31,555 matches
-
Hâim Nahman Bialik. În 2007 a expus o expozitie „RIhAL Madrid” (joc de cuvinte între Real Madrid și numele prescurtat al lui Rabi Yehuda Halevi) de 12 desene și o poezie bazate pe 9 poezii ale lui Yehuda Halevi. Alte expoziții ale sale au fost „Mapit” (Șervețel) (2010), „Lacul lebedelor” (2012), „Sritá Bemarpek Hashirá” (Zgârietura în cotul poeziei). Cinci din expozițiile menționate au fost prezentate la Muzeul de artă israeliană de la Ramat Gan, sub îngrijirea lui Meir Aharonson. În mai 2009
Ronny Someck () [Corola-website/Science/335140_a_336469]
-
al lui Rabi Yehuda Halevi) de 12 desene și o poezie bazate pe 9 poezii ale lui Yehuda Halevi. Alte expoziții ale sale au fost „Mapit” (Șervețel) (2010), „Lacul lebedelor” (2012), „Sritá Bemarpek Hashirá” (Zgârietura în cotul poeziei). Cinci din expozițiile menționate au fost prezentate la Muzeul de artă israeliană de la Ramat Gan, sub îngrijirea lui Meir Aharonson. În mai 2009 cu prilejul centenarului orașului Țel Aviv, la galeria D.Sh. Danon a fost organizată o expozitie în cinstea lui Someck. 20
Ronny Someck () [Corola-website/Science/335140_a_336469]
-
și până în 1930, pictura sa a fost influențată de impresionism și postimpresionism. Între anii 1930-1932 a activat la București, expunând regulat în cadrul Saloanelor Oficiale, iar în 1932 s-a întors la Brașov, unde a lucrat ca artist liber profesionist. Prima expoziție personală a deschis-o la Brașov în 1933. Între anii 1935-1937 a expus la Brașov, Sibiu, București și Cluj. Cu prilejul expoziției de la Sibiu, Muzeul Brukenthal i-a achiziționat lucrarea, „Sfântul Sebastian”. După 1930, stilul său a evoluat spre realism
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
Saloanelor Oficiale, iar în 1932 s-a întors la Brașov, unde a lucrat ca artist liber profesionist. Prima expoziție personală a deschis-o la Brașov în 1933. Între anii 1935-1937 a expus la Brașov, Sibiu, București și Cluj. Cu prilejul expoziției de la Sibiu, Muzeul Brukenthal i-a achiziționat lucrarea, „Sfântul Sebastian”. După 1930, stilul său a evoluat spre realism. A fost unul din membrii fondatori ai „Asociației Artiștilor Germani din România Mare” și a participat la expozițiile organizate de asociație în
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
și Cluj. Cu prilejul expoziției de la Sibiu, Muzeul Brukenthal i-a achiziționat lucrarea, „Sfântul Sebastian”. După 1930, stilul său a evoluat spre realism. A fost unul din membrii fondatori ai „Asociației Artiștilor Germani din România Mare” și a participat la expozițiile organizate de asociație în anii 1937 și 1938. Participarea sa la „Expoziția generală a artiștilor germani din România” ("Gesamtschau Deutscher Künstler Rumäniens"), din 1938, a suscitat ulterior discuții din motive politice. După al Doilea Război Mondial a expus constant în cadrul
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
lucrarea, „Sfântul Sebastian”. După 1930, stilul său a evoluat spre realism. A fost unul din membrii fondatori ai „Asociației Artiștilor Germani din România Mare” și a participat la expozițiile organizate de asociație în anii 1937 și 1938. Participarea sa la „Expoziția generală a artiștilor germani din România” ("Gesamtschau Deutscher Künstler Rumäniens"), din 1938, a suscitat ulterior discuții din motive politice. După al Doilea Război Mondial a expus constant în cadrul expozițiilor colective deschise la Brașov și a organizat mai multe expoziții personale
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
organizate de asociație în anii 1937 și 1938. Participarea sa la „Expoziția generală a artiștilor germani din România” ("Gesamtschau Deutscher Künstler Rumäniens"), din 1938, a suscitat ulterior discuții din motive politice. După al Doilea Război Mondial a expus constant în cadrul expozițiilor colective deschise la Brașov și a organizat mai multe expoziții personale, în anii 1959, 1961, 1968, 1969, 1972, 1975, 1977 și 1979. Între anii 1945-1965, în creația sa a fost obligat să adopte realismul socialist dar, pe lângă lucrările cu o
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
la „Expoziția generală a artiștilor germani din România” ("Gesamtschau Deutscher Künstler Rumäniens"), din 1938, a suscitat ulterior discuții din motive politice. După al Doilea Război Mondial a expus constant în cadrul expozițiilor colective deschise la Brașov și a organizat mai multe expoziții personale, în anii 1959, 1961, 1968, 1969, 1972, 1975, 1977 și 1979. Între anii 1945-1965, în creația sa a fost obligat să adopte realismul socialist dar, pe lângă lucrările cu o tematică agreată de regim, a pictat și o serie de
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
zadar”! La care de Charette a răspuns: “Nimic nu se pierde niciodată”! Majestatea Să Regina, Alteța Să Regală Principesa Margareta și cu mine ne aflăm aici nu pentru că Sorin Dumitrescu este un maestru al zilelor noastre, ori pentru ca ultimă să expoziție este o construcție artistică puternică. Suntem aici fiindcă strigatul pictorului are înțeles identitar. Așa cum Casă Regală este expresia biologică și ctitorul statului român, tot așa lucrări artistice și religioase precum cea de față sunt pietre la temelia statalității românești de
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
parcul italian din jurul palatului brâncovenesc, a căror prezenta, crede pictorul, “îmbisericeste grădină”. Etajele palatului au scos din cufăr „exerciții de bizantinitate iconica“, cuprinzând „admirații, proslăviri morfologice și tatonări stilistice entuziaste, precum și forme mai mature de creativitatea eclesiologică“, după cum declara creatorul expoziției însuși. În lapidarium veți găsi pășirea duhovniceasca în veac, cateva versiuni de soluții bizantine tradiționale de reproducere a labei piciorului, alături de sapte ridicări de chivote. Înzestrarea bizantina de secol VI răsare, prin expoziția de la palatul brâncovenesc, precum trunchiul de copac
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
mature de creativitatea eclesiologică“, după cum declara creatorul expoziției însuși. În lapidarium veți găsi pășirea duhovniceasca în veac, cateva versiuni de soluții bizantine tradiționale de reproducere a labei piciorului, alături de sapte ridicări de chivote. Înzestrarea bizantina de secol VI răsare, prin expoziția de la palatul brâncovenesc, precum trunchiul de copac din mijlocul unui bloc de marmură mortuara crăpat de vremuri, văzut de mine într-un cimitir musulman de la Mangalia. La o astfel de întâmplare contemporană, Familia Regală nu putea rămâne indiferență. Regina Ana
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
poate, chiar monstruos inadecvată evlaviei” de la acel moment. Dar poate motivul cel mai vibrant pentru care am ales să vin aici și să dedic acest cuvânt academicianului Sorin Dumitrescu este chivotul. Pictorul spune, în eseul cu care ne întâmpină în expoziție, ca a pus pe perete opt ridicări de chivote bizantine, din cauza modului inconfundabil în care încap în văzduh volumetriile lor omogene. “Potrivit tradiției Bisericii Una”, continuă artistul, “a ridica o biserică înseamnă a construi o pogorâre. A înaltă o pogorâre
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
de bizantinitate din conștiința acestui artist este amuzant, dar și dramatic. Patosul arheologic al penelului lui Sorin Dumitrescu se întâlnește astăzi cu implorarea regelui Mihai către Duhul Sfânt intru răbdare și bunătate. Dacă este adevărat ce spuneți, domnule Dumitrescu, si expoziția de la Palatul Mogoșoaia este cea mai importantă și mai amplă expunere personală de dupa 1980, atunci e bine. Chiar și numai arhitectural, trecerea de la „Dalles“ la „Brâncoveanu“ îmbracă forma unei aprofundări. Iar faptul de a fi zămislit în cuhnie o parte
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
central al partidului comunist al RSSM, după care devine Palatul Pionerilor și a elevilor, iar aripa stângă găzduiește Societatea republicană „Știința”. În 1976, în interiorul clădirii este amenajat Muzeului de istorie a partidului comunist al Moldovei. Pentru a extinde spațiul de expoziție, la dreapta clădirii a fost construită o aripă din două niveluri, simetrică cu cea din stânga, atât după amplasament cât și după arhitectură. Astăzi, clădirea este sediul Muzeului Național de Arte. Clădirea este aliniată străzii și are forma literei „T”. Este
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
(în arabă: اشرف فياض, născut în 1980 ) este un poet arab saudit de origine palestiniană,artist plastic și curator de expoziții de artă. s-a născut în Arabia Saudita, fără cetățenie, într-o familie de arabi palestinieni emigrata din Khan Yunes, Fâșia Gază, cu 15 ani înaintea nașterii sale. Fayad este unul din creatorii cei mai însemnați activi în scenă artistică din
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
cetățenie, într-o familie de arabi palestinieni emigrata din Khan Yunes, Fâșia Gază, cu 15 ani înaintea nașterii sale. Fayad este unul din creatorii cei mai însemnați activi în scenă artistică din Arabia Saudita. El acționează și în domeniul promovării de expoziții de artă și de relații între artiștii din țara sa și galeriile, muzeele și curatorii și creatorii de artă din lume În anul 2013 Fayad a organizat o mare expoziție de artă „Mostly Visible” ,la Jeddah, care s-a bucurat
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
artistică din Arabia Saudita. El acționează și în domeniul promovării de expoziții de artă și de relații între artiștii din țara sa și galeriile, muzeele și curatorii și creatorii de artă din lume În anul 2013 Fayad a organizat o mare expoziție de artă „Mostly Visible” ,la Jeddah, care s-a bucurat de aprecierea lui Chris Dercon, directorul Galeriei Țațe din Londra, care a vizitat-o. În acelaș an Fayad a fost curatorul expoziției artiștilor saudiți la Bienala de la Veneția. El este
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
În anul 2013 Fayad a organizat o mare expoziție de artă „Mostly Visible” ,la Jeddah, care s-a bucurat de aprecierea lui Chris Dercon, directorul Galeriei Țațe din Londra, care a vizitat-o. În acelaș an Fayad a fost curatorul expoziției artiștilor saudiți la Bienala de la Veneția. El este unul din membri influenți ai organizației artistice saudo-britanice „Edge of Arabia”. În august 2013 la o cafenea în orașul Abha, din sud-vestul Arabiei Saudite,în care locuiește, nu departe de granița cu
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
este o listă a Comitetelor Olimpice Naționale aranjate după numărul de medalii obținute în timpul Olimpiadei de vară din 1904, desfășurată la St. Louis, Missouri, Statele Unite ale Americii, în perioada 1 iulie - 23 noiembrie 1904 (ca parte a Expoziției Universale din 1904). Un total de 651 de sportivi (reprezentând 12 de națiuni) au participat în 94 de probe sportive (în cadrul a 16 sporturi). Totuși, doar în 42 de probe au participat sportivi din afara SUA. Lista include medaliile acordate în
Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1904 () [Corola-website/Science/335355_a_336684]
-
care a debutat, nici tarafurile pe la care s-a peregrinat. Se știe că a ajuns în Rusia cu orchestra lui Sava Pădureanu, stabilindu-se la Moscova și la Petrograd, în funcție de unde se găsea curtea țaristă. În 1900 a participat la Expoziția Universală de la Paris, făcând parte din orchestra lui Cristache Ciolac. În seara zilei de 31 decembrie susține în saloanele din Hotel des Societe Savantes un program muzical, împreună cu alți câțiva reprezentanți români precum George Enescu, compozitorul Ioan Scărlătescu și pianistul
Lică Ștefănescu () [Corola-website/Science/335357_a_336686]
-
este o listă a Comitetelor Olimpice Naționale aranjate după numărul de medalii obținute în timpul Olimpiadei de vară din 1900, desfășurată la Paris, Franța, în perioada 14 mai - 28 octombrie 1900 (ca parte a Expoziției Universale din 1900). Un total de 997 de sportivi (reprezentând 24 de națiuni) au participat în 85 de probe sportive (în cadrul a 19 sporturi). Femeile au participat pentru prima dată la Jocurile Olimpice. 21 din cele 24 de națiuni participante au
Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1900 () [Corola-website/Science/335354_a_336683]
-
Muzică și Cântări” de la Sibiu, cu piesa „Răsunetul de la Crișana” de Ion Vidu. Ca solistă a aceleiași formații a cântat lieduri și doine la spectacolele organizate în zilele de 27 și 29 august 1906 la Arenele Romane din București, pentru "Expoziția generală română". Apoi a devenit cunoscută și la Budapesta când, în martie 1909, a fost solista concertului organizat de "Societatea Studențească Petru Maior" din Budapesta, concert cu un larg ecou în capitala Ungariei. În anul 1909 l-a cunoscut la
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
state. În 1872, nou formatul Imperiu German a adoptat sistemul metric ca sistem oficial de măsuri și greutăți și la fel și Regatul Italiei nou unificat, urmând exemplul dat de Piemont, a adoptat sistemul metric în 1861. "Exposition Universelle (1867)" (Expoziția de la Paris) a dedicat un stand sistemului metric și până în 1875 două treimi din populația Europei și aproape de jumătate din populația lumii adoptase sistemul metric. Prin 1872, singurele mari puteri europene care nu adoptaseră sistemul metric rămăseseră Rusia și Regatul
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
stabilească în Italia.In perioadă 1972-1975 studiază și devine absolventa la prestigioasa Accademia di Belle Arti din Romă. În toamna anului 1978, la propunerea unui amic italian, s-a îmbarcat într-un avion spre Tokyo urmând să-și deschidă o expoziție de pictură în capitala Japoniei. Conform relatărilor din autobiografia unui fost dezertor american în Coreea de Nord și apropiat al victimei, Charles Robert Jenkins, zborul sau făcea o escală pe aeroportul din Phenian, unde româncă a fost reținută de agenți nord-coreeni. Familia
Doina Bumbea () [Corola-website/Science/331692_a_333021]
-
din punctul de vedere al artistului. Compoziția, desenul și paleta cromatică folosită de artist sugerează profunda implicare a acestuia în rescrierea unor mituri cunoscute, sentimentul de dragoste ocrotitoare cu care își prezintă personajele alături de care suferă.” Nicolae Ionescu Prefața catalogului expoziției Florin Preda Dochinoiu, decembrie 1994 “Florin Preda Dochinoiu este o certitudine a graficii oltene și nu doar a ei. Nimic de găsit de reproșat, oricât de cârtitor ar fi privitorul specializat.” Viorel Gârbaciu Motru, 27 octombrie 2000 Grafica dă toate
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]