32,942 matches
-
1). ... (3) Informarea prevăzută la alin. (2) va cuprinde cel puțin următoarele: ... a) datele necesare pentru a identifica echipamentul radio neconform; ... b) originea echipamentului radio; ... c) natura nonconformității constatate și riscul implicat; ... d) natura și durata măsurilor naționale luate; ... e) argumentele prezentate de operatorul economic; ... f) dacă nonconformitatea se datorează nerespectării cerințelor esențiale relevante prevăzute la art. 3; ... g) dacă nonconformitatea se datorează existenței unor deficiențe cu privire la standardele armonizate prevăzute la art. 17 alin. (1), care conferă prezumția de conformitate. ... (4
HOTĂRÂRE nr. 740 din 5 octombrie 2016 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276191_a_277520]
-
se va face mențiune despre aceasta. ... (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. ... (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză. ... ---------- Alin. (5) al art. 315 a fost modificat de pct. 81 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016 , publicată
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275283_a_276612]
-
din cadrul acestor secții pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. (5) În vederea întocmirii raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra chestiunilor de drept soluționate diferit. ... (6) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275283_a_276612]
-
care să permită începerea judecății și nu se impune completarea urmăririi penale). Conchizând, cum textul legal a cărui interpretare se solicită este clar, univoc, nicio altă interpretare nefiind posibilă, intervenția instanței supreme prin mecanismul întrebării prealabile nu se justifică. Pentru argumentele ce precedă, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, în temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării prin care Tribunalul București - Secția I penală a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
în mod corespunzător, în materia contestației neexistând un text de lege care să prevadă că dispozițiile art. 417 din Codul de procedură penală, referitoare la efectul devolutiv al apelului, se aplică în mod corespunzător. Opinia exprimată se întemeiază pe următoarele argumente: În conformitate cu dispozițiile art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, în cazul prevăzut de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul, petentul și intimații
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
care, ulterior, au fost confirmate de către procurorul competent, susținându-se, însă, că se impune ca astfel de acte să fie judecate de către instanța competentă, în caz contrar fiind incidente dispozițiile procesual penale referitoare la nulitatea absolută. Se susține, totodată, că argumentele invocate în susținerea excepției vizează mai degrabă interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate, nu constituționalitatea acestora. 8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 471 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) raportate la cele ale art. 342 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276631_a_277960]
-
obținere a protecției internaționale, trebuie justificată mai amplu de Comisia Europeană din perspectiva obiectivului menționat, cel al descurajării deplasărilor secundare; consideră că s-ar crea o incongruență între normă și obiectivul urmărit de cea din urmă. 22. Exprimă rezerve cu privire la argumentul unei armonizări suplimentare a condițiilor de acces al solicitanților la piața muncii statului membru în cauză și consideră nerealistă intenția de reducere a termenului de acces la piața muncii la 3 luni de la data depunerii cererii. Susține, în plus, păstrarea
HOTĂRÂRE nr. 99 din 4 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională (reformare) - COM (2016) 465, la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau persoanele eligibile pentru protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate şi de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung - COM (2016) 466, la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune în materie de protecţie internaţională în Uniune şi de abrogare a Directivei 2013/32/UE - COM (2016) 467 şi la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a cadrului de relocare al Uniunii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului - COM (2016) 468. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275798_a_277127]
-
de chemare în judecată și cererea de recurs, restul motivelor apărând ca inadmisibile. 18. În considerentele Deciziei nr. 10 din 11 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se reține ca argument, pentru aplicarea hotărârii judecătorești de anulare a actului administrativ și în cazul actelor administrative individuale contestate în litigiile pendinte, puterea de lucru judecat; or, această putere de lucru judecat operează doar dacă există identitate de obiect și cauză. 19. Un
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
aplicarea hotărârii judecătorești de anulare a actului administrativ și în cazul actelor administrative individuale contestate în litigiile pendinte, puterea de lucru judecat; or, această putere de lucru judecat operează doar dacă există identitate de obiect și cauză. 19. Un alt argument, reținut în aceeași decizie, este că "nu (se) va putea solicita pe cale principală în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 anularea actului administrativ normativ deja anulat, pentru că i se va opune excepția lipsei de interes, și
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
normative de la acest control de legalitate incidental". 20. Pentru litigiile în care nu s-a invocat un asemenea motiv de nelegalitate, asemenea demersuri procedurale ar fi lipsite de relevanță, nefiind de natură a influența soluția în cauză, deci nici acest argument nu poate fi reținut în acest litigiu. 21. Soluția contrară ar duce la concluzia că anularea actului administrativ se poate obține pentru alte motive de nelegalitate decât cele invocate în contestația administrativă și reluate în cererea de chemare în judecată
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
unui act administrativ cu caracter normativ, anulat într-o altă cauză"; Imperativul asigurării unei jurisprudențe unitare care să răspundă așteptărilor legitime ale justițiabililor angrenați în proceduri judiciare legate de aplicarea aceluiași act administrativ cu caracter normativ este, de asemenea, un argument de luat în seamă". 26. De asemenea, într-o cauză*2) vizând excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, cu modificările și completările ulterioare, prevedere
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
judecătorești de anulare". 50. Totodată, se reține în considerentele aceleiași decizii, " Imperativul asigurării unei jurisprudențe unitare care să răspundă așteptărilor legitime ale justițiabililor angrenați în proceduri judiciare legate de aplicarea aceluiași act administrativ cu caracter normativ este, de asemenea, un argument de luat în seamă" în susținerea interpretării în sensul arătat a dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 . 51. În cuprinsul aceleiași decizii se regăsesc și considerentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 914 din 23 iunie 2009
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
de procedură penală anterior și renunțarea la urmărirea penală], necesitatea asigurării respectării principiilor constituționale și ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și garantarea respectării principiului legalității procesului penal prin exercitarea controlului judecătoresc asupra actelor procurorului reprezintă argumente temeinice pentru a se considera legală schimbarea soluției de renunțare la urmărire penală cu cea de clasare, în cazul plângerilor formulate de suspect sau inculpat. Față de cele expuse, în temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, Ministerul Public a
DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268484_a_269813]
-
se va face mențiune despre aceasta. ... (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. ... (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă în cursul urmăririi penale suspectului i-a fost adusă la cunoștință această calitate, potrivit art. 307. ... ---------- Alin. (5) al art. 315 a fost introdus de pct. 208 al art. 102, Titlul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
din cadrul acestor secții pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. (5) În vederea întocmirii raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra chestiunilor de drept soluționate diferit. ... (6) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
statul emitent solicită aceasta în mod expres. În acest din urmă caz, instanța de judecată, sesizată în scopul transferării persoanei condamnate, se pronunță și cu privire la recunoașterea și punerea în executare a altor dispoziții penale din hotărârea judecătorească străină. Un alt argument care vine în sprijinul tezei potrivit căreia, în procedurile analizate, obiectul punerii în executare a hotărârilor judecătorești de condamnare străine îl constituie doar pedepsele principale cu închisoarea reiese din cuprinsul art. 135 alin. (6) lit. b) pct. (i) din Legea
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
nr. 1/2000 constituie o măsură reparatorie și are în vedere terenurile preluate de stat în anul 1948, odată cu intrarea în vigoare a Constituției din același an, așadar, nu și terenurile expropriate, spre exemplu, în temeiul Legii din 1921. Un argument în acest sens este și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, care prevede că din domeniul public al statului
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
au suferit vătămări corporale proprii în urma evenimentului rutier produs de șoferul soț sau rudă cu ei. Totodată, este necesar a fi menționat faptul că, atât în cea dintâi orientare jurisprudențială, cât și în cea de a doua, instanțele au folosit argumentul sprijinit pe conținutul Directivei 2009/103/ CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi, invocându-se deopotrivă faptul că dispoziția legală care interesează
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
în sensul că membrii de familie ai conducătorului vinovat de producerea accidentului nu pot pretinde acoperirea de către asigurător a prejudiciilor suferite ca urmare a vătămării corporale sau decesului conducătorului auto. În justificarea acestui punct de vedere au fost prezentate două argumente majore: a) Alin. 3 al art. 50 a fost introdus în corpul Legii nr. 136/1995 prin Legea nr. 172/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România. Cel mai probabil, textul nou-introdus
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
s-a susținut prin cea de-a doua soluție jurisprudențială și, prin urmare, nu poate fi astfel justificată antrenarea răspunderii asigurătorului R.C.A. față de terțe persoane păgubite prin accident, în absența fundamentului legal dat de existența unei răspunderi civile delictuale. Argumentul utilizat de instanțele ce au conturat cea de-a doua soluție jurisprudențială, în sensul că, în acțiunile deduse judecății, subiectele vizate de norma art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 nu se subrogă în drepturile conducătorului auto vinovat
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
12 din Legea nr. 193/2000 constituie o consacrare a principiului specific în materia procedurii civile, ca drept comun, unde instanța competentă este cea de la sediul pârâtului, indiciu care susține natura litigiului ca fiind specifică dreptului civil. 20. Un alt argument reținut în sprijinul acestei opinii îl constituie prevederea în cuprinsul art. 13 alin. (4) din Legea nr. 193/2000 a căii de atac a apelului, care este improprie contenciosului administrativ ca atare, întrucât art. 20 din Legea nr. 554/2004
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
16 din lege sunt de competența secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul sau sediul profesionistul. V. Raportul asupra recursului în interesul legii 22. Raportul cuprinde soluțiile date de instanțele judecătorești problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează acestea și evocă doctrina cu privire la materia supusă analizei. 23. Constată că problema de drept în discuție nu se regăsește în doctrina și jurisprudența Curții Constituționale. Sunt menționate, totuși, câteva decizii ale Curții Constituționale care, chiar dacă nu
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
și de a nu valorifica, la emiterea deciziilor de pensionare, acele mențiuni din carnetele de muncă sau adeverințe referitoare Ia încadrarea personalului în grupe superioare de muncă, pe care le consideră că nu au corespondent în normele legale în materie. Argumentul principal, invocat în susținerea acestei opinii, este că angajatorului îi revine, potrivit legii, răspunderea pentru legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor și a elementelor înscrise în documentele respective ce au caracterul unor acte oficiale, iar casa de pensii nu poate interveni
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
altfel, cu privire la specificitatea activității conducerii entităților vizate și a înțelesului noțiunii de "conducător al autorității publice" raportat la textele legale din actele normative incidente, este foarte pertinentă și elocventă analiza prezentată în opinia concurentă. Iată, sunt doar câteva, dar concludente argumente pentru exceptarea președintelui celor două autorități de la calitatea de "conducător" în înțelesul Legii nr. 554/2004 . Pornind de la justificarea prezentată și de la principiul că excepția nu distruge regula, ci o întărește nu se poate susține că derogarea stabilită de legiuitor
DECIZIE nr. 889 din 16 decembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 - din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]
-
privit doar amenzile aplicate, iar acestea au o durată determinată în condițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 (respectiv 3 luni) și nu până la executarea deplină a hotărârii inițiale de obligare la emiterea deciziilor. Pentru toate aceste argumente considerăm că obiecția trebuia respinsă. Judecător, prof. univ. dr. Valer Dorneanu OPINIE CONCURENTĂ 1. În acord cu soluția adoptată - cu majoritate de voturi - prin Decizia nr. 889 din 16 decembrie 2015, considerăm că dispozițiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4
DECIZIE nr. 889 din 16 decembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 - din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]