30,395 matches
-
dat fiind Războiul din Coreea, Statele Unite ar fi trebuit să impună restricții asupra tuturor articolelor noi care ar fi "influențat considerabil potențialul de luptă și activitatea militară sovietică", chiar dacă alte țări nu le-ar fi urmat exemplul. Departamentul de Stat sugera că dacă noile articole erau mai importante din punct de vedere strategic decît altele care figurau în mod curent pe listele LI, atunci noile articole ar fi trebuit să le înlocuiască pe cele mai puțin strategice. Departamentul de Comerț prefera
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
clipa în care era folosită de către o țară prietenă"667. După cum era de așteptat, în raportul din ianuarie 1953 privind implementarea hotărîrii CSN 104/2 se arăta că următoarele discuții dintre țările COCOM aveau să fie "îndelungate și controversate". Harriman sugera acolo că Statele Unite ar trebui să se gîndească la niște metode și tactici noi pentru a-și asigura o mai mare aderență a statelor occidentale la prevederile Legii Battle 668. În mai, noua Administrație Eisenhower a urmat sfatul lui Harriman
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA în vederea unui atac sovietic. Al doilea raport, redenumit CSN 135/1, conținea o serie de concluzii, pe care Consiliul le-a acceptat pe 12 august 1952. În acest raport, sovieticii erau descriși ca fiind ostili lumii necomuniste, dar se sugera că ei nu ar ataca Occidentul decît dacă ar fi încredințați de iminența unui atac din Vest677. CSN sugera că cel mai eficient mijloc de prevenire a unui război ar consta în "situarea" lumii libere pe cea mai înaltă poziție
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Consiliul le-a acceptat pe 12 august 1952. În acest raport, sovieticii erau descriși ca fiind ostili lumii necomuniste, dar se sugera că ei nu ar ataca Occidentul decît dacă ar fi încredințați de iminența unui atac din Vest677. CSN sugera că cel mai eficient mijloc de prevenire a unui război ar consta în "situarea" lumii libere pe cea mai înaltă poziție a puterii și "menținerea" pe această poziție 678. La zece zile după aceea, pe 3 septembrie, președintele Truman a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a fi folosit arme biologice și chimice în Războiul din Coreea, mai ales în cazul prizonierilor de război din Insulele Koje și Fusan. În articolul comentat în "Agerpres", faptele atribuite americanilor erau asociate cu ale lui Hitler și se sugera că pentru autoritățile americane vinovate de aceste crime, un proces în genul celui de la Nürenberg ar fi fost foarte nimerit 704. Evident că presa americană și-a luat revanșa publicînd, la rîndu-i, articole incriminatorii la adresa României. Pe lîngă istorisirile privind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
februarie 1952, Legația a trimis un raport detaliat privind încălcările restricțiilor de export de care se făceau vinovați italienii. În raport se recomanda însă ca Washingtonul să fie indulgent și să nu recurgă la sancțiunile prevăzute de Legea Battle. Legația sugera că Italia acceptase să importe grîu și să exporte laminoare, mașini de țesut și un polizor pentru a înlesni eliberarea unui membru al Legației Italiene, arestat în București 722. După cum arătam mai sus, președintele american a acceptat explicația Legației și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Times", "nici un popor nu are mai multă repulsie față de comunism decît cel român și nici unul nu face mai puțin decît acesta pentru a-l înlătura"737. Stimulat de cuvîntarea lui Gheorghiu-Dej cu privire la noua direcție, ambasadorul american din România, Schantz, le sugeră celor de la Washington să ia în considerare ideea lărgirii comerțului cu bunuri de consum între SUA și România. Departamentul de Stat nu s-a dovedit, însă, a fi prea receptiv. România se sustrăgea în continuare de la prevederile restrictive referitoare la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Rosen, rabinul șef al evreilor din România, care spunea că în această țară nu există ziariști condamnați la închisoare. Dimpotrivă, guvernul Gheorghiu-Dej acordase un sprijin substanțial celor 250.000 de evrei din România 903. Chiar dacă aceste măsuri liberale ar putea sugera intenția de a aplica în România conceptul sovietic de "destindere", Gheorghiu-Dej a uitat de toate acestea în luna iulie, cînd i-a înlăturat din PMR pe Miron Constantinescu și Iosif Chișinevski, reprezentantul Kremlinului 904. Din cauza luării unor măsuri similare la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și desființarea sovromurilor din 1956 au fost cele trei semne de schimbare din România pe care Statele Unite le-au scăpat din vedere 917. A patra și cea mai puțin plauzibilă explicație îi aparține lui Ion Pacepa. În Orizonturi roșii, acesta sugerează că Gheorghiu-Dej i-a cedat Uniunii Sovietice schițe pentru un laminor care producea aliaje ultragrele necesare rachetelor spațiale, pentru ca Hrușciov să-și retragă trupele 918. Oricare ar fi fost motivul, cert este că ultimele trupe sovietice au părăsit România la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
august 1962, Hrușciov și-a revelat adevăratul scop, convocînd adunarea CAER. Într-un articol din "Kommunist", ziarul politic al Partidului Comunist Sovietic, Hrușciov arăta că obiectivul său era acela de a reuni economiile lagărului socialist într-o "singură entitate". Articolul sugera, de asemenea, că statele-satelit care nu erau dispuse să accepte planul său de "specializare internațională" puteau pierde ajutorul financiar sovietic 1011. Această amenințare îl afecta pe Gheorghiu-Dej, căci nu putea pune în aplicare programul de industrializare a României fără ajutor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cursul acestei conversații, fiecare află că celălalt urma să ajungă la Washington pe 7 august. Amîndoi erau de părere că întrevederea Freeman-Gheorghiu-Dej decursese bine și Malița spera ca Statele Unite să ridice misiunea diplomatică a României la nivel de ambasadă. Crawford sugeră, în schimb, că relațiile româno-americane s-ar fi putut îmbunătăți dacă Bucureștiul ar fi permis mai multor persoane să emigreze, mai ales celor care doreau reunificarea familiei 1053. În plus, el întrebă dacă România putea anula restricțiile de călătorie impuse
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
modificare a acordurilor comerciale bilaterale, deoarece aceasta ar fi încurajat independența statelor aflate sub influența sovietică și ar fi permis Americii adoptarea unei politici eficiente de tip "implementare și fixare"1065. Între timp, activînd în cadrul structurii legale existente, ECRB a sugerat ca, în funcție de condițiile politice, Washingtonul să dezvolte treptat comerțul, autorizînd exportul unor mărfuri de pe o "listă de cumpărături" întocmită în prealabil, similară celei oferite de către români, în martie 1962. Acest proces avea să fie avantajos pentru ambele părți, dacă Statele Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
licențe de export. Înainte de a discuta posibilitatea cumpărării acestor uzine de la firmele americane, Petri voia să știe care era modul de finanțare la care putea recurge Eximbank. Costul total al cumpărăturilor se ridica la aproximativ 275 milioane de dolari. Sauer sugeră ca în cazul în care dispunea de o poziție financiară sigură, România să înceapă discuțiile preliminare cu furnizorii americani particulari și să propună apoi un plan de tranzacții. Eximbank avea să studieze fiecare tranzacție pe rînd și dacă se hotăra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-și impună proiectul de lege, Ceaușescu se străduia să se distanțeze de Gheorghiu-Dej, nerenunțînd, însă, la obiectivele predecesorului său. El a înlocuit cîțiva din oamenii lui Gheorghiu-Dej și a ridicat un semn de întrebare privind procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu, sugerînd că acesta nu a fost executat pentru că ar fi greșit cu ceva1203. Mai tîrziu, în aprilie 1968, Ceaușescu avea să-l reabiliteze pe Pătrășcanu ca pe un erou comunist, susținînd că arestul, judecarea și execuția lui au fost "înscenări grosolane
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1245. Rolul României ca intermediar a luat sfîrșit brusc, în februarie 1968, cînd vietnamezii de nord au lansat o ofensivă destul de reușită la Tet, împotriva trupelor sud-vietnameze și americane. Aceasta nu numai că a însemnat sfîrșitul medierii românești, dar a sugerat posibila intenție a Hanoiului de se fi folosit de București doar pentru a ascunde adevăratele intenții ale Vietcongului față de Statele Unite. După atacul de la Tet, președintele Johnson i-a trimis lui Ceaușescu un mesaj în care îi mulțumea pentru eforturile sale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
după învestirea sa, Nixon l-a rugat pe premierul sovietic Alexei Kosîghin să-l ajute să pună capăt războiului din Vietnam. Kissinger a dat curs solicitării, întîlnindu-se în repetate rînduri cu ambasadorul sovietic Anatol Dobrînin. La aceste discuții, Kissinger a sugerat o legătură între ajutorul sovietic în vederea rezolvării problemei cu Vietnamul și ajutorul american în privința Estului Mijlociu. Atît Nixon, cît și Kissinger au ratat, însă, această primă încercare de conturare a unei legături. Pe 27 mai, Kosîghin a respins propunerea, arătînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București și că România dorește să îmbunătățească relațiile economice, tehnice și științifice cu SUA1326. Și presa americană promova vizita ce se apropia. "The Christian Science Monitor" numea România "o țară a ușilor deschise"1327. The U.S. News and World Report sugera că la sosirea în România, Nixon va "da peste un dictator zîmbitor și un popor surprins și încîntat"1328. În vederea pregătirii pentru vizita lui Nixon în România, Kissinger s-a întîlnit cu doi specialiști în probleme românești: profesorul de științe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
l-au chemat pe Ceaușescu la Moscova. În cursul acestei întrevederi, liderul român a acceptat să semneze la București, la începutul lunii iulie, îndelung amînatul Tratat româno-sovietic de prietenie, cooperare și ajutor reciproc. În buletinele de știri, Radio Europa Liberă sugera că sovieticii îl amenință pe președintele român cu sistarea furnizării minereului de fier necesar României 1381. O delegație sovietică a vizitat Bucureștiul pe 6 iulie. Deși Brejnev era fapt notabil absent, reprezentanții ambelor țări au semnat un pact pe termen
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ramificații ale guvernului, fără a o favoriza pe una în detrimentul celeilalte 1428. El a acționat direct și neobosit, iar eforturile sale au dat, în cele din urmă, roade. Pe 17 mai, membrii CSN, Helmut Sonnenfeldt și Ernest Johnston i-au sugerat lui Kissinger necesitatea ca președintele să revină asupra opoziției sale "moderate" față de clauza pentru România. Ei aduceau ca argument faptul că "românilor le-ar fi greu să înțeleagă opoziția Administrației față de un proiect de lege (Mondale-Brooke) care îi vizează doar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avuseseră un ecou puternic în toate țările blocului estic și Ceaușescu a hotărît să mai limiteze reducerile pentru consumatorii casnici prevăzute în planul original 1441. În martie 1971, acesta a amînat trimiterea Consiliului Economic Român la Washington. Ceaușescu voia să sugereze Casei Albe că îl deranjează refuzul președintelui american de a face presiuni pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României. Liderul român nu a schimbat, însă, cu nimic relațiile cu Moscova. Pe 1 aprilie, la cea de-a 24-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Agriculturii, precum și vizite la I.B.M., Manufacturers-Hanover Trust, Standard Oil, Control Data și Institutul de Cercetări Standard din San Francisco 1486. Pe 21 martie, la ora 4:15, Mănescu și Bogdan s-au întîlnit cu președintele, în Biroul Oval1487. Fără a sugera că va interveni personal ca să înlesnească acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României, președintele a acceptat, totuși, să extindă asigurările Corporației de Investiții Particulare Externe și pentru cazul Bucureștiului 1488. El spera ca această măsură să încurajeze asocierea mai multor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să aplice în continuare politica externă multilaterală concepută de Nixon și implementată de Kissinger. Principala preocupare a președintelui, după realegerea sa, a fost Vietnamul 1530. Războiul nu s-a sfîrșit, conform promisiunilor Administrației, și criticii s-au grăbit să sugereze că anunțul fusese făcut doar în scopuri electorale. Deși exista și un sîmbure de adevăr în această afirmație, intenția anunțului era sinceră. Kissinger și Le Duc Tho, reprezentantul Vietnamului de Nord, credeau că în cursul tratativelor purtate în ultimii trei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înțelegerii anterioare, președintele comitetului nu susținuse versiunea lui Javits, care permitea Congresului să-i interzică președintelui să acorde Clauza unei țări fără economie de piață. Mills se opunea încă dreptului de veto al Congresului asupra unei hotărîri prezidențiale. Nixon a sugerat o alternativă: dacă ar acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" unei anumite țări și, în consecință, aceasta ar impune noi taxe de emigrare, el i-ar retrage apoi Clauza. El a explicat că Administrația s-ar fi opus propunerii în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o discuție cu senatorul și credea că s-ar putea ajunge la un compromis acceptabil pentru ambele tabere. În raport, Eberle preciza că deși mai mulți dintre suporterii amendamentului Jackson-Vanik ar fi dispuși să recurgă la un compromis, "nimeni nu sugerează că senatorul Jackson este singurul care nu va putea accepta un compromis". Printre problemele pe care Jackson le considera importante se număra și emigrarea din Uniunea Sovietică. Dacă sovieticii își păstrau aceeași rată a emigrării, care era cam de 40
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
interpreta reacția sovieticilor la "cazurile dificile" ca o dovadă certă că aceștia fac cu atît mai multe concesii cu cît le ceri mai mult. Ca urmare, el nu era dispus să recurgă prea ușor la compromisuri 1640. Kissinger i-a sugerat ideea ca Senatul să le acorde sovieticilor "Clauza națiunii celei mai favorizate" și să le revizuiască procedurile de emigrare o dată la doi ani. Jackson a refuzat. El voia o garanție scrisă că Moscova își va spori substanțial numărul de emigranți
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]