31,146 matches
-
și un cimitir. În anul 1926 ordinul Mevlevi a fost scos în afara legii iar mausoleul a devenit muzeu. Atracțiile principale ale muzeului sunt sarcofagul lui Mevlana, de sub domul verde, și cele ale tatălui și cunoscuților săi cei mai apropiați, o colecție de instrumente muzicale tradiționale turcești, mai multe copi vechi ale Coranului și cărți de poezie islamică ale lui Mevlana, o colecție de covoare de rugăciune și spectaculosul dans al dervișilor rotitori, dar cel mai important exponat este o cutie decorată
Mausoleul Mevlana () [Corola-website/Science/332552_a_333881]
-
muzeului sunt sarcofagul lui Mevlana, de sub domul verde, și cele ale tatălui și cunoscuților săi cei mai apropiați, o colecție de instrumente muzicale tradiționale turcești, mai multe copi vechi ale Coranului și cărți de poezie islamică ale lui Mevlana, o colecție de covoare de rugăciune și spectaculosul dans al dervișilor rotitori, dar cel mai important exponat este o cutie decorată cu sidef ce conține câteva fire din barba Profetului Mahomed. De asemenea mausoleul este un simbol al Turciei și apare pe
Mausoleul Mevlana () [Corola-website/Science/332552_a_333881]
-
seria "Angry Birds" a ajuns la un miliard de descărcări. În iulie 2012, Rovio a anunțat un partneriat de distribuție cu Activision pentru a aduce primele trei titluri "Angry Birds" la console de jocuri video și dispozitive handheld, într-o colecție numită "Angry Birds Trilogy" ("Trilogia Angry Birds"). Titlul a fost lansat în septembrie 2012. În noiembrie 2012 Rovio a lansat "Angry Birds Star Wars", o iterație a jocului popular cu licență de la originala trilogie "Star Wars", pentru dispozitive mobile și
Rovio Entertainment () [Corola-website/Science/332559_a_333888]
-
comunismului, Alexandru Mironov i-a cerut un manuscris pentru o editură nou înființată la Galați, Porto-Franco. Tirajul de câteva zeci de mii de exemplare s-a epuizat rapid. În 2010, editura Eagle Publishing House a dorit să reediteze romanul în colecția Integrala Science Fiction & Fantasy - Seniorii Imaginației. Pentru noua ediție, autorul a corectat erorile strecurate în primul volum din cauza editării grăbite a cărții și a adăugat pasaje pe care fusese nevoit să le elimine în 1991. În urma unui devastator război nuclear
Phreeria () [Corola-website/Science/332572_a_333901]
-
genurilor "Epomophorus" și "Tadarida" au dezvoltat o viremie tranzitorie de circa 4 săptămâni, dar din nou fără dovezi concludente asupra rolului liliecilor ca gazde naturale ale filoviridelor. Datorită epidemiilor care au avut loc începând cu 2001, s-au făcut noi colecții în 2002 și 2003 în Gabon și Republica Congo pentru virusul Ebola pe de o parte, și în 2002 în Republica Democrată Congo, în 2005 în Gabon și în 2007 în Uganda pentru virusul Marburg, pe de altă parte, în
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Harta este localizarea clară a tuturor denumirilor geografice din text, iar textul nu este decât un admirabil comentariu al hărții. Această hartă a fost descoperită de geograful George Vâlsan, în anul 1926, la Biblioteca Națională a Franței din Paris, în colecția lui Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, care conținea o copie olandeză , din 1737, într-un singur exemplar. Data tipăririi a fost rasă cu cuțitul de către un anticar ca să ridice valoarea hărții (în secolul al XVIII-lea o hartă era mai valoroasă
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Germania Hussar a studiat la secția de mecanică și electrotehnică a Institutului Politehnic din München. Primind permisiunea de a se întoarce după câțiva ani în România, a înființat un birou tehnic, de asemenea a fondat și condus ca director literar colecția „Biblioteca de popularizare pentru știință, litere, arte” a casei de tipografie Samitca din Craiova. Pentru aceasta el a efectuat traduceri din literatura universală, multe din ele după ediții germane. Între altele, a tradus pentru tipografia și editura „Samitca” Suferințele tânărului
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
Petcu, Gh. Mustață, I. Voicu, C. Filipescu, I. Andriescu, I. Suciu. Așa cum a făcut lepidopterologistul Aristide Caradja, profesorul Mihai Constantineanu a colectat cu pasiune himenoptere din toate provinciile țării noastre și a reușit să facă una dintre cele mai mari colecții de ihneumonide din Europa, cu peste 300.000 de exemplare, care aparțin la peste 5.000 de taxoni. Un loc aparte a cercetărilor sale a fost ocupat de studiul histologic a ocelilor dipterelor, realizat în laboratorul lui R. Hesse din
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
noul secol, acest eveniment a dus la legiferarea unor importante coduri juridice pentru toată Germania, ca de exemplu Codul de Procedură Civilă din 1876, Codul Civil din 1896 și Codul Comercial din 1897. În prima jumătate a secolului XX, lansarea colecțiilor de legislatie consolidată cum ar fi Sartorius (din 1903) și Schönfelder (1931), comentariul Palandt al Codului Civil (prima ediție publicată în 1938) și Neue Juristische Wochenschrift (Săptămânalul Juridic, din 1947) au stabilit un corp de lucrări standard care reliefează imaginea
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
clip repetitiv (loop) al poveștii, repetat cu mici variații pe tot parcursul filmului, o metaforă pentru loop-urile muzicale din techno (ostinate). În apartamentul său din Moscova, după ce răspunde rapid cererilor de booking pe Skype, Andrei Pușkariov trece prin imensa lui colecție de discuri techno pentru a-și pregăti următoarele seturi. Se bărbierește rapid și apoi ia un taxi spre gară, de unde se urcă într-un tren spre Sankt Petersburg. Ajuns în acolo, el așteaptă în apartamentul unui prieten în timp ce ascultă piese
Kvadrat () [Corola-website/Science/332663_a_333992]
-
cu revista "L’Eroica", condusă de Ettore Cozzani, unde a publicat între anii 1931 și 1937 patru poezii decadentiste și o povestire, "Îl bambino ebreo", recent descoperite și repropuse de cercetătorul Marco Bardini. Prima sa carte a fost tocmai o colecție de povestiri pentru tineri, "Îl gioco segreto", publicat în anul 1941 la editură Garzanti. Acesteia i-au urmat, în anul 1941, o carte pentru copii, intitulată " Le bellissime avventure di Cațeri dalla trecciolina", publicată la edituta Einaudi (cartea este decorată
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
confronti della religione", începe să scrie românul "La Storia". Cartea, cu o acține plasată la Romă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apare în anul 1974 (din dorința scriitoarei, cartea a fost publicată de la început în varianta economică în colecția "Gli struzzi" de la editură Einaudi,) și a avut imediat un mare succes în ceea ce privește vânzările și faima internațională, dar a primit și atacuri nemiloase din partea unor critici militanți, fie de dreapta, fie de stânga, care au dovedit a avea mari dificultăți
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
guvernanță ei Lucia Mansi. Internată în clinica, a fost supusă unei intervenții chirurgicale colplexe, dar care nu a ajutat-o însă prea mult. A murit în anul 1985 în urma unui infarct. În afara celor două volume citate din "Opere", apărute în colecția "Meridiani" la editură Mondadori, anumite scrieri au fost publicate postum; de exemplu: jurnalul oniric din anul 1938 "Lettere ad Antonio", publicat chiar cu titlul "Diario" 1938, la editură Einaudi în anul 1989. În 2002 au fost strânse într-un volum
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
modernă în anul 1980 în Coreea de Nord, iar în Coreea de Sud în 1994. O parte dintre au fost scanate de către Universitatea Națională din Seoul și sunt disponibile on-line. Cronicile ultimilor doi conducători ai Joseon-ului, împărații Gojong și Sunjong, au fost excluse din colecția Cronicile Dinastiei Joseon. Gojong Sillok și Sunjong Sillok, care au fost scrise în timpul ocupației japoneze, sunt considerate „documente nesigure” de către cadrele universitare coreene, deoarece oficialii japonezi au influențat compilarea lor și au falsificat anumite evenimente istorice. Cu toate că cele două cronici
Cronicile Dinastiei Joseon () [Corola-website/Science/332693_a_334022]
-
Scholar, se poate vedea International Journal of Internet Science. Pot fi accesate citări de top într-un domeniu de interes, de exemplu, aici. O particularitate introdusă în noiembrie 2013 permite utilizatorilor autentificați salvarea rezultatelor căutărilor în "biblioteca Google Scholar", o colecție personală, în care utilizatorul poate căuta separat și organizara de tag-uri. Google Scholar permite utilizatorilor să caute copii digitale sau fizice de articole, fie online fie în biblioteci . Rezultatele căutărilor "științifice" sunt generate folosind link-urile de la "articole de ziar
Google Scholar () [Corola-website/Science/332873_a_334202]
-
se întâlnește mai ales în zona localității Băița din județul Bihor. Cele mai frumoase eșantioane pot fi confundate cu smaraldul, la prima vedere. Totuși dioptazul nu este folosit la bijuterii deoarece este foarte moale. Este totuși tăiat și păstrat în colecții pentru ca lumea să-i vadă frumusețea. De obicei, este tăiat briliant sau caboșon, iar acestea la un unghi de 40°. Atunci când este tăiat astfel, are un aspect uimitor.
Dioptaz () [Corola-website/Science/332888_a_334217]
-
franceză, germană, greacă, ebraică, hindi, maghiară, japoneză, coreeană, malaieză, norvegiană, poloneză, portughez, rusă, spaniolă, suedeză, tamilă, telugu, thai, turcă, ucraineană, și vietnameză. Serviciul acoperă articole-știri care apar în ultimele 30 de zile pe diverse site-uri de știri. În total, colecția de știri Google News conține mai mult de 25.000 de editori. În limba engleză, aceasta acoperă în jur de 4.500 de site-uri; pentru alte limbi, mai puțin. Prima pagină oferă aproximativ primele 200 de caractere ale articolului
Google News () [Corola-website/Science/332893_a_334222]
-
fusese cenzurată de Ștefan Cantacuzino. Compilația dată în lucru de Ștefan Cantacuzino cuprindea doar 48 de capitole din lucrare, fără predoslovie. Restul era suplinit de cronica lui Radu Popescu. Această compilație s-a păstrat peste secole în fondul Blaj al colecțiilor filialei din Cluj a Academiei Române. <br>
Cronica lui Radu Greceanu () [Corola-website/Science/332909_a_334238]
-
ceea ce înseamnă că în rândurile cumanilor se aflau și români, de vreme ce țările locuite de români au fost ocupate pe atunci de către cumani. Dimitrie Cantemir nu folosește numai izvoare narative, ci alături de cronici, memorii și anale, el se adresează și documentelor (colecția de diplome a regilor Ungariei) și chiar inscripțiilor romane găsite în Moldova de jos, precum și monedelor antice. Este interesant că Dimitrie Cantemir folosește poezii populare ca izvor al istoriei: astfel, colindele cu "ler, aler, domnul", care ar aminti, după Cantemir
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
Italiei a fost folosită că palat regal, păstrându-și această funcționalitate chiar și în timpul domniei Casei de Savoia din 1866 și până în 1946. Astăzi, etajele superioare găzduiesc Muzeul Correr, Muzeul Risorgimento, Muzeul Arheologic, direcția Muzeelor Civice și o parte din colecțiile Bibliotecii Marciane. De asemenea, aici se află renumită Caffè Florian ce datează din secolul al XVIII-lea. Procurațiile au dobândit formă de potcoava după ce Napoleon Bonaparte a demolat Biserică Sân Geminiano (și extensiile Procurațiilor către această) pentru a construi ceea ce
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
mai multe picturi. După căderea Republicii Venețiene, palatul a devenit un sediu administrativ și a fost privat de multe opere de artă: din 1807 sediu al Curții de Apel, devine în 1811 sediu al Bibliotecii Marciana și este transferată acolo colecția arheologică. Birourile, bibliotecă și muzeul au fost mutate respectiv în 1821, în 1904 și în 1918: au fost efectuate alte renovări de mică amploare, care au precedat transformarea clădirii în muzeu și atribuirea complexului către municipalitate ce a urmat anexării
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
Marciana (în română: Biblioteca Națională a Sf. Marcu) este o bibliotecă publică găzduită de o clădire renascentistă din Veneția, nordul Italiei; ea este una dintre cele mai vechi depozite publice de manuscrise din țară, deținând una dintre cele mai mari colecții de texte clasice din lume. Biblioteca este numită după Sfântul Marcu, patronul spiritual al Veneției. Nu trebuie confundată cu Arhiva de Stat a Republicii Venețiene, care se află într-o altă parte a orașului. Biblioteca a fost dotată cu o
Biblioteca Marciana () [Corola-website/Science/333558_a_334887]
-
Molo" sau dig, lângă clădirea lui Sansovino pentru monetăria venețiană, "Zecca". Unul dintre primii bibliotecari, din 1530, a fost Pietro Bembo. Cu toate acestea, fondul de carte al bibliotecii a început să fie colectat înainte de construcția clădirii. De exemplu, baza colecțiilor din bibliotecă a fost donația făcută "Serenissimei" a colecției de manuscrise adunate de umanistul, savantul, patronul și colecționarul bizantin, cardinalul Bessarion; el și-a donat propria colecție la 31 mai 1468: circa 750 de manuscrise în limbile latină și greacă
Biblioteca Marciana () [Corola-website/Science/333558_a_334887]
-
venețiană, "Zecca". Unul dintre primii bibliotecari, din 1530, a fost Pietro Bembo. Cu toate acestea, fondul de carte al bibliotecii a început să fie colectat înainte de construcția clădirii. De exemplu, baza colecțiilor din bibliotecă a fost donația făcută "Serenissimei" a colecției de manuscrise adunate de umanistul, savantul, patronul și colecționarul bizantin, cardinalul Bessarion; el și-a donat propria colecție la 31 mai 1468: circa 750 de manuscrise în limbile latină și greacă, la care a adăugat încă 250 de manuscrise și
Biblioteca Marciana () [Corola-website/Science/333558_a_334887]
-
al bibliotecii a început să fie colectat înainte de construcția clădirii. De exemplu, baza colecțiilor din bibliotecă a fost donația făcută "Serenissimei" a colecției de manuscrise adunate de umanistul, savantul, patronul și colecționarul bizantin, cardinalul Bessarion; el și-a donat propria colecție la 31 mai 1468: circa 750 de manuscrise în limbile latină și greacă, la care a adăugat încă 250 de manuscrise și unele cărți tipărite ("incunabule"), constituind prima bibliotecă "publică" deschisă oamenilor de știință din Veneția. (În 1362 biblioteca lui
Biblioteca Marciana () [Corola-website/Science/333558_a_334887]