_a_336979]
-
scriitoare și traducătoare ucraineană. A scris în genurile de poezie, poezie, epic, teatru, proza, jurnalism. De asemenea, a lucrat în domeniul de folclor (220 cântece populare înregistrate cu vocea ei), si a fost activă în mișcarea națională ucraineană. Cunoscută pentru colecția să de poezii "Pe aripile Cântecelor" (1893), "Gânduri și vise" (1899), "Opinii" (1902), poemul "Povestea antică" (1893), "Un singur cuvânt" (1903), piesele de teatru "Nevasta boierului"(1913),"Kassandra "(1903-1907)"În catacombe"(1905),"Cântec de Pădure"(1911) și altele. Mama ei
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
pe care-l întâlnise pe stradă), în podul unei case vechi din centrul Bucureștilor, cu scopul de a împrumuta două uniforme de general pentru o reprezentație teatrală, precum și de a-i arăta însoțitorului său mai multe vechituri și o impresionantă colecție de fluturi. Casa, care îi aparținuse mătușii tatălui său, văduva generalului erou Iancu Calomfir, se șubrezise în urma bombardării București în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și era acum aproape părăsită. Cei doi se îmbracă în uniformele de general scoase
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
un aer mitic, iar situația reală pare mult prea săracă față de ceea ce s-ar fi putut întâmpla, simbolizând o superioritate a imaginației asupra realului. Versiunea lui Vladimir este diferită, fiind desacralizată: el a venit în pod pentru a fura o colecție de fluturi, a prins porumbelul pentru că era rănit și s-a îmbrăcat în uniforma de general pentru că-i era frig. Există așadar trei variante ale poveștii: evenimentul real, versiunea mitificată a lui Ieronim și versiunea prozaică a elevului. Lumea este
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
altar, sfeșnice din cositor, din aramă, din fier moale). „Tezaurul” (care conținea obiecte de argint, din alpaca, din aramă poleită, aramă argintată, sau din argint pe miez de lemn) era închis într-un dulap cu 4 uși. Era o întregă colecție: 9 racle și 12 cutii (cele mai multe din lemn) cu moaște, 6 potire și patenele lor, 2 ciborii, 2 ..., 2 perechi de biurete cu tăvile lor, 1 ibric, 6 sfeșnice din argint, 5 din alpaca și 32 din aramă argintată, 2
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Târgoviște, 2015, · "Enciclopedia Asistenței Sociale" (coord. George Neamțu), Editura Polirom, Iași, 2015, 1300p · "Criza mondială", Editura ProUniversitaria, București, 2011, 263 p · "Piața forței de muncă din Regiunea Sud-Vest Oltenia", Editura Alma, Craiova, 2011, 432 p · "Evreii din Oltenia", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 2002, 106 p.; · "Dicționar de ergonomie", Editura CERȚI, Craiova, 1997, 520 p. 3.Coordonator și coautor: A. Tratate · "Tratat de sociologie generală", Editura Beladi, Craiova, 2010, 922 p. B. Lucrări monografice · "Monografia sociologică a județului
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
teren”, Craiova, 2002, 106 p.; · "Dicționar de ergonomie", Editura CERȚI, Craiova, 1997, 520 p. 3.Coordonator și coautor: A. Tratate · "Tratat de sociologie generală", Editura Beladi, Craiova, 2010, 922 p. B. Lucrări monografice · "Monografia sociologică a județului Mehedinți", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 232 p. · "Monografia sociologică a orașului Târgu-Cărbunești", Editura Beladi, Craiova, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 192 p. · "Monografia sociologică a orașului Novaci", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 2000,186p
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
coautor: A. Tratate · "Tratat de sociologie generală", Editura Beladi, Craiova, 2010, 922 p. B. Lucrări monografice · "Monografia sociologică a județului Mehedinți", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 232 p. · "Monografia sociologică a orașului Târgu-Cărbunești", Editura Beladi, Craiova, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 192 p. · "Monografia sociologică a orașului Novaci", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 2000,186p. · "Sociologia românească în secolul al XX-lea (1901-2000). Bibliografie tematica. Autori", Craiova, Editura Beladi,2001,340 p
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
Monografia sociologică a județului Mehedinți", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 232 p. · "Monografia sociologică a orașului Târgu-Cărbunești", Editura Beladi, Craiova, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 192 p. · "Monografia sociologică a orașului Novaci", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 2000,186p. · "Sociologia românească în secolul al XX-lea (1901-2000). Bibliografie tematica. Autori", Craiova, Editura Beladi,2001,340 p · "Monografia sociologică a orașului Băile Govora", Craiova, Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, 2002, 226
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
sociologică a orașului Novaci", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 2000,186p. · "Sociologia românească în secolul al XX-lea (1901-2000). Bibliografie tematica. Autori", Craiova, Editura Beladi,2001,340 p · "Monografia sociologică a orașului Băile Govora", Craiova, Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, 2002, 226 p. · "Universitatea din Craiova. Monografie (1947-2002)", Craiova, Editura Universitaria, 263p · "Monografia sociologică a comunei Licurici-jud. Gorj," Craiova, Editura Beladi, 2003, 188p; ediția a II-a revizuită și adăugita, 2004, 215 p. · "Monografia sociologică a
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]