304,830 matches
-
primele expediții oceanografice ale navei Calypso sub comanda lui Jacques-Yves Cousteau. Cu aceasta, timp de patru decenii, s-au explorat mările și oceanele lumii, din ghețurile Antarcticii și ale Nordului până în Marea Roșie, Marea Caraibelor și Marea Mediterană, s-au efectuat numeroase cercetări și mii de ore de filmări subacvatice, care au adus în atenția lumii uimitoarea biodiversitate a lumii submarine. Lansarea în anul 1962 a primelor laboratoare subacvatice conduse de Jacques-Yves Cousteau, a permis mai multor scafandrii-cercetători să studieze in situ viața
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
luat vederi subacvatice instalate pe aceste laboratoare submerse, au deschis orizonturi nelimitate în ceea ce privește înțelegerea proceselor și fenomenelor care se desfășoară în mediul marin la adâncimi mari sau chiar foarte mari. Înființarea în Europa și în America a numeroase stațiuni de cercetări marine, a dus la crearea unor institute prestigioase de biologie marină, care coordonează cercetările oceanologice: Laboratoire de Banyuls-sur-Mer, IFREMER, Joint Oceanographic Institutions, International Council for the Exploration of the Sea, Woods Hole Oceanographic Institution, Scripps Institution of Oceanography ș.a. În
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
proceselor și fenomenelor care se desfășoară în mediul marin la adâncimi mari sau chiar foarte mari. Înființarea în Europa și în America a numeroase stațiuni de cercetări marine, a dus la crearea unor institute prestigioase de biologie marină, care coordonează cercetările oceanologice: Laboratoire de Banyuls-sur-Mer, IFREMER, Joint Oceanographic Institutions, International Council for the Exploration of the Sea, Woods Hole Oceanographic Institution, Scripps Institution of Oceanography ș.a. În prezent aparatura destinată cercetărilor marine a devenit deosebit de sofisticată și performantă. Bazele hidrobiologiei românești
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
la crearea unor institute prestigioase de biologie marină, care coordonează cercetările oceanologice: Laboratoire de Banyuls-sur-Mer, IFREMER, Joint Oceanographic Institutions, International Council for the Exploration of the Sea, Woods Hole Oceanographic Institution, Scripps Institution of Oceanography ș.a. În prezent aparatura destinată cercetărilor marine a devenit deosebit de sofisticată și performantă. Bazele hidrobiologiei românești au fost puse de Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Profesorul Ioan Borcea efectuează primele cercetări metodice la Marea Neagră și în lagunele litorale din Dobrogea. Prima expediție românească de
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
Woods Hole Oceanographic Institution, Scripps Institution of Oceanography ș.a. În prezent aparatura destinată cercetărilor marine a devenit deosebit de sofisticată și performantă. Bazele hidrobiologiei românești au fost puse de Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Profesorul Ioan Borcea efectuează primele cercetări metodice la Marea Neagră și în lagunele litorale din Dobrogea. Prima expediție românească de cercetări în Marea Neagră a fost făcută de Grigore Antipa cu crucișătorul Elisabeta, în 1893. Emil Racoviță fondatorul biospeologiei, în anul 1891 lucrează la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
marine a devenit deosebit de sofisticată și performantă. Bazele hidrobiologiei românești au fost puse de Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Profesorul Ioan Borcea efectuează primele cercetări metodice la Marea Neagră și în lagunele litorale din Dobrogea. Prima expediție românească de cercetări în Marea Neagră a fost făcută de Grigore Antipa cu crucișătorul Elisabeta, în 1893. Emil Racoviță fondatorul biospeologiei, în anul 1891 lucrează la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
pentru a studia viața subacvatică. În 1896 prezintă teza de doctorat în biologia marină consacrată structurii capsulei cefalice a anelidelor polichete. Participant la expediția în Antarctica a vasului Belgica în (1897-1899), Emil Racoviță a intrat și în istoria oceanologiei prin cercetările efectuate asupra cetaceelor și a pinguinilor antarctici. În 1926 profesorul Ioan Borcea a fondat Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea, aparținând de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași care a devenit, în timp, cea mai puternică școală românească de hidrobiologie în
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
de hidrobiologie în general și de oceanografie în special. În 1932 Grigore Antipa pune bazele Institutului de Oceanografie de la Mamaia. În 1954, sub auspiciile Comisiei pentru hidrologie, hidrobiologie și ihtiologie a Academiei Române, Institutul de biologie “Traian Săvulescu” și Institutul de cercetări piscicole, se inițiază prin sectorul de biologie marină din Constanța cercetări complexe asupra vieții și condițiilor de mediu din Marea Neagră. La scurt timp, Institutul de Cercetări Hidrotehnice a creat, în 1960, Stațiunea de Cercetări Oceanografice din Constanța și o stațiune
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
Grigore Antipa pune bazele Institutului de Oceanografie de la Mamaia. În 1954, sub auspiciile Comisiei pentru hidrologie, hidrobiologie și ihtiologie a Academiei Române, Institutul de biologie “Traian Săvulescu” și Institutul de cercetări piscicole, se inițiază prin sectorul de biologie marină din Constanța cercetări complexe asupra vieții și condițiilor de mediu din Marea Neagră. La scurt timp, Institutul de Cercetări Hidrotehnice a creat, în 1960, Stațiunea de Cercetări Oceanografice din Constanța și o stațiune de cercetare la Sulina. Academicienii Eugen Pora și Mihai Băcescu, care
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
hidrologie, hidrobiologie și ihtiologie a Academiei Române, Institutul de biologie “Traian Săvulescu” și Institutul de cercetări piscicole, se inițiază prin sectorul de biologie marină din Constanța cercetări complexe asupra vieții și condițiilor de mediu din Marea Neagră. La scurt timp, Institutul de Cercetări Hidrotehnice a creat, în 1960, Stațiunea de Cercetări Oceanografice din Constanța și o stațiune de cercetare la Sulina. Academicienii Eugen Pora și Mihai Băcescu, care au participat la expedițiile navelor "Vityaz" în anul 1962 și "Anton Bruun" în 1965, au
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
biologie “Traian Săvulescu” și Institutul de cercetări piscicole, se inițiază prin sectorul de biologie marină din Constanța cercetări complexe asupra vieții și condițiilor de mediu din Marea Neagră. La scurt timp, Institutul de Cercetări Hidrotehnice a creat, în 1960, Stațiunea de Cercetări Oceanografice din Constanța și o stațiune de cercetare la Sulina. Academicienii Eugen Pora și Mihai Băcescu, care au participat la expedițiile navelor "Vityaz" în anul 1962 și "Anton Bruun" în 1965, au deschis oceanologia românească către domeniile de vârf ale
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
se inițiază prin sectorul de biologie marină din Constanța cercetări complexe asupra vieții și condițiilor de mediu din Marea Neagră. La scurt timp, Institutul de Cercetări Hidrotehnice a creat, în 1960, Stațiunea de Cercetări Oceanografice din Constanța și o stațiune de cercetare la Sulina. Academicienii Eugen Pora și Mihai Băcescu, care au participat la expedițiile navelor "Vityaz" în anul 1962 și "Anton Bruun" în 1965, au deschis oceanologia românească către domeniile de vârf ale cercetărilor marine. În perioada 1960 - 1970 existau în
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
Oceanografice din Constanța și o stațiune de cercetare la Sulina. Academicienii Eugen Pora și Mihai Băcescu, care au participat la expedițiile navelor "Vityaz" în anul 1962 și "Anton Bruun" în 1965, au deschis oceanologia românească către domeniile de vârf ale cercetărilor marine. În perioada 1960 - 1970 existau în funcțiune cinci unități de cercetare marină, care desfășurau activități în paralel. Prin unificarea acestora, s-a înființat în anul 1970 Institutul Român de Cercetări Marine (IRCM), cu scopul îndeplinirii dezideratelor și în spiritul
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
Pora și Mihai Băcescu, care au participat la expedițiile navelor "Vityaz" în anul 1962 și "Anton Bruun" în 1965, au deschis oceanologia românească către domeniile de vârf ale cercetărilor marine. În perioada 1960 - 1970 existau în funcțiune cinci unități de cercetare marină, care desfășurau activități în paralel. Prin unificarea acestora, s-a înființat în anul 1970 Institutul Român de Cercetări Marine (IRCM), cu scopul îndeplinirii dezideratelor și în spiritul continuării tradiției anterioare în cercetarea marină inițiată de predecesorii Emil Racoviță, Ioan
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
au deschis oceanologia românească către domeniile de vârf ale cercetărilor marine. În perioada 1960 - 1970 existau în funcțiune cinci unități de cercetare marină, care desfășurau activități în paralel. Prin unificarea acestora, s-a înființat în anul 1970 Institutul Român de Cercetări Marine (IRCM), cu scopul îndeplinirii dezideratelor și în spiritul continuării tradiției anterioare în cercetarea marină inițiată de predecesorii Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Din 1990 Stațiunea Biologică Marină “Prof.dr. Ioan Borcea” a revenit la Universitatea “Al.I.Cuza
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
1970 existau în funcțiune cinci unități de cercetare marină, care desfășurau activități în paralel. Prin unificarea acestora, s-a înființat în anul 1970 Institutul Român de Cercetări Marine (IRCM), cu scopul îndeplinirii dezideratelor și în spiritul continuării tradiției anterioare în cercetarea marină inițiată de predecesorii Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Din 1990 Stațiunea Biologică Marină “Prof.dr. Ioan Borcea” a revenit la Universitatea “Al.I.Cuza” din Iași, iar IRCM a devenit Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină Grigore
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
continuării tradiției anterioare în cercetarea marină inițiată de predecesorii Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Din 1990 Stațiunea Biologică Marină “Prof.dr. Ioan Borcea” a revenit la Universitatea “Al.I.Cuza” din Iași, iar IRCM a devenit Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină Grigore Antipa. În etapa actuală cercetătorii români participă la realizarea unor programe internaționale legate de Marea Neagră, Marea Mediterană și de alte mări ale lumii. Există numeroase subdomenii ale biologiei marine. Biologia marină unește biologia funcțională cu ecologia, hidrobiologia
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
deplasarea straturilor de dioxid de carbon) și conservarea mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia marină și mediul marin, în special studiul proteinelor, cu utilizări în medicină sau inginerie și care pot conduce la obținerea de materiale biomimetice.
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
Johannes Honterus în anul 1532 în Basel. Din punct de vedere cronologic, lucrarea reprezintă prima hartă a unei părți din România, respectiv a Transilvaniei, realizată de un locuitor al acestor ținuturi. "Chorographia Transylvaniae" este o hartă originală alcătuită pe baza cercetărilor personale făcute de autor între anii 1530 și 1532 în Transilvania. Harta este dedicată Senatului din Sibiu și a fost tipărită la Basel în anul 1532. După ce s-a reîntors în anul 1533 în orașul său natal, Corona (Brașov), Honterus
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]
-
anul 1976 inclusiv, a lucrat ca medic veterinar de circumscriptie în Delta Dunării, la Chilia Veche. Din 1977 și până la pensionare (2009), a fost cercetător la Institutul Delta Dunării Tulcea, care pe parcursul timpului a avut mai multe denumiri: Institutul de Cercetare Proiectare Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), ș.a.m.d. Pănă în anul 1990 a întreprins cercetări în domeniul patologiei piscicole, obținând gradele de cercetător științific și apoi cercetător principal gr. III. A condus mai
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
veterinar de circumscriptie în Delta Dunării, la Chilia Veche. Din 1977 și până la pensionare (2009), a fost cercetător la Institutul Delta Dunării Tulcea, care pe parcursul timpului a avut mai multe denumiri: Institutul de Cercetare Proiectare Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), ș.a.m.d. Pănă în anul 1990 a întreprins cercetări în domeniul patologiei piscicole, obținând gradele de cercetător științific și apoi cercetător principal gr. III. A condus mai multe proiecte de cercetare in acest domeniu
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
a fost cercetător la Institutul Delta Dunării Tulcea, care pe parcursul timpului a avut mai multe denumiri: Institutul de Cercetare Proiectare Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), ș.a.m.d. Pănă în anul 1990 a întreprins cercetări în domeniul patologiei piscicole, obținând gradele de cercetător științific și apoi cercetător principal gr. III. A condus mai multe proiecte de cercetare in acest domeniu. In 1983 a fost numit șef al Laboratorului de Cercetări Piscicole, iar în 1986 a
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), ș.a.m.d. Pănă în anul 1990 a întreprins cercetări în domeniul patologiei piscicole, obținând gradele de cercetător științific și apoi cercetător principal gr. III. A condus mai multe proiecte de cercetare in acest domeniu. In 1983 a fost numit șef al Laboratorului de Cercetări Piscicole, iar în 1986 a devenit director al Stațiunii de Cercetare-Producție Maliuc. In 1987, ca urmare a rămânerii fratelui său peste hotare, este înlăturat din cercetare și
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
în anul 1990 a întreprins cercetări în domeniul patologiei piscicole, obținând gradele de cercetător științific și apoi cercetător principal gr. III. A condus mai multe proiecte de cercetare in acest domeniu. In 1983 a fost numit șef al Laboratorului de Cercetări Piscicole, iar în 1986 a devenit director al Stațiunii de Cercetare-Producție Maliuc. In 1987, ca urmare a rămânerii fratelui său peste hotare, este înlăturat din cercetare și numit șef de fermă la Ferma Piscicolă Caraorman, ce făcea parte din patrimoniul
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
de cercetare in acest domeniu. In 1983 a fost numit șef al Laboratorului de Cercetări Piscicole, iar în 1986 a devenit director al Stațiunii de Cercetare-Producție Maliuc. In 1987, ca urmare a rămânerii fratelui său peste hotare, este înlăturat din cercetare și numit șef de fermă la Ferma Piscicolă Caraorman, ce făcea parte din patrimoniul Institutului Delta Dunării. Este reangajat la Secția de Cercetare a aceluiași institut în anul 1988, cu același grad științific și funcție avute anterior (responsabil proiect cercetare
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]