32,046 matches
-
semiînchis sau în circuit închis. Aparatele în circuit semiînchis și închis se mai numesc și recirculatoare. Apă (HO) - Substanță ce se aflâ în mare cantitate pe planetă mai mult în stare lichidă. Apa mărilor și oceanelor acoperă suprafața planetei în proporție de 70%. Densitatea medie a apei este de 1036 kg/m³. În aplicațiile practice specifice scufundării, apa este considerată un lichid practic incompresibil. Apnee - Oprirea voluntară a respirației. Scufundarea în apnee se practica din cele mai vechi timpuri. Arheologie subacvatică
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
de termoreglare ale organismului. Hidrogen (H) - Gaz neutru ce este folosit în locul heliului pentru scufundări la mare adâncime deoarece are un preț de cost mult mai mic. Prezintă marele inconvenient de a fi explozibil când este amestecat cu aer în proporții ce includ prezența a 5,3% oxigen. Hidrogenul este un gaz biatomic, incolor, inodor și insipid. Are densitatea de 0,08987 g/l. Hidrolocație - Determinare a poziției unor obiecte aflate sub apă cu ajutorul undelor ultrasonore. Hidrolocația se utilizează în domeniul
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
scufundării - Momentul în care scafandrul părăsește suprafața liberă a apei și începe practic scufundarea. Osteonecroză disbarică - Leziune a țesutului osos datorată în special unor accidente de decompresie repetate. Oxigen (O) - Este cel mai răspândit element din natură fiind prezent în proporție de 50%. Nu are miros, gust și culoare. Oxigenul se păstreză în butelii de înaltă presiune luându-se măsuri speciale de manevrare ca absența grăsimilor și uleiurilor de pe piesele cu care este în contact. Oxigenul are densitatea de 1,42895
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
paraclis în curtea mănăstirii. În prezent, hramul principal al mănăstirii se ține pe 24 iunie - Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou. Printre stareții (sau priorii) mănăstirii au fost mai mulți episcopi sau viitori episcopi: Biserica se asemănă prin planul treflat, proporții și trăsături arhitecturale cu Biserica Înălțarea Domnului de la Mănăstirea Neamț. Există și unele deosebiri față de biserica sus-menționată și anume: Biserica este susținută de 9 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), două sprijină arcul median al pereților pronaosului, câte
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
ce poate fi regăsit în mod frecvent și în alte genuri practicate în creația populară a lemnului. Se poate stabili o apropiere între profilul cadrelor de lemn ale ușilor de la aceste biserici și profilul cadrelor din piatră, de origine getică. Proporțiile generale ale ansamblului, verticalitatea impusă de silueta turnului, constituie, alături de elementele enumerate mai sus, tot atâtea argumente ale specificității estetice ce individualizează civilizația lemnului din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
André Beucler, Lucien Fabre, Louise Leveque de Vilmorin și alții. Tot în această perioadă a început să scrie lucrările sale de estetică, publicând în 1927, la Paris, prima sa lucrare "Esthetique des proportions dans la nature et" "les arts" "(Estetica proporțiilor în natură și în artă"). Având în vedere experiența sa atât în probleme navale cât și în domeniul dipomatic, în 1928 Matila Ghyka a fost numit consilier al delegației române la Comisia Europeană a Dunării, care își avea sediul la
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Thompson creștere „gnomonică”) a organismului. Cook compară spiralele din natură cu cele ale diferitor opere arhitectonice, în particular cu scara în spirală a castelului de la Blois, atrăgând atenția asupra analogiei dintre ele. Pe baza unei analize matematice, Cook arată că proporțiile armonice ale naturii, care se regăsesc și în artă, se bazează pe utilizarea corectă a numărului irațional (formula 2), denumit „numărul de aur”; Problemele proporțiilor matematice au fost studiate încă din antichitate, prima lucrare cunoscută în domeniu fiind "Elementele" lui Euclid
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
de la Blois, atrăgând atenția asupra analogiei dintre ele. Pe baza unei analize matematice, Cook arată că proporțiile armonice ale naturii, care se regăsesc și în artă, se bazează pe utilizarea corectă a numărului irațional (formula 2), denumit „numărul de aur”; Problemele proporțiilor matematice au fost studiate încă din antichitate, prima lucrare cunoscută în domeniu fiind "Elementele" lui Euclid Studiind diferitele modalități de împărțire a unei drepte în două segmente, Euclid a numit „proporție divină” acea secționare în care raportul dintre lungimea totală
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
a numărului irațional (formula 2), denumit „numărul de aur”; Problemele proporțiilor matematice au fost studiate încă din antichitate, prima lucrare cunoscută în domeniu fiind "Elementele" lui Euclid Studiind diferitele modalități de împărțire a unei drepte în două segmente, Euclid a numit „proporție divină” acea secționare în care raportul dintre lungimea totală și segmentul mai lung este egal cu raportul dintre lungimea acestuia și lungimea segmentului mai scurt. Proporționalitatea respectivă a fost adoptată în diferite lucrări ale lui Platon sau ale filozofilor școlii
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
raportul respectiv era un număr irațional putând fi exprimat prin fracția continuă: dădeau numărului diferite simnificații mistice. Fiind singurul număr a cărui fracție continuă conține doar cifra „1”, numărul a fost definit ca „cel mai nobil număr irațional”. Termenul de „proporția de aur” ca denumire a numărului formula 2 a fost introdus abea în 1835 de către matematicianul german Martin Ohm. Problema proporțiilor optime nu a fost însă legată numai de numărul formula 8. Încă din antichitate artiștii au căutat să definească omul perfect
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
a cărui fracție continuă conține doar cifra „1”, numărul a fost definit ca „cel mai nobil număr irațional”. Termenul de „proporția de aur” ca denumire a numărului formula 2 a fost introdus abea în 1835 de către matematicianul german Martin Ohm. Problema proporțiilor optime nu a fost însă legată numai de numărul formula 8. Încă din antichitate artiștii au căutat să definească omul perfect, primul exemplu de prezentare a unei asemenea reguli fiind Canonul lui Policlet, exemplificat prin sculptura Doryphoros (Purtătorul de suliță). Nu
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
de prezentare a unei asemenea reguli fiind Canonul lui Policlet, exemplificat prin sculptura Doryphoros (Purtătorul de suliță). Nu a rămas însă nicio redactare a acestui canon, iar sculptura ne este cunoscută doar prin copii datând din epoca romană, ale căror proporții diferă, astfel încât nu permit o definire matematică exactă a recomandărilor lui Policlet. Arhitectul roman Vitruviu a avut făcut și el recomandări cu privire la proporțiile recomandabile ale construcțiilor și s-a referit la analogia cu proporțiile corpului omenesc, dar nici lucrările lui
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
a acestui canon, iar sculptura ne este cunoscută doar prin copii datând din epoca romană, ale căror proporții diferă, astfel încât nu permit o definire matematică exactă a recomandărilor lui Policlet. Arhitectul roman Vitruviu a avut făcut și el recomandări cu privire la proporțiile recomandabile ale construcțiilor și s-a referit la analogia cu proporțiile corpului omenesc, dar nici lucrările lui nu prezintă date matematice exacte. Deși Matila Ghyka citează aceste lucrări, el nu le leagă direct de numărul de aur. Problemele proporțiilor lucrărilor
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
datând din epoca romană, ale căror proporții diferă, astfel încât nu permit o definire matematică exactă a recomandărilor lui Policlet. Arhitectul roman Vitruviu a avut făcut și el recomandări cu privire la proporțiile recomandabile ale construcțiilor și s-a referit la analogia cu proporțiile corpului omenesc, dar nici lucrările lui nu prezintă date matematice exacte. Deși Matila Ghyka citează aceste lucrări, el nu le leagă direct de numărul de aur. Problemele proporțiilor lucrărilor de artă a fost reluată în timpul Renașterii. Una din lucrările menționate
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
cu privire la proporțiile recomandabile ale construcțiilor și s-a referit la analogia cu proporțiile corpului omenesc, dar nici lucrările lui nu prezintă date matematice exacte. Deși Matila Ghyka citează aceste lucrări, el nu le leagă direct de numărul de aur. Problemele proporțiilor lucrărilor de artă a fost reluată în timpul Renașterii. Una din lucrările menționate adeseori în prezentarea proporțiilor optime ale lucrărilor de artă este "De Divina Proportione" de Luca Pacioli, ilustrată de Leonardo Da Vinci. În această lucrare apare pentru prima oară
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
nici lucrările lui nu prezintă date matematice exacte. Deși Matila Ghyka citează aceste lucrări, el nu le leagă direct de numărul de aur. Problemele proporțiilor lucrărilor de artă a fost reluată în timpul Renașterii. Una din lucrările menționate adeseori în prezentarea proporțiilor optime ale lucrărilor de artă este "De Divina Proportione" de Luca Pacioli, ilustrată de Leonardo Da Vinci. În această lucrare apare pentru prima oară figura omului vitruvian, desenat de Leonardo după textul lui Vitruviu, considerat ca model al proporțiilor ideale
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
prezentarea proporțiilor optime ale lucrărilor de artă este "De Divina Proportione" de Luca Pacioli, ilustrată de Leonardo Da Vinci. În această lucrare apare pentru prima oară figura omului vitruvian, desenat de Leonardo după textul lui Vitruviu, considerat ca model al proporțiilor ideale ale operelor de arhitectură. Totuși este de remarcat că lucrarea lui Pacioli nu menționează în niciun fel numărul formula 2. În general, este greșit să se facă o echivalență între „numărul de aur” și „proporția divină” renascentistă. În dezvoltarea teoriei
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Vitruviu, considerat ca model al proporțiilor ideale ale operelor de arhitectură. Totuși este de remarcat că lucrarea lui Pacioli nu menționează în niciun fel numărul formula 2. În general, este greșit să se facă o echivalență între „numărul de aur” și „proporția divină” renascentistă. În dezvoltarea teoriei proporției de aur în perioada Renașterii, Matila Ghyka acordă mai mult credit studiilor corpurilor regulate publicate de Piero della Francesca și de Albrecht Dürer. Deși nu există o identitate matematică între proprorțiile omului vitruvian și
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
ideale ale operelor de arhitectură. Totuși este de remarcat că lucrarea lui Pacioli nu menționează în niciun fel numărul formula 2. În general, este greșit să se facă o echivalență între „numărul de aur” și „proporția divină” renascentistă. În dezvoltarea teoriei proporției de aur în perioada Renașterii, Matila Ghyka acordă mai mult credit studiilor corpurilor regulate publicate de Piero della Francesca și de Albrecht Dürer. Deși nu există o identitate matematică între proprorțiile omului vitruvian și numărul formula 8, faptul că valorile sunt
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
și numărul formula 8, faptul că valorile sunt foarte apropiate a determinat pe unii cercetători să continue efectuarea diferitor măsurători antropometrice. Psihologul german Adolf Zeising este primul cercetător care a încercat generalizarea celor două concepte, mergând pâna la a afirma că „proporția de aur” este un principiu universal atât în natură cât și artă, idee reluată ulterior de Ghyka. Totuși, în argumentația sa, Zeising prezintă elemente cantitative atît din lumea anorganică (cristale minerale) cât și din cea organică. Matila Ghyka acordă o
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
detaliat al dimensiunilor corpului omenesc, bazat pe măsurarea mai multor sute de schelete existente în facultățile de medicină, eliminând astfel devierile, uneori doar de ordinul milimetrilor, datorite mușchilor, pielii sau părului. Matila Ghyka arată că aceste măsurători au dovedit că proporțiile corpului uman sunt bazate pe numărul formula 8. În afară de considerentele matematice și de cele estetice care stau la baza numărului de aur, Matila Ghyka le mai ia în considerare și pe cele de ordin psihologic. El se bazează pe studiile efectuate
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
se bazează pe studiile efectuate de fizicianul german Gustav Fechner, fondatorul psihofizicii, o știință având drept obiect măsurarea fenomenelor psihologice. Fechner a încercat să cuantifice percepția estetică. Matila Ghyka citează testele efectuate de Fechner cu privire modul de percepere a proporțiilor dreptunghiurilor. Experiența a arătat că majoritatea subiecților au considerat că dreptunghiurile respectând proporția de aur sunt preferabile din punct de vedere estetic față de alte dreptunghiuri. Dintre lucrările mai recente despre secțiunea de aur, care stau la baza gândirii lui Matila
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
știință având drept obiect măsurarea fenomenelor psihologice. Fechner a încercat să cuantifice percepția estetică. Matila Ghyka citează testele efectuate de Fechner cu privire modul de percepere a proporțiilor dreptunghiurilor. Experiența a arătat că majoritatea subiecților au considerat că dreptunghiurile respectând proporția de aur sunt preferabile din punct de vedere estetic față de alte dreptunghiuri. Dintre lucrările mai recente despre secțiunea de aur, care stau la baza gândirii lui Matila Ghyka, mai sunt de menționat cele ale lui Heinrich Emil Timerding care, analizând
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
menționat cele ale lui Heinrich Emil Timerding care, analizând modul în care principiul secțiunii de aur a fost aplicat, insistă asupra faptului că „secțiunea de aur este doar un caz particular al unei reguli mai generale, cea a recurenței acelorași proporții în elementele unui întreg”. Analizând toate aceste elemente, lucrările de estetică ale lui Matila Ghyka, începând cu "Estetica proporțiilor în natură și în artă" și terminând cu lucrările scrise în timpul când era profesor în Statele Unite, sintetizează aceste puncte de vedere
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
insistă asupra faptului că „secțiunea de aur este doar un caz particular al unei reguli mai generale, cea a recurenței acelorași proporții în elementele unui întreg”. Analizând toate aceste elemente, lucrările de estetică ale lui Matila Ghyka, începând cu "Estetica proporțiilor în natură și în artă" și terminând cu lucrările scrise în timpul când era profesor în Statele Unite, sintetizează aceste puncte de vedere și construiesc o teorie coerentă a proporției de aur. Încă din 1927,a Matila Ghyka arăta: Matila Ghyka a
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]