31,059 matches
-
Grigorescu” din București, la Clasa Octav Angheluță, avându-l ca profesor Gheorghe Vrăneanțu. În anul 1975 devine membru Uniunii Artiștilor Plastici. Începând din anul 1971 are o mulțime de expoziții personale și de grup, peste 30, organizate de către Uniunea Artiștilor Plastici în Pitești, Râmnicu Vâlcea, București, Cluj precum și în Germania și Polonia. Pictorul Gheorghe Pantelie este prezent în Dicționarul Who's Who din România ediția 2003, în „Istoria picturii românești” al căror autori sunt Marin Mihalache și Vasile Florea și este
Gheorghe Pantelie () [Corola-website/Science/328883_a_330212]
-
București, Cluj precum și în Germania și Polonia. Pictorul Gheorghe Pantelie este prezent în Dicționarul Who's Who din România ediția 2003, în „Istoria picturii românești” al căror autori sunt Marin Mihalache și Vasile Florea și este prezent în Enciclopedia artiștilor plastici români (vol. V). Picturile sale se regăsesc într-o mulțime de colecții particulare și de stat în Germania, Rusia, Ucraina, Polonia, SUA și România. Face călătorii de studii în Grecia, Bulgaria, URSS, Germania, Polonia, Ungaria, apare la emisiuni culturale la
Gheorghe Pantelie () [Corola-website/Science/328883_a_330212]
-
colecții particulare și de stat în Germania, Rusia, Ucraina, Polonia, SUA și România. Face călătorii de studii în Grecia, Bulgaria, URSS, Germania, Polonia, Ungaria, apare la emisiuni culturale la Radio și TV și face cronici în Revista Arta. Ca artist plastic și grafician, Gheorghe Pantelie a fost funcționar de stat, profesor gradul I la desen la Liceul Pedagogic din Câmpulung (1971), Școala de Artă / Liceul Dinu Lipatti (1971 - 2008). Începând din anul 1990 a ocupat funcția de titular al catedrei de
Gheorghe Pantelie () [Corola-website/Science/328883_a_330212]
-
de cea profesionistă. A fost inspector - șef la Direcția pentru Cultură (1990) și inspector la Inspectoratul Școlar (1997 - 2000). Gheorghe Pantelie a fost membru fondator al Galeriei de Artă "Metopa" din Pitești, membru fondator al Filialei piteștene a Uniunii Artiștilor Plastici din România (1976) și inițiatorul Cenaclului „"Ioan Andreescu"” (1976). Se poate spune ca Gheorghe Pantelie a fost formator de opinie și a fost beneficiarul de importante recunoașteri comunitare autume și postume. Gheorghe Pantelie deține Premiul Național pentru Pictură din anul
Gheorghe Pantelie () [Corola-website/Science/328883_a_330212]
-
nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, actorului Dan Nasta i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. A fost distins cu Medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” (2000) „pentru merite deosebite în studierea, editarea, promovarea sau interpretarea operei eminesciene” și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria F - „Promovarea
Dan Nasta () [Corola-website/Science/328899_a_330228]
-
la viteze subsonice; cu această ocazie a introdus criteriul de similitudine cunoscut în prezent sub numele „criteriul Prandtl-Glauert”. Prandtl s-a ocupat și de fenomenul de deformare a metalelor ductile; el a determinat sarcina limită la care se produce deformarea plastică și a generalizat conceptul de „comportament plastic perfect”. Legea de deformare cunoscută ca „Prandtl-Reuss”, care corelează deformarea cu efortul aplicat în domeniul deformării plastice, a fost publicată în 1924. În afară de contribuții științifice în cercetare, Ludwig Prandtl a fost un profesor
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
introdus criteriul de similitudine cunoscut în prezent sub numele „criteriul Prandtl-Glauert”. Prandtl s-a ocupat și de fenomenul de deformare a metalelor ductile; el a determinat sarcina limită la care se produce deformarea plastică și a generalizat conceptul de „comportament plastic perfect”. Legea de deformare cunoscută ca „Prandtl-Reuss”, care corelează deformarea cu efortul aplicat în domeniul deformării plastice, a fost publicată în 1924. În afară de contribuții științifice în cercetare, Ludwig Prandtl a fost un profesor renumit, formând numeroși specialiști în știință și
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
fenomenul de deformare a metalelor ductile; el a determinat sarcina limită la care se produce deformarea plastică și a generalizat conceptul de „comportament plastic perfect”. Legea de deformare cunoscută ca „Prandtl-Reuss”, care corelează deformarea cu efortul aplicat în domeniul deformării plastice, a fost publicată în 1924. În afară de contribuții științifice în cercetare, Ludwig Prandtl a fost un profesor renumit, formând numeroși specialiști în știință și tehnologie. Printre doctoranzii lui de la Universitatea din Göttingen s-au numărat: Jakob Ackeret, Heinrich Blasius, Adolf Busemann
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
absolvit Liceul Teoretic nr. 3 din Reșița, profilul Filologie-Istorie, în anul 1995, iar în anul 1999 a absolvit Facultatea de Litere, Istorie și Teologie (secția Istorie), Universității de Vest din Timișoara, susținând teza de licență "Reprezentări de divinități în arta plastică geto-dacică", fiind coordonat de către Doina Benea. Acesta își susține tot sub îndrumarea Doinei Benea teza de disertație cu titlul: "Permanențe precreștine în tradiția mitologică românească" în anul 2001. După absolvirea facultății, între 1999-2003 a fost profesor titular de istorie și
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
neoclasicismul și barocul. Construcția a fost inițiată de comunitatea bulgărească. La 2 mai s-a aprobat construcția bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe. Târnosirea bisericii are loc la 3 noiembrie 1819. Biserica este o clădire alungită, cu absida altarului circulară, racordată plastic pereților laterali, cu o turlă ridicată deasupra naosului și cu camera clopotelor înălțată deasupra pridvorului. Spațiul central reprezintă o sală cu două perechi de lărgiri ovale, înscrise în grosimea pereților laterali sub forma absidelor laterale la tipul mixt de biserică
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
în partea de vest, în apropierea intrării, sunt mici orificii, probabil, pentru supravegherea situații din exterior. Ele împreună cu încăperile tăinuite sunt mărturii elocvente ale posibilei utilizări a bisericii ca loc de refugiu în caz de primejdie. Spre deosebire de soluția cu forme plastice din interior, exteriorul are un aspect sobru, creat laconic prin folosirea detaliilor stilului clasicist - cornișe cu denticule, frontoane triunghiulare, fleșă, rotunjiri la colțurile clădirii.
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
individualitatea sa constând în modalitatea lărgirii naosului, care privită din exterior lasă doar impresia unei biserici de tip triconc. În interior este evidentă prezența unei rotonde acoperite cu o singură calotă sferică, modificări structurale intervenite sub influența stilului neoclasic. Decorația plastică exterioară a clădirii sunt din arsenalul neoclasicismului, rezumându-se la prezența unei cornișe cu muluri la ancadramentele dreptunghiulare ale ferestrelor și ușilor. Intrarea în biserică are loc dinspre sud, printr-un pridvor de proveniență târzie. Acoperișul actual datează din anii
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Aurel Vlaicu" (1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980), "Saltimbancii" (1981) și "Secretul lui Bachus" (1984). S-a născut la 24 aprilie 1926, în orașul București. A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952 (în aceeași promoție cu Ileana Oroveanu), obținând calificarea de pictor-scenograf. a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "Pași spre lună" (1964). A participat
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
(cunoscută și ca Gabriela Moldovan sau Gabriela Bubă, n. 21 iulie 1951, Oar, județul Satu Mare) este o artistă plastică română, creatoare de costume de teatru și film. A fost soția regizorului Sergiu Nicolaescu, realizând costumele actorilor din filmele realizate de acesta în anii '80 ai secolului al XX-lea precum "Duelul" (1981), "Întîlnirea" (1982), "Cucerirea Angliei" (1982), "Viraj periculos
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
linia întâi" (1986), "François Villon - Poetul vagabond" (1987), "Mircea" (1989) și "Coroana de foc" (1990). S-a născut la 21 iulie 1951, în satul Oar din județul Satu Mare, având inițial numele de Gabriela Moldovan. Ea a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Grafică, în anul 1976 și s-a căsătorit cu pictorul Adrian Bubă, fost coleg de facultate. Cei doi soți au divorțat, iar Adrian Bubă a emigrat în Franța în 1981. Ea a participat cu lucrări
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
1995-2001 la Common Basis Theatre din New York. A fost distinsă în 1994 cu diploma de merit a revistei Manhattan Art International din New York. Gabriela Nicolaescu este membru al United Scenic Artists din New York, Chicago și Los Angeles, al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Cineaștilor din România. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1989) pentru costumele realizate la filmul "François Villon - Poetul vagabond".
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
03 milioane euro, din care export 2.516,12 milioane euro și import 4.778,91 milioane euro. Creșterile cele mai importante ale exporturilor românești în Ungaria au fost înregistrate la mașini, aparate și echipamente electrice (cu 37,48%); mase plastice, cauciuc și articole conexe (cu 10,4%); metale comune (cu 8,85%); produse minerale cu (8,6)%. Conform unui studiu realizat în 2014, Bulgaria și Ungaria sunt destinațiile preferate ale românilor pentru cumpărături în străinătate, cei mai mulți dintre ei alegând să
Relațiile dintre România și Ungaria () [Corola-website/Science/328923_a_330252]
-
ul este o tapiserie, broderie sau țesătură artistică făcută din fire colorate, reprezentând o imagine plastică. ul este o tapiserie realizată prin împunsături ale acului de cusut într-o pânză specială, de obicei caroiată 10x10, fiecare împunsătură în pânză de goblen reprezentând un punct al goblenului. Setul goblen se realizează inițial după o fotografie care este
Goblen () [Corola-website/Science/325365_a_326694]
-
navelor Calypso sau Alcyone, însoțit de familia sa. a fondat, în 1999, asociația Ocean Futures Society. A afirmat că plasticul din care sunt fabricate recipientele pentru sucuri (PET) poate rezista până la 1000 ani pe plaje, întrucât nu este biodegradabil. Acest plastic este toxic iar substanțele din care este alcătuit intră în lanțul trofic, iar prin intermediul pescuitului ajung în alimentația umană. Health canada fish advisory recomanda, de altfel, limitarea consumului de pește oceanic (în special cel răpitor) la o dată pe săptămână. În
Jean-Michel Cousteau () [Corola-website/Science/325472_a_326801]
-
română, născută la Oradea. Este considerată una dintre cele mai importante reprezentante ale sculpturii monumentale și de for public. A urmat cursurile Institutului Pedagogic din București pe care-l absolvă în anul 1963, după care studiază la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția pedagogie Plastică figurativă în piatră și bronz, la clasa profesorului Constantin Baraschi, pe care-l termină în anul 1956. Debutează la București în 1961 într-o expoziție colectivă de portrete. Face călătorii de studii în anul 1963
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
considerată una dintre cele mai importante reprezentante ale sculpturii monumentale și de for public. A urmat cursurile Institutului Pedagogic din București pe care-l absolvă în anul 1963, după care studiază la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția pedagogie Plastică figurativă în piatră și bronz, la clasa profesorului Constantin Baraschi, pe care-l termină în anul 1956. Debutează la București în 1961 într-o expoziție colectivă de portrete. Face călătorii de studii în anul 1963 în URSS și RDG. În
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
panourile acoperite cu cânepă se pot închide pentru a ascunde interiorul sălii. Când sunt închise subliniază forma ogivală a ferestrei gotice, punctul de reper din todeauna al lui Carlo Scarpa. Colaborând cu artizanii sticlei din Murano, el a analizat proprietățile plastice și artistice ale sticlei și astfel a creat uimitorul efect optic care reflectă octafora pe peretele de sticlă al noii sale structuri cubice, creând astfel un dialog între arhitectura exterioară și cea interioară, între cea antică și cea modernă. În
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
supravegheat executarea unei copii de pe Columna lui Traian, comandata de statul român. A fost mobilizat și a luptat în al Doilea Război Mondial pe frontul din Crimeea. Revenit la viață civilă, s-a angajat în 1943 la Facultatea de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a urcat una cate una treptele universitare în cadrul până la cea de profesor la Catedră de Sculptură, în 1976. Este considerat „unul dintre cei mai dăruiți profesori” ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
la Facultatea de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a urcat una cate una treptele universitare în cadrul până la cea de profesor la Catedră de Sculptură, în 1976. Este considerat „unul dintre cei mai dăruiți profesori” ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, astfel că prin activitatea didactica a format o serie de tineri artiști, între care au excelat: Silvia Radu, Vasile Gorduz, Victor Român, Gheorghe Apostu, Vladimir Predescu, Dinu Rădulescu, Ion Condiescu. Tânărul Murnu a cultivat o sensibilitate
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
card MMC și Pop-Port. Ecranul TFT poate afișa până la 65.536 de culori și are rezoluția de 128x128 pixeli acesta permite afișarea de 5 linii de text la care se adaugă o linie în plus pentru servicii. Tastatura este din plastic, are dimensiune medie, butoanele lipi aproape unul de altul. Iluminarea tastaturii este de culoare albă. Pop-port și mufa de încărcare se află în partea de jos a telefonului. Slotul de card MMC este plasat sub baterie. Trebuie să opriți telefonul
Nokia 6230 () [Corola-website/Science/325912_a_327241]