33,912 matches
-
multe meserii, de la contabil la desenator tehnic. Primele lecții de pictură și desen le primește la Constanța, între 1904 și 1906, de la Dimitrie Hârlescu. Acesta îl îndrumă către aprofundarea studiilor în Germania, unde se va înscrie, în 1906, la cursurile Academiei Regale din München, asemenea tuturor celor care reprezentau promisiuni pentru arta românească: Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Octav Băncilă, Tonitza, Samuel Mützner, Cecilia Cuțescu-Storck, Ipolit Strâmbu și alții. Aici îl cunoaște pe Hermann Groeber, cu care va studia
Marius Bunescu () [Corola-website/Science/304723_a_306052]
-
a fost născut în anul 1926 la Sărcia și a decedat în anul 1987. A terminat primele clase primare în Sărcia iar cursul inferior, adică Matura mică la Liceul din Vârșeț și apoi Școala Normală ca ulterior să termine și Academia Pedagogică. Primul loc de muncă i-a fost la Petrovăsâla apoi la Sân-Mihai (Locve). După câțiva ani, obține loc de muncă în satul natal Sărcia, unde funcționesză până la pensionare. Doarme somnul de veci în cimitirul satului. Ion Oală a fost
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
satul natal Sărcia, unde funcționesză până la pensionare. Doarme somnul de veci în cimitirul satului. Ion Oală a fost născut în anul 1928 la Sărcia. Primele clase primare le face la Sărcia iar la Vărșeț termină Școala Normală apoi ulterior și Academia Pedagogică (Legea despre învățământ a impus învățătorilor cu Școală Normală, completarea studiilor). Funționează ca învățător în mai multe localități ca să se stabilească la Uzdin unde rămâne până la pensionare. Doarme și dânsul somnul de veci în cimitirul Uzdinului. Anuța Pancaricean este
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
și dânsul somnul de veci în cimitirul Uzdinului. Anuța Pancaricean este născută la Sărcia în anul 1930. În satul natal face primele patru clase primare iar la Vârșeț Matura mică și apoi Școala Normală. Conform legii despre învățământ, termină și Academia Pedagogică. Se angajează ca învățătoare la Torac. Ca fiecare învățător din timpurile acelea, se încadreasză în viața și activitatea culturală a școlii dar și a satului. Ani de zile a condus echipa de folclor a școlii dar și a celei
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
A fost căsătorită cu Victorian Groza. Anuța Groza trăiește la Torac. Petra Pancaricean este născută la Sărcia în anul 1932. După cei patru ani de școlarizare în satul natal, la Vârșeț a terminat Matura mică apoi Școala Normală și ulterior Academia Pedagogică. A fost repartizată ca învățătoare la Seleuș. S-a căsătorit cu Păun Baba și împreună s-au stabilit la Alibunar. Petra Baba a funcionat, ani de zile, la Școala generală din Alibunar dar a fost activă pe teren cultural
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Războiul Yom Kippur. Publică articole în "Davar", ziarul sindicatelor de orientare laburistă din Israel, iar romanele sale încep să fie traduse. În perioada 1984-1985 este beneficiarul unei burse la Colegiul Colorado Springs din Statele Unite. Din anul 1991 este membru al Academiei Limbii Ebraice. Au fost realizate trei ecranizări după romanele lui Amos Oz: "Michael Sheli" (după "Soțul meu, Michael") în 1976, "Kufsa Sh'hora" (după "Cutia Neagră") în 1994 și "The Little Traitor" (după "Pantera din subterane") în 2007. În limba
Amos Oz () [Corola-website/Science/304750_a_306079]
-
de cercetare al studioului său. Cu noroc, Disney a reușit să găsească câțiva oameni care să îl înlocuiască pe Iwerks. În jurul anului 1932, Mickey Mouse a devenit un personaj destul de celebru. În 1932, Disney a primit un premiu special din partea Academiei de Film pentru crearea lui Mickey Mouse, ale cărui seriale au devenit color în 1935 și au început să apară alte personaje celebre ale lui Disney, printre care Donald Duck, Goofy și Pluto. Cu toate că studioul său a produs cele mai
Walt Disney () [Corola-website/Science/304743_a_306072]
-
fantastic și a fost decorat la Livorno cu medalia de aur : Piavko Marele Guglielmo Ratcliff. Înregistrările unor capodopere absolute precum Boris Gudnov [redarea autentică] și Kovanshina de Musorgsky, pe care le-a făcut, s-au bucurat de aprecierile extraordinare ale Academiei Franceze a Înregistrărilor. Înregistrarea operei Suflete moarte a lui Rodion Shedrin unde Piavko a interpretat rolul lui Nozdrev a primit critici mondiale extraordinare fiind astfel premiată de Critic Choice England. Repertoriul lui Vladislav Piavko în câmpul concertistic cuprinde peste 800
Vladislav Piavko () [Corola-website/Science/304756_a_306085]
-
latină și publicată în 1769 și "Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor", o primă istorie critică a României. Dimitrie Cantemir a fost cunoscut în Europa educată ca un savant remarcabil, autor al mai multor scrieri în latină: nu numai "Descriptio Moldaviae" (comandată de Academia de la Berlin, membru al căreia a devenit în 1714), dar și o istorie a Imperiului Otoman denumită " Incrementa atque decrementa aulae othomanicae", care a fost tipărit în limba engleză în 1734-1735 (a doua ediție, în 1756), în limba franceză (1743
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
dată în istoria României, a unei diaspore. Trei personalități au apărut ca fiind cei mai importanți români din străinătate: dramaturgul Eugen Ionescu (1909-1994 (care a devenit cunoscut în Franța ca "Eugène Ionesco"), creatorul de teatru al absurdului și membru al Academiei Franceze; istoricul religiilor și scriitorul Mircea Eliade (1907-1986); și eseistul și filosoful Emil Cioran (1911-1996), care a urmat tradiția lui Pascal și a altor moraliști și maeștri francezi ai stilului ,românul Ioan Petru Culianu,care a continuat, cu mare succes
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
roșie și titlul de "Santa Maria degli Angeli" la 22 septembrie 1879. În calitate de episcop și arhiepiscop, a militat pentru menținerea disciplinei ecleziastice și pentru ridicarea standardului de studiu din școlile publice. A donat 5 milioane de guldeni pentru opere sociale. Academia Ungară de Științe i-a conferit titlul de membru de onoare ca o recunoaștere a activității sale științifice. Cardinalul Lajos Haynald a trecut la cele veșnice la 4 iulie 1891 la Kalocsa.- A fost înmormântat în Catedrala Mitropolitană din Kalocsa
Lajos Haynald () [Corola-website/Science/304791_a_306120]
-
a absolvit-o în anul 1960, cu gradul de locotenent tehnic. După absolvirea Școlii de ofițeri, a îndeplinit funcția de comandant de pluton și lector la Școala de Subofițeri de Tancuri și Auto din Pitești (1960-1965). A urmat apoi cursurile Academiei Tehnice Militare din București (1965-1971), devenind căpitan inginer de tancuri și auto. În 1984 a absolvit Colegiul Superior de Stat Major obținând licenta în Strategie, Arta Operativă și Doctrină. Având absolvită și Academia Tehnică cu diploma de inginer, Spiroiu a
Niculae Spiroiu () [Corola-website/Science/304801_a_306130]
-
din Pitești (1960-1965). A urmat apoi cursurile Academiei Tehnice Militare din București (1965-1971), devenind căpitan inginer de tancuri și auto. În 1984 a absolvit Colegiul Superior de Stat Major obținând licenta în Strategie, Arta Operativă și Doctrină. Având absolvită și Academia Tehnică cu diploma de inginer, Spiroiu a lucrat ca cercetător științific, coordonator al programelor de dezvoltare a tehnicii blindate și autovehiculelor militare (1970-1981), iar apoi a devenit șef al Secției Dezvoltare (1981-1986), adjunct al șefului (1986-1990) și șef (1990) în
Niculae Spiroiu () [Corola-website/Science/304801_a_306130]
-
român în rezervă, ministru al apărării naționale între 7 mai și 22 decembrie 2012. s-a născut la data de 18 septembrie 1955, în București. A absolvit Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza (jud. Prahova) în anul 1974 și apoi Academia Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu în anul 1977. A lucrat ca ofițer în cadrul Regimentului 1 Mecanizat din București îndeplinind următoarele funcții: comandant de pluton (1977-1978), comandant de companie de infanterie (1978-1980) și apoi locțiitor al șefului Biroului Cercetare (1980-1983
Corneliu Dobrițoiu () [Corola-website/Science/304799_a_306128]
-
probleme de mobilizare a resurselor umane în cadrul Comandamentului 1 Teritorial din București, funcție pe care o deținea și în momentul izbucnirii Revoluției din decembrie 1989. În anul 1991 este transferat în cadrul Regimentului 3 Mecanizat din București. În anul 1993, absolvă Academia de Înalte Studii Militare din București, fiind numit imediat ca șef al Biroului Cercetare din cadrul Regimentului 2 Mecanizat. Între anii 1993-1994 deține funcția de locțiitor al șefului Biroului Cercetare la Divizia 57 Tancuri din București. Din anul 1994 lucrează în cadrul
Corneliu Dobrițoiu () [Corola-website/Science/304799_a_306128]
-
a născut la data de 5 iulie 1928, în comuna Vulcana-Pandele (județul Dâmbovița). A absolvit Școala de Ofițeri Politici de la Ineu la data de 30 decembrie 1949, cu gradul de locotenent. A absolvit în anul 1956 cu “Diplomă de merit” Academia Militară Politică din București, iar în 1959 a obținut licența în istorie în urma absolvirii Facultății de Istorie din cadrul Universității București. A obținut titlul științific de doctor în științe istorice în anul 1964. Constantin Olteanu a parcurs pe rând treptele ierarhiei
Constantin Olteanu () [Corola-website/Science/304806_a_306135]
-
o perioadă că învățător suplinitor. În anul 1946 a fost vice-președinte al organizației de tineret a PNȚ din comuna Lerești. A absolvit Școală Militară de Ofițeri de Infanterie (1947-1949), cu calificativul "bine" și Facultatea de Tancuri, Blindate și Mecanizate din cadrul Academiei Militare Generale din București, ca șef de promoție (1950-1952). Ulterior a urmat și un curs postacademic superior (octombrie 1963 - septembrie 1964). După absolvirea Școlii de ofițeri, a fost înaintat la gradul de sublocotenent (mai 1949) și apoi la cel de
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
ofițeri, a fost înaintat la gradul de sublocotenent (mai 1949) și apoi la cel de locotenent (decembrie 1949), fiind numit în funcția de comandant de pluton, companie și batalion în Brigadă 9 Tancuri (1949-1950). Timp de doi ani urmează cursurile Academiei Militare, după care este avansat la gradele de locotenent major (iunie 1952) și căpitan (decembrie 1952) și numit că locțiitor pentru blindate, tancuri și mecanizate al comandantului Corpului 38 Armata (în septembrie 1952). Ofițerul Vasile Milea are o ascensiune rapidă
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
brigadier pe șantierul național de la Bumbești—Livezeni, unde a ajuns instructor de șantier și apoi instructor sanitar al șantierului. A urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Artilerie din Sibiu (absolvită la 30 decembrie 1949), apoi Facultatea de Artilerie din cadrul Academiei Militare "I.V. Stalin" din București (absolvită în anul 1952) și ulterior un curs postuniversitar în cadrul Academiei de Studii Economice din același oraș. După absolvirea Școlii de ofițeri, este avansat la gradul de locotenent și repartizat la Centrul de Instrucție al
Victor Atanasie Stănculescu () [Corola-website/Science/304802_a_306131]
-
sanitar al șantierului. A urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Artilerie din Sibiu (absolvită la 30 decembrie 1949), apoi Facultatea de Artilerie din cadrul Academiei Militare "I.V. Stalin" din București (absolvită în anul 1952) și ulterior un curs postuniversitar în cadrul Academiei de Studii Economice din același oraș. După absolvirea Școlii de ofițeri, este avansat la gradul de locotenent și repartizat la Centrul de Instrucție al Artileriei "Mihai Bravu". A urmat apoi Academia Militară, fiind coleg cu viitorul general Vasile Milea și
Victor Atanasie Stănculescu () [Corola-website/Science/304802_a_306131]
-
în anul 1952) și ulterior un curs postuniversitar în cadrul Academiei de Studii Economice din același oraș. După absolvirea Școlii de ofițeri, este avansat la gradul de locotenent și repartizat la Centrul de Instrucție al Artileriei "Mihai Bravu". A urmat apoi Academia Militară, fiind coleg cu viitorul general Vasile Milea și la 23 august 1952 a fost înaintat la gradul de locotenent-major. A urmat o carieră militară strălucită. La data de 5 septembrie 1952, după două săptămâni de la precedenta avansare, este înaintat
Victor Atanasie Stănculescu () [Corola-website/Science/304802_a_306131]
-
acestuia. Mihail s-a născut în anul 1971, în comuna Târnova din județul Arad, într-o familie de agricultori. După absolvirea Liceului industrial nr. 11 (în prezent Grupul Școlar „Csiky Gergely“) din Arad, a urmat cursurile Facultății de Psihosociologie din cadrul Academiei Naționale de Informații din București, pe care le-a absolvit în anul 1996. Ulterior, a urmat și cursuri de pregătire pe profil antiterorist și de informații desfășurate în țară și străinătate. După absolvirea facultății, a lucrat în cadrul Inspectoratului pentru Prevenirea
Florian Coldea () [Corola-website/Science/304803_a_306132]
-
(n. 10 noiembrie 1925, Bălești, județul Gorj, România - d. 27 decembrie 1996, București, România) a fost un general de armată român, primul ministru al apărării după Revoluția română din 1989. Absolvent al Academiei Militare Superioare a URSS, a avut o rapidă ascensiune în Armata Română și în Partidul Comunist în prima jumătate a regimului comunist din România, dar în 1978 a fost trecut în rezervă și transferat pe un post de funcționar civil
Nicolae Militaru () [Corola-website/Science/304804_a_306133]
-
Iliescu. După Revoluție, s-a pensionat la scurt timp și, deși bolnav, a candidat, fără a obține un număr semnificativ de voturi, pentru președinția României, cu doar o lună înainte de a muri la sfârșitul lui 1996. A absolvit studii la Academia Militară „Frunze” de la Moscova. La Congresul al X-lea al PCR din noiembrie 1969 a fost ales ca membru supleant al CC al PCR, fiind reales în aceeași funcție la congresele din 1974 și 1979. La 17 iunie 1965, a
Nicolae Militaru () [Corola-website/Science/304804_a_306133]
-
funcția de director al Serviciului Român de Informații între anii 2001 - 2006. Alexandru- s-a născut la data de 7 aprilie 1949, în comuna Horia (județul Neamț). a absolvit Școala Superioară de Ofițeri "Nicolae Bălcescu" - arma grăniceri (1966 - 1969) și Academia de Înalte Studii Militare din București, Facultatea de Comandă și Stat Major (1974 - 1976), fiind ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale până în anul 1988, când a fost trecut în rezervă, ca urmare a rămânerii ilegale în străinătate a surorii sale
Radu Timofte () [Corola-website/Science/304811_a_306140]