304,830 matches
-
fost înființat de Anton Badea, în dorința conservării și valorificării monumentelor de arhitectură, instalațiilor tehnice și obiectelor de artă populară. A fost restaurată în perioada 1989 - 1990. În 1970, Muzeul Etnografic Reghin devine muzeu județean, precizându-se aria lui de cercetare, arie ce depășește limitele județului Mureș și cuprinde zone etnografice distincte (604 așezări rurale în județul Mureș și aproximativ 300 de localități din județele limitrofe). Sunt expuse obiecte legate de meșteșuguri, port popular și obiceiuri specifice Văii Superioare a Mureșului
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
construită de lângă castrul roman, clădire care, încă de la început, trebuia să adăpostească și un muzeu ce se va numi de acum Muzeul de Istorie și Etnografie din Turnu Severin. După 1945 muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit . La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, având două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
este un muzeu județean din Târgșoru Vechi. Rezervația arheologică Târgșoru Vechi este situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploiești, pe partea dreaptă a șoselei Ploiești - Târgșor, teritoriul său fiind străbătut de pârâul Leaota. Cercetarea arheologică a perimetrului rezervației a început în 1956 (primul colectiv al șantierului era format din: Dorin Popescu - responsabil, Gheorghe Cantacuzino, Gheorghe Diaconu, Sebastian Morintz, Dinu V. Rosetti, Nicolae Simache, prof. Ion Ionașcu - consilier pentru partea istorică, studenți: Al. Popeia, M.
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
Gheorghe Diaconu, Sebastian Morintz, Dinu V. Rosetti, Nicolae Simache, prof. Ion Ionașcu - consilier pentru partea istorică, studenți: Al. Popeia, M. Sânpetru, M. Zgâbea), când sunt trasate primele secțiuni în perimetrul curții voievodale. În decursul celor peste 50 de ani de cercetări sistematice neîntrerupte și-au adus contribuția o pleiadă de arheologi printre care îi menționăm pe Gheorghe Diaconu (sufletul șantierului timp de 45 de ani), Gheorghe Cantacuzino, Victor Teodorescu, Dinu V. Rosetti, Sebastian Morintz, Nicolae Constantinescu, Mircea D. Matei, Radu Harhoiu
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
arheologi printre care îi menționăm pe Gheorghe Diaconu (sufletul șantierului timp de 45 de ani), Gheorghe Cantacuzino, Victor Teodorescu, Dinu V. Rosetti, Sebastian Morintz, Nicolae Constantinescu, Mircea D. Matei, Radu Harhoiu, Magda Tzoni, Anca Păunescu, Venera Rădulescu, Nina Grigore. La cercetările arheologice întreprinse la Târgșoru Vechi în ultima perioadă au participat Dan Lichiardopol, Alexandru Niculescu, Bogdan Ciupercă, Andrei Măgureanu, Dorin Sârbu, Alin Frânculeasa și Eugen Paveleț. În perimetrul de peste 17 ha. au fost identificate și cercetate vestigii care de-a lungul
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
vestigii care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuții privind înțelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgșoru Vechi fiind considerat în anul 1991 de către Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice “rezervație de interes public național”. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile istorice din paleoliticul superior și până în secol XIX p.Chr. Practic este locul ideal pentru cercetători de a studia relațiile și interacțiunile dintre
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
lumină urme de locuire ce definesc toate epocile istorice din paleoliticul superior și până în secol XIX p.Chr. Practic este locul ideal pentru cercetători de a studia relațiile și interacțiunile dintre epoci, populații, mode. Unicatul descoperirilor îl reprezintă însăși posibilitatea cercetării lor în paralel și ca atare realizarea unei foarte importante comparații a datelor arheologice între diferitele ansambluri care alcătuiesc situl. Importanța deosebită a acestui sit este conferită de potențialul arheologic unic: prezența unor așezări pre- și protoistorice, unele dintre acestea
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
din secolele II-III, V-VII, VIII-X p. Chr. au fost descoperite în același punct arheologică face posibilă o comparație a vestigiilor absolut necesară înțelegerii istoriei zbuciumate a primului mileniului creștin; curtea domnească este singurul edificiu de acest tip accesibil unei cercetări integrale, nefiind suprapusă de construcții moderne; târgul medieval este, de asemenea, nederanjat de construcții moderne constituind un excelent potențial de comparație cu descoperirile realizate în Orașul de Floci (Giurgeni, județul Ialomița). Situl arheologic este declarat monument istoric, având .
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
Arhivele Statului. Muzeul a cunoscut o restructurare masivă în anii 1975 - 1980, când cea mai mare parte a etajului a fost modificată în vederea amenajării Secției de Istorie. Actuala structură funcțională a clădirii este diferențiată prin spațiul destinat expunerii, depozitării și cercetării. Pornindu-se de la ideea caracteristică etapei dinainte de 1989, potrivit căreia structura de bază a unui muzeu trebuie să ilustreze pregnant trăsăturile caracteristice ale trecutului istoric, expoziția de bază a Muzelui de Istorie a fost concepută ca o prezentare a istoriei
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
ce o va însoți în noul ei cămin. Pentru Valea Teleajenului e caracteristică compoziția ornamentală strict geometrică, cu motive liniare dispuse pe panoul frontal, cât și pe capac. Păstoritul din zonele înalte ale Văii Teleajenului nu a format obiectul unor cercetări ample și amănunțite dar avem totuși suficiente date pentru a afirma că păstoritul a fost practicat intens în această zonă; specialiștii muzeului au realizat o parte importantă a unei stâne și anume fierbătoarea, în care stătea baciul și se prepara
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
al P.C.R. Din anul 1984 aici funcționează , având organizate expozițiile de bază și sălile de expoziții temporare. Are la bază obiectele adunate în cadrul cercului Kolcsey (1890), muzeul fiind reorganizat în anii 1905 și 1958, pe baza vechilor colecții și a cercetărilor noi. Muzeul deține colecții de arheologie (preistorică, dacică, medievală), istorie (exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche, memorialistică), etnografie (instalații țărănești, mobilier tradițional românesc, șvăbesc, ucrainean și maghiar, podoabe, icoane pe sticlă și lemn, costume populare
Muzeul Județean Satu Mare () [Corola-website/Science/331372_a_332701]
-
de științele naturale, expuse în expozițiile de bază sau în cele 72 de obiective ale Secției de Etnografie. Un bogat tezaur de mărturii ce probează existența și evoluția comunităților umane pe teritoriul județului Vrancea a fost realizat în urma unor intense cercetări arheologice ce au scos la iveală unelte, ceramică, podoabe, tezaure monetare, mărturii ale credințelor și obiceiurilor colectivităților umane din epocile neolitica, bronz, geto-dacică, evul mediu. De asemenea, muzeul mai deține obiecte și documente ce poartă amprenta evenimentelor petrecute în veacul
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
a Expoziției permanente. Ideea care a coordonat reorganizarea tematică a Expoziției permanente a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, a fost acea a individualizării sale în contextul instituțiilor de profil din țară, prin valorificarea patrimoniului propriu, a studiilor și cercetărilor întreprinse de specialiștii din diversele domenii (istorie medie, modernă și contemporană, numismatică și medalistică, etc.). Până în prezent din tematica generală a muzeului, au fost realizate, în funcție de mijloacele materiale avute la dispoziție, etapele care ilustrează începuturile orașului Ploiești, evenimentele de la mijlocul
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
ale disciplinei: Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, iar în unele cazuri chiar de entuziaști: frații Zagoritz (Alexandru, Constantin și Gheorghe) cu toții au fost atrași de bogația și diversitatea patrimoniului conservat pe aceste meleaguri. În decursul timpului și-au legat numele de cercetarea arheologică din Prahova o pleadă de personalități ai școlii arheologice românești care și-au adus contribuția la îmbogațirea cunoștințelor despre trecutul spațiului brăzdat de Prahova și Teleajen, dintre care amintim pe: Radu Vulpe, Ion Nestor, Gheorghe Ștefan, Grigore Florescu, Gheorghe
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Vulpe, Ion Nestor, Gheorghe Ștefan, Grigore Florescu, Gheorghe Diaconu, Dinu V Rosetti și mulți alții. Parterul clădirii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova este dedicat expozițiilor arheologice, acestea cuprinzând cele mai importante descoperiri din siturile în care se efectuează cercetări. S-a încercat în desfășurarea expozițiilor aplicarea de metode noi în ceea ce privește prezentarea bogatului material arheologic, astfel încât vizitatorul să se regăsească nu doar ca spectator, ci și ca parte integrantă a istoriei noastre. Văii Budureasca îi este rezervată o întreagă sală
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
material arheologic, astfel încât vizitatorul să se regăsească nu doar ca spectator, ci și ca parte integrantă a istoriei noastre. Văii Budureasca îi este rezervată o întreagă sală, care valorifică expozițional principalele descoperiri arheologice întreprinse în cei 50 de ani de cercetări sistematice. Cercetările arheologice întreprinse aici s-au axat pe cunoașterea civilizației geților și a perioadei mileniului I d. Chr. Săpăturile au scos la lumină locuințe de suprafață construite din bârne de lemn și pereți din împletituri de nuiele lipite cu lut
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
astfel încât vizitatorul să se regăsească nu doar ca spectator, ci și ca parte integrantă a istoriei noastre. Văii Budureasca îi este rezervată o întreagă sală, care valorifică expozițional principalele descoperiri arheologice întreprinse în cei 50 de ani de cercetări sistematice. Cercetările arheologice întreprinse aici s-au axat pe cunoașterea civilizației geților și a perioadei mileniului I d. Chr. Săpăturile au scos la lumină locuințe de suprafață construite din bârne de lemn și pereți din împletituri de nuiele lipite cu lut. Pentru aceasta
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
parțial sau total în pământ. Comunitățile umane din această perioadă cunoșteau și metalurgia fierului, fiind descoperite cuptoare pentru reducerea minereului de fier. Cu fierul astfel realizat erau produse cuțite, topoare, seceri, dar și alte unelte. Sala “Arheologie prahoveană “este consacrată cercetărilor arheologice desfășurate pe teritoriul județului Prahova, propunându-și să înfățișeze cele mai reprezentative dintre descoperiri, rezultat al celor aproape 150 de ani de cercetări, care fac dovada unei intense și continue locuiri a acestui spațiu. Situarea geografică a județului, traversat
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
astfel realizat erau produse cuțite, topoare, seceri, dar și alte unelte. Sala “Arheologie prahoveană “este consacrată cercetărilor arheologice desfășurate pe teritoriul județului Prahova, propunându-și să înfățișeze cele mai reprezentative dintre descoperiri, rezultat al celor aproape 150 de ani de cercetări, care fac dovada unei intense și continue locuiri a acestui spațiu. Situarea geografică a județului, traversat de două axe de comunicații pe direcția nord-sud, reprezentate de văile râurilor Prahova și Teleajen, precum și existența tuturor formelor de relief au oferit din
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
de la Drajna de Sus și Mălăiești. Pe suprafața castrului de la Drajna a fost descoperită ceramică dacică și romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port și podoabă, cărămizi, piese de pavaj ștampilate cu însemnele unităților militare cantonate aici. Cercetările din castrul de la Mălăiești au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică, piese de armament, cărămizi, între care și una cu ștampila Legiunii V Macedonica, și monede imperiale romane. În castrul roman de la Drajna de Sus cercetările
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Cercetările din castrul de la Mălăiești au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică, piese de armament, cărămizi, între care și una cu ștampila Legiunii V Macedonica, și monede imperiale romane. În castrul roman de la Drajna de Sus cercetările au fost continuate și aprofundate de către Cristian Vlădescu, Victor Teodorescu, Mihail Zahariade și Marinela Peneș, iar în cel de la Mălăiești cercetările au fost inițiate de către Constantin Zagoritz, fiind continuate de către Grigore Florescu, Expectatus Bujor și Dan Lichiardopol. În apropierea satului
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
care și una cu ștampila Legiunii V Macedonica, și monede imperiale romane. În castrul roman de la Drajna de Sus cercetările au fost continuate și aprofundate de către Cristian Vlădescu, Victor Teodorescu, Mihail Zahariade și Marinela Peneș, iar în cel de la Mălăiești cercetările au fost inițiate de către Constantin Zagoritz, fiind continuate de către Grigore Florescu, Expectatus Bujor și Dan Lichiardopol. În apropierea satului Apostolache,în anul 1974 s-a identificat o așezare de tip gumelnițean neolitică, la Ciorani fiind descoperite materiale ceramice aparținând neoliticului
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
inventar 11 monede bizantine din bronz emise pe parcursul secolului al XI-lea. În 1941 la Ploiești, în punctul Triaj s-a întreprins o săpătură de salvare într-unul din monumentele funerare de tip tumular, urmată apoi în perioada 1942-1944 de cercetare sistematică a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epoca a fierului și sarmatice, precum și o așezare datată în secolele al III-lea - al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost întreprinse cercetări
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
cercetare sistematică a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epoca a fierului și sarmatice, precum și o așezare datată în secolele al III-lea - al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost întreprinse cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea a două așezări, una datată în secolele al II-lea- al III-lea d. Chr. și a două din secolele al V-lea- al VII-lea d.Chr. Pe teritoriul satului Cireșanu au fost identificate mai
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
teritoriul Munteniei. Necropola din secolele al III-lea-al IV-lea d. Chr. descoperită și cercetată la Târgșoru Vechi, se află situate la est și sud-est de incinta Curții Domnești, însumând până în prezent un număr de 470 de morminte. Din cercetările întreprinse în această necropolă a putut fi observată existența a două orizonturi funerare: primul este reprezentat de necropola sarmatică, al doilea fiind reprezentat de necropola birituală de tip Cerneahov, datată în secolele al III-lea- al IV-lea d. Chr., cel
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]