30,395 matches
-
câinii Însă, Ana trimisese sluga să se ducă la popa din Fundureni, ca să-i spună că venise Lică la han, așa că, dacă li se Întâmplă ceva, oficialitățile vor ști cine sunt vinovații. Lică s-a supărat, dar Ghița i-a sugerat că ar fi mai bine pentru toți dacă l-ar considera partener, nu slugă: De la Întâmplarea aceasta, Lică trecea des pe la Moara cu noroc, dar era mereu grăbit, ca un om trăind pe drumuri. Duminica venea cu câte doi-trei tovarași
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Lică Îi destăinuie lui Ghiță că principiul lui călăuzitor este acela că un om poate fi stăpânit, dacă-i descoperi slăbiciunile, iar cea mai periculoasă este slăbiciunea pentru femei, mai ales pentru una singură. Aluzia lui Lică era clară, ea sugera slăbiciunea lui Ghiță pentru Ana și, simțindu-se umilit În orgoliul lui de bărbat, cârciumarul se gândește cum să-1 duca pe Sămădău la spânzuratoare, chiar dac-ar trebui „sa merg și eu”. Banii primiți de la Lică i se cuveneau, muncise
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scris În mai puțin de două săptămâni, În timpul unei vacanțe la Văratic În 1930, an În care a văzut și lumina tiparului, sondează un univers uman cu obiceiuri și tradiții păstorești, Într-o viziune mitologică și baladică. Atmosfera mitologică este sugerată de reluarea mitului mioritic, prin intermediul căruia autorul descoperă și pune În valoare o lume dintr-un spațiu geografic cuprins Între Tarcău și Dorna, În partea dinspre nord a munților Moldovei. Alexandru Paleologu, autorul unui studiu despre Sadoveanu intitulat „Bunul simț
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dublată de o logică neobișnuită pentru interlocutori. Nimeni nu ajunge la capacitatea ei de Înțelegere. Aprecierile și răspunsurile ei Îi derutează pe adversari. În plan real, un asemenea tip uman nu există, dar prozatorul a sintetizat aceste trăsături, Însumându-le, sugerând ideea unei existențe posibile, de altfel acesta este Însăși rostul creației literare, acela de a proiecta o lume cu un asemenea statut. S-ar putea Întreba cineva de unde vine această predispoziție a eroinei. Răspunsul este simplu: din bogata ei experiență
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a măritat cu un Învățător, se simțea mult deasupra norodului și avea o milă cam disprețuitoare pentru tot ce e țărănesc. Ion o strânge la piept pe Ana, posibila mireasă a lui George, deși este Îndrăgostit de Florica. Aici se sugerează conflictul prin apariția lui Vasile Baciu, care Îl umilește pe Ion. Liviu Rebreanu excelează În prezentarea vieții țărănești desfășurate sub semnul experienței colective: hora, nașterea, nunta, botezul, slujba duminicală, judecarea vinovațiilor, Înmormântarea. Toate aceste aspecte sunt zugrăvite magistral, degajând o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nadina, o iubire eșuată, și apoi pentru Olga Predeleanu. Nadina este prezentată ca un proprietar nepreocupat de moșie, sub nici o formă. Ea se mulțumește, În exclusivitate doar să primească veniturile cuvenite de la arendași. (Rogojinaru, Platamonu). Spiritul ei este simbolic și sugerează lupta pentru dreptate a țăranilor asupriți. Petre Petre, ca personaj ce se detașează din masa țăranilor, este și el confuz, duios, sensibil și nestatornic În conducerea acțiunilor. Nu este capabil să Înțeleagă rostul problemelor sociale la care participă. Atenția prozatorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ele nu este o simplă juxtapunere, ci o unitate organică realizată prin prezența aceluiaș persomnaj; problema conținutului primei părți se rezolvă prin experiența căpătată În cea de a doua carte, ca un triumf moral al personajului principal. Și titlul romanului sugerează unitatea compozitionala a narațiunii; acesta subliniaza că „ultima noapte de dragoste” este În același timp „Întâia noapte de război”. Această unitate este realizată de C. Petrescu În primul capitol. Cele două „cărți” fundamentale ale „nopții” sunt menite să despartă apele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
interioarelor, În psihologia personajelor. Balzac spunea că o casă e un document moral și sociologic, iar exemplul În acest sens este casa lui Costache Giurgiuveanu. Prin contrastul dintre pretenția de bogăție și bun gust a locatarilor și realitatea mizeră, sunt sugerate trăsăturile lor: incultura (ce reiese din amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din imitarea artei clasice), delăsarea (starea precară a locuinței). Tehnica folosită În prezentarea cadrului e aceea a focalizării, adică restrângerea treptată a cadrului, de la stradă, la casă, la interioare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Structura compozițională. Cele două planuri ale nuvelei, cel real și fantastic, se dezvăluie abia spre sfârșitul acțiunii, după plecarea personajului de „la țigănci”. Amănuntele prin contur pe parcurs și devin leitmotive ale povestirii. Planul realului cotidian, figurat În primul episod, sugerează În subtext prezența celui de-al doilea plan, al irealului. Cele două planuri se sprijină reciproc, ajungând În final, până la identificare. Pe parcurs curg paralel și se interferează, Cele cinci episoade ale nuvelei prezintă momentele distincte ale aventurii lui Gavrilescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reciproc, ajungând În final, până la identificare. Pe parcurs curg paralel și se interferează, Cele cinci episoade ale nuvelei prezintă momentele distincte ale aventurii lui Gavrilescu, fiecare dintre ele marcând traseul Între real și ireal, Între sacru și profan. Primul episod sugerează spațiul banal printr-o imagine citadină, la fel de banală, o discuție În tramvai Într-o zi toridă de vară. Mediul este un amestec de „căldură Înăbușitoare”, „mirosul de asfalt topit”, geamătul metalic al tramvaiului, cu o semnificație aparte, un dozaj realist
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și n-aș fi primit să merg la berărie! Dar ce vreți. Mi-era foame. Vă spun drept, erau zile când mă culcam nemâncat. Viață de artist...” (28) Textul este Încărcat de motive și semnificații multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pune mare accent pe dialog, eliminând În mare măsură descriptivismul. Lumea evocată de autor are viața ei proprie prin modul de a vorbi, prin vocabular, ticuri verbale, expresii comune (automatisme ale vorbirii). Dialogul caragialian are o mare capacitate de a sugera realitatea. Prin el cititorul descoperă identitatea personajului, gradul său de cultură, epoca și mediul social În care s-a format și se mișcă. Schțele utilizează mijloace literare identice cu cele din comedii, cu accente dramatice, chiar dacă aceasta reprezintă o altă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al demagogului, Farfuridi și Brânzovenescu, tipul prostului, Ghiță Pristanda, tipul servilului incult, iar Agamemnon Dandanache acumulează trăsăturile negative ale tuturor celorlalte personaje: el este mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu. Parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia, ramolismentul sunt sugerate peste tot.. Dar personajele lui Caragiale au corespondențe În viața reală, sunt luate din mediul existent, ele sunt exponente tipice ale clasei sociale În orice timp, În oricare societate; diferă doar prin statutul social, temperament, intelect sau limbaj. Personajele lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
servil și lingușitor, polițaiul Ghita Pristanda. Comicul de nume. Modalitatea creării chipului unui personaj prin semnificația numelui mai fusese folosită de Vasile Alecsandri, el Își numea personajele În funcție de trăsătura dominantă: Pungescu, Clevetici, Răzvrătescu. Caragiale e mai rafinat În alegerea numelor, sugerând prin ele nu numai o trăsătura dominantă, ci și un intreg caracter: Zaharia Trahanache, zahariseală (ramolisment) și facila modelare a eroului de catre superiorii „de la centru”, de către Zoe ori de „enteres” (trahanaa tărăgăna). Sunt momente când Trahanache dezminte aceste afirmații. Mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Agamiță Dandanache, el Învinge În alegeri, căpătând mult-râvnitul post de deputat, tot cu ajutorul unei scrisori de amor, cel de-al doilea șantaj; el Însă nu Înapoiază scrisoarea becherului, pentru că „mai trebuie s-aldata”, „cum era să fac o asemenea prostie?” Se sugerează astfel, că arma politică a șantajului va fi (și a fost) eficientă și În viitor, cinstea și meritele politice neavând nici o șansă În viața politică Numararea steagurilor de către Ghița Pristanda este una din primele situații comice, aceasta deschizând, cum s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viața? - Mai mulți. - Atunci, cât a număra toată moartea? - Poate, ca moartea e foarte lungă. -Ce moarte lungă avem!” Eroul este fascinat de apa mării pentru că ar putea semnifica viața, „plină de nade, tot felul de nade frumos colorate”; ele sugerează capcanele sau tentațiile vieții, atrăgătoare, dar periculoase pentru existenta umană. El Își asumă această existență, deoarece „noi, peștii, Înotăm printre ele (nade), atat de repede, Încât parem galagiosi". Visul oricărui pește este să Înghită una, pe cea mai mare, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
selecție lucidă a Întâmplărilor, evenimentelor sau faptelor importante pentru el În viață. Cu o Înțelegere superioară, dată de experiența de viață, eroul exprimă un șantaj sentimental („dacă mă sinucid?”), cu jovialitate și comprehensiune, pentru imprudența chitului, tânăr, „fără experiență", cuțitul sugerând o variantă, o cale de ieșire din această situație limită: „sunt primul pescar pescuit de el”. In finalul tabloului, Iona devine visător și se simte ispitit să construiască „o bancă de lemn În mijlocul mării”, pe ea să se odihnească „pescarușii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
morții. Fiica la mama, mama la mama, bunica la mama... pana se ajunge la o singură mamă, una imensa...”. Deși i „s-a Întâmplat o mare nenorocire”, Iona iubește viața cu jovialitate si tristețe, ideea repetabilității existențiale a omului fiind sugerată prin rugamintea adresată mamei: „Tu nu te speria numai din atâta si naște-mă mereu”, deoarece „ne scapă mereu ceva În viață”, totdeauna esențialul. Replicile se succed cu vioiciune, cu tonuri grave sau ironice. Primind multe scrisori, Iona remarcă faptul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atunci când trebuie”. Singur În pustietatea imensă, dar dornic de comunicare și de a se face auzit, Iona Își striga semenii: „Hei, oameni buni!”. Apar cei doi pescari cu barele În spinare și Iona se Întreabă de ce Întâlnește mereu „aceeași oameni”, sugerând limita omenirii captive În lumea Îngustată” până Într-atâta?". Orizontul lui Iona se reduce la o burtă de pește, dar zărește „alt orizont”, o altă „burtă de pește uriaș", „un șir nesfârșit de burți. Ca niște geamuri puse unul lângă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
umila condiție, aspirase spre o existență superioară, deși ar fi trebuit să se oprească la un moment dat „ca toata lumea”, iar nu să „tot mergi Înainte, să te rătăcești inainte”. Iona Încearcă să-și prezică „trecutul”, amintirile Îndepartate, Încețoșate, sugerând părinții, casa copilăriei, școala, poveștile. Încearcă să-și identifice propria viața, „frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care-am trăit-o eu”. După această rememorare a universului copilăriei, Iona Își amintește și numele - „Eu sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cea a spintecării propriei burți cu un gest rutinat, după ce tăiase un nesfârșit șir de burți ale pestilor Înghitiți unii de altii, simbolizând evadarea din propria carceră, eliberarea din propriul destin, din propria captivitate. Drama ia sfârși cu o replică sugerând Încrederea dată eroului de regăsirea sinelui, fiindcă „e greu să fii singur”, simbolizând un nou Început: „Razbim noi cumva la lumină”. Acest ultim gest al lui Iona, de a-și spinteca propria burtă, poate fi un reflex ori o sinucidere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înghite peștele mic. Lumea e simbolizată de acest univers, unde peștii se Înghit unii pe alții; Iona Însuși este un pântece de pește. Încercând să se elibereze, el spintecă pereții mistuitori ai șirului neșfârșit de pești, Într-o succesiune concentrică, sugerând că eliberarea dintr-un cerc al existenței este posibilă numai prin Închiderea În altul, Îeșirea din limitele vechi, Înseamnă intrarea În limite noi („toate lucrurile sunt pești”). Metafora peștelui este viziunea centrala a piesei; În pântecele chitului, Iona se descoperă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de potop. Cu „Răceala” și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie de istorie, de ipostazele particulare ale existenței. Autorul are meritul de a fi Încorporat filosofia În Întâmplarea istorică evocată. Evenimentele sunt astfel organizate, Încât sugerează idei generale despre patrie, popor, unitate, libertate, neatârnare sau moarte, ca preț suprem al nemuririi unui neam. „Răceala” a fost publicată În 1976 În revista „Teatru” și a fost jucată În 1979 la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”. O ediție bilingvă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
moștenit din moși strămoși. Eroii se duc pe rând „să moară puțin” ca să renască În urmașii care le va urma exemplul. Metaforic, „Răceala” este o boală istoricoereditară. Actul al patrulea este important pentru construcția piesei. Alcătuit din trei tablouri, ele sugerează trei linii ale subiectului. Între cele două imagini ale taberelor aflate În conflict, dramaturgul așază curtea bizantină, Închisă Într-o cușcă agățată de căruța sultanului, cu rolul de a stabili o relație - de a aminti sultanului marea biruință asupra Bizanțului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
planificării raționale, față de eficiența organizațiilor raționale birocratice de a satisface nevoile umane. Postmodernismul exprimă pierderea încrederii în credințele și marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 1. Dinamica unei probleme sociale. Linia punctată sugerează o tendință posibilă. Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme din poziția de centralitate tinde să atragă în această poziție o altă problemă. Cu alte cuvinte, poziția de centralitate tinde să nu rămână niciodată neocupată. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]