32,942 matches
-
Guvernului nr. 41/2009 , reducând astfel cu 25% valorile salariale în raport cu Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 , astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008 , fără ca în expunerea de motive a actului normativ menționat să fie prezentate argumente față de restrângerea drepturilor în raport cu dispozițiile art. 53 din Constituție. Invocă atât Decizia Curții Constituționale nr. 877/2011 prin care au fost supuse controlului de constituționalitate dispozițiile art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , cât
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
de la comiterea unei fapte similare, cât și instituirea unor privațiuni de ordin pecuniar. Ca atare, amenda contravențională prevăzută de art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2003 îndeplinește criteriile statuate de instanța europeană. 33. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că penalitățile de întârziere, deși au ca scop sancționarea concesionarului pentru conduita sa - neîndeplinirea obligațiilor de plată -, având în vedere, pe de o parte, natura juridică a taxei privind activitatea minieră și redevenței, iar, pe de altă parte
DECIZIE nr. 800 din 18 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269386_a_270715]
-
civil și că este de principiu că actele procedurale (cum este și cererea de chemare în judecată) trebuie întocmite cu respectarea cerințelor de fond și de formă existente la data efectuării lor. 27. În concluzie, având în vedere și aceste argumente, desprinse din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Constituțională constată că nu pot fi reținute criticile referitoare la pretinsa încălcare a principiului egalității sau a dreptului de acces liber la justiție. 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIE nr. 891 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi coroborate cu cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269697_a_271026]
-
se aplică proiectelor de acte legislative, documentelor de consultare și pozițiilor Guvernului României. ... Articolul 5 Examinarea parlamentară a documentelor europene se finalizează prin elaborarea unuia/mai multor documente sau acte ale Senatului, după cum urmează: a) aviz motivat: documentul expune succint argumentele în baza cărora Senatul consideră că un proiect de act legislativ european încalcă principiul subsidiarității; documentul este destinat comunicării cu instituțiile europene; ... b) opinie: documentul expune sistematic punctele de vedere ale Senatului cu privire la respectarea principiului proporționalității și, respectiv, la fondul
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269574_a_270903]
-
redactează un proces-verbal, care conține elementele principale ale dezbaterii, votul exprimat, dacă este cazul, și mențiunea privitoare la constatarea respectării principiului subsidiarității; ... b) dacă proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității, comisia permanentă sesizată redactează un aviz, care conține argumentele în baza cărora s-a constatat încălcarea; ... c) în cazul nerespectării principiului subsidiarității, Comisia pentru afaceri europene redactează un raport, incluzând argumentele în baza cărora s-a constatat încălcarea subsidiarității. ... Articolul 26 Comisia permanentă sesizată transmite avizul sau procesul-verbal către
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269574_a_270903]
-
b) dacă proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității, comisia permanentă sesizată redactează un aviz, care conține argumentele în baza cărora s-a constatat încălcarea; ... c) în cazul nerespectării principiului subsidiarității, Comisia pentru afaceri europene redactează un raport, incluzând argumentele în baza cărora s-a constatat încălcarea subsidiarității. ... Articolul 26 Comisia permanentă sesizată transmite avizul sau procesul-verbal către Comisia pentru afaceri europene și către Serviciul pentru afaceri europene, cel mai târziu în a 40-a zi de la sesizarea din partea instituțiilor
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269574_a_270903]
-
asupra recursului în interesul legii. Raportorii nu sunt incompatibili. (6) În vederea întocmirii raportului, președintele completului va putea solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra problemelor de drept soluționate diferit. ... (7) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă este cazul, doctrina în materie, precum și opinia specialiștilor consultați. Totodată, judecătorii raportori vor întocmi și vor
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268976_a_270305]
-
resort, nu a rezolvat această chestiune și nici nu a prezentat dovezi că este pe cale să finalizeze un asemenea proces, nu justifică demersul judiciar al acestora în condițiile normelor speciale invocate, ci, eventual, în condițiile dreptului comun. 42. Un ultim argument este acela că Decizia Comisiei Europene C (2012) 5.166 final din 19 iulie 2012 nu are efect direct vertical în ordinea juridică europeană, în sensul că particularii nu pot invoca, direct în fața instanțelor naționale, acordarea ajutorului de stat avizat
DECIZIE nr. 36 din 23 noiembrie 2015 privind calculul despăgubirilor cu respectarea metodologiei de calcul prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora, coroborat cu art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unită��ilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
1 ianuarie 2010, reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă. 46. Pentru a pronunța această soluție, instanțele au avut în vedere următoarele argumente: - pentru acordarea compensațiilor a fost emisă decizia Comisiei Europene prin care a fost acordat aviz favorabil; - faptul că statul român, prin autoritățile de resort, nu a emis Normele metodologice prevăzute de art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 14
DECIZIE nr. 36 din 23 noiembrie 2015 privind calculul despăgubirilor cu respectarea metodologiei de calcul prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora, coroborat cu art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unită��ilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
a primi compensații, incluzându-i și pe titularii terenurilor forestiere aflate în zone de protecție Natura 2000 de tip funcțional T1 și T2. C. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție 54. În urma analizării dispozițiilor legale relevante, prin raportare la argumentele prezentate în cadrul celor două orientări jurisprudențiale, se apreciază că, pentru acordarea compensațiilor prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Codul silvic și de art. 4 lit. s) pct. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 , după data de
DECIZIE nr. 36 din 23 noiembrie 2015 privind calculul despăgubirilor cu respectarea metodologiei de calcul prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora, coroborat cu art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unită��ilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
legi, ca urmare a reexaminării declanșate de cererea Președintelui României, astfel că nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate, fiind contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. 24. Pentru argumentele prezentate, Curtea constată că dispozițiile art. 56 alin. (2) și (3) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, ale art. 61 alin. (1), potrivit cărora Parlamentul
DECIZIE nr. 31 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269220_a_270549]
-
legi, ca urmare a reexaminării declanșate de cererea Președintelui României, astfel că nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate, fiind contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. 29. Pentru argumentele prezentate, Curtea constată că dispozițiile art. 137 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 106/2015 , contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, ale art. 61
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
fost invocată din oficiu, iar în celelalte ipoteze, și anume atunci când titularul excepției este una dintre părțile litigante, instanța de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. În cauza de față, "pe fondul expunerii detaliate de către partea reclamantă a argumentelor favorabile excepției de neconstituționalitate, Curtea de Apel se limitează la justificarea admisibilității sesizării Curții Constituționale". 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIE nr. 832 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) şi alin. (4) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270324_a_271653]
-
rezulta dintr-un act determinat. 25. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 26. Distinct de aceste argumente, Curtea mai constată că prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 36, a statuat că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării
DECIZIE nr. 897 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270332_a_271661]
-
Casație și Justiție] în cazurile în care sesizarea instanței a avut loc anterior datei dobândirii mandatului de parlamentar. Arată că există o reală similitudine între dispozițiile din noul Cod de procedură penală și normele procesual penale anterioare, astfel încât apreciază că argumentele din decizia precitată își mențin valabilitatea și în prezent. În continuare redă motivarea din Decizia nr. 67 din 13 februarie 2003 și arată că similitudinea cu cauza prezentă este evidentă, cu excepția unui detaliu de procedură, prezent în cauza sa, respectiv
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
nu însă și existența unei situații extraordinare, pe care doar o proclamă. 33. Cu privire la urgența reglementării, Curtea constată că reglementarea operativă a unor disfuncționalități sau perfecționarea cadrului legislativ se poate realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare, Guvernul neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii. În aceste condiții, motivarea urgenței adoptării ordonanței de urgență este una formală, lipsind practic de substanță textul constituțional al art. 115 alin. (4). 34. Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (5
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
în vedere la pronunțarea anumitor decizii cu privire la delegarea legislativă, concluzionând că motivele enunțate în preambulul ordonanței de urgență criticate, privite atât în mod individual, cât și în ansamblu, reprezintă aspecte de oportunitate, Guvernul nemotivând existența unei situații extraordinare și neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii, iar motivarea adoptării ordonanței de urgență este una formală, care lipsește de substanță textul art. 115 alin. (4) din Constituție. În ceea ce privește conținutul art. 115 din Constituție, în ansamblu, din economia acestor prevederi se
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
din preambulul său, și poate fi extrasă și din coroborarea altor aspecte reieșite din expunerea de motive la proiectul legii pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului. De altfel, acesta este singurul considerent al Curții, fără a se baza pe argumente concrete. În acest sens, Curtea nu a luat în considerație și punctul de vedere al Guvernului, potrivit cu care, dacă la 31 decembrie 2014 existau 23 de imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului, imediat după adoptare, la data
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 2 aprilie 2008, sau Decizia nr. 888 din 30 noiembrie 2006 , publicată ��n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007. 19. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi
DECIZIE nr. 851 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269144_a_270473]
-
Codul penal, întrucât "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus". 2. În opinia contrară s-a apreciat că întreprinderea individuală nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni săvârșite în realizarea obiectului de activitate, întrucât nu are personalitate juridică. Argumentele în sprijinul acestei concluzii rezultă din modul de reglementare a întreprinderii individuale, așa cum se regăsește în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 care, în art. 22 prevede că întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea la
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
Decizia penală nr. 857/A/5.06.2015 a Curții de Apel București - Secția a II-a penală, întemeiată pe dispozițiile art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală și pe argumentul lipsei de personalitate juridică a întreprinderii individuale). Raportându-se la conținutul dispozițiilor Codului civil și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 anterior menționate, Ministerul Public a opinat că întreprinderea individuală este persoană juridică în sensul legii civile
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
regăsită și în practica izolată a Curții de Apel București - Secția a II-a penală, s-a apreciat că întreprinderea individuală nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni săvârșite în realizarea obiectului de activitate, întrucât nu are personalitate juridică. Argumentele în sprijinul acestei concluzii rezultă din modul de reglementare a întreprinderii individuale, așa cum se regăsește în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 care în art. 22 prevede că întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
normă legală prin care se reglementează cu privire la competența unui organ judiciar de a dispune prelungirea dreptului de circulație nu încalcă, în principiu, prezumția de nevinovăție. În plus, textele legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor argumente de neconstituționalitate similare, iar Curtea Constituțională a reținut că prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție nu au incidență în cauză. În acest sens invocă deciziile nr. 381 din 19 martie 2009 și nr. 1.262 din 25 noiembrie 2008
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
se va face mențiune despre aceasta. ... (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. ... (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă în cursul urmăririi penale suspectului i-a fost adusă la cunoștință această calitate, potrivit art. 307. ... ---------- Alin. (5) al art. 315 a fost introdus de pct. 208 al art. 102, Titlul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
din cadrul acestor secții pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. (5) În vederea întocmirii raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra chestiunilor de drept soluționate diferit. ... (6) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]