33,912 matches
-
bizantine având în vedere influența religioasă, conceptuală și tematică pe care a avut-o patristica. În 1984 a început publicarea unor ediții critice a textelor filosofice bizantine, ca parte a proiectului "Corpus Philosophorum Medii Aevi", anume seria "Philosophi Byzantini", la Academia din Atena, sub auspiciile "Uniunii Internaționale a Academiilor", având ca editor general pe Katerina Ierodiakonou. Sunt deja tipărite zece volume, cuprinzând operele lui Nicolae din Methone, Nichifor Blemmydes, George Pachymeres, Varlaam Calabrezul, Georgios Gemistos Plethon. S-au publicat de asemenea
Filozofia bizantină () [Corola-website/Science/305598_a_306927]
-
tematică pe care a avut-o patristica. În 1984 a început publicarea unor ediții critice a textelor filosofice bizantine, ca parte a proiectului "Corpus Philosophorum Medii Aevi", anume seria "Philosophi Byzantini", la Academia din Atena, sub auspiciile "Uniunii Internaționale a Academiilor", având ca editor general pe Katerina Ierodiakonou. Sunt deja tipărite zece volume, cuprinzând operele lui Nicolae din Methone, Nichifor Blemmydes, George Pachymeres, Varlaam Calabrezul, Georgios Gemistos Plethon. S-au publicat de asemenea numeroase comentarii bizantine la operele lui Platon și
Filozofia bizantină () [Corola-website/Science/305598_a_306927]
-
locotenent. Lucrează apoi ca șef de bibliotecă și șef de club la Școala Militară politică nr. 3 (1953-1954) și profesor de economie politică la Școala medie militară "Ștefan cel Mare" (1954-1955). Deși nu avea gimnaziu și liceu, a urmat cursurile Academiei Militare din București - Facultatea Militară Politică (1955-1959). După absolvirea Facultății Militare Politice a devenit instructor de partid (octombrie 1959). A susținut apoi examenele de diferență și a obținut astfel și diploma de absolvent al Facultății de Istorie a Universității București
Ilie Ceaușescu () [Corola-website/Science/305621_a_306950]
-
stat major (aprilie 1979). După ce Nicolae Ceaușescu este ales în funcția de secretar general al Partidului Comunist Român, Ilie Ceaușescu avansează în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Devine unul dintre responsabilii cu istoria militară a României, predând cursul de istorie militară la Academia Militară Generală ca lector, lector superior și locțiitor șef de catedră (februarie 1968 - decembrie 1970) și apoi lucrând pe postul de cercetător științific principal I (1970-1972) și șef Sector în Secția de istorie militară la C.S.C.I.T.M. (august 1972 - martie 1975
Ilie Ceaușescu () [Corola-website/Science/305621_a_306950]
-
un general de armată, politician comunist român. Studii: Școala Militară Politică Ineu (1948 - 1949), Cursul de locțiitori politici de regimente și instructori de M.U. (noiembrie 1950 - mai 1951), Cursul academic superior de comandanți și șefi de state majore de pe lângă Academia Militară (octombrie 1954 - octombrie 1955) și Academia Militară Generală - Facultatea de Arme Întrunite (1965 - 1968), ca șef de promoție. Grade obținute: locotenent - 1949, locotenent major - 1950, căpitan - 1951, maior - 1952, locotenent colonel - 1954, colonel - 1959, general maior - 10 martie 1961
Ion Dincă () [Corola-website/Science/305634_a_306963]
-
Studii: Școala Militară Politică Ineu (1948 - 1949), Cursul de locțiitori politici de regimente și instructori de M.U. (noiembrie 1950 - mai 1951), Cursul academic superior de comandanți și șefi de state majore de pe lângă Academia Militară (octombrie 1954 - octombrie 1955) și Academia Militară Generală - Facultatea de Arme Întrunite (1965 - 1968), ca șef de promoție. Grade obținute: locotenent - 1949, locotenent major - 1950, căpitan - 1951, maior - 1952, locotenent colonel - 1954, colonel - 1959, general maior - 10 martie 1961, general locotenent - august 1969. Locțiitor politic al
Ion Dincă () [Corola-website/Science/305634_a_306963]
-
la cimitirul Ghencea Militar din București. Are două fiice, stabilite în S.U.A.. Cele două fete ale lui Dincă, Doina (soția controversatului om de afaceri Gabriel Popoviciu) și Liliana (fosta soție a lui Nicolae Badea), erau ofițeri de contraspionaj, activând la Academia din Băneasa, la secția dialecte arabe. Articole biografice
Ion Dincă () [Corola-website/Science/305634_a_306963]
-
adus în biserica parohială lecturile din lucrările de teologie ale vremii, înainte de a citi acatistele. Era o persoană foarte talentată pe plan muzical. După moartea copilului și apoi al soției sale, Nikolai Krotkov s-a înscris în anul 1896 la Academia Teologică din Kiev. La 13 august 1899, fiind în anul IV de studiu, a fost tuns în monahism, devenind ieromonah. În anul 1900 a absolvit Academia Teologică din Kiev cu titlul de candidat în teologie și a fost numit ca
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
și apoi al soției sale, Nikolai Krotkov s-a înscris în anul 1896 la Academia Teologică din Kiev. La 13 august 1899, fiind în anul IV de studiu, a fost tuns în monahism, devenind ieromonah. În anul 1900 a absolvit Academia Teologică din Kiev cu titlul de candidat în teologie și a fost numit ca supervizor al Școlii Teologice din Vladikavkaz. În anul 1902 este ridicat la rangul de arhimandrit, fiind numit ca rector al Seminarului misionar Sf. Alexandru din Ardonskoy
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
este unul dintre premiile acordate actrițelor care lucrează în industria filmului în cadrul ceremoniei Premiilor Oscar. Premiul este acordat de Academy of Motion Picture Arts and Sciences; nominalizările sînt făcute de membrii Academiei care sînt actori și actrițe. Premiul se decernează anual începând cu 1929 pentru filmul din anul 1928. În tabelul de mai jos apar anii pentru care s-a acordat Premiul Oscar (ceremonia a avut loc în anul următor). Katharine Hepburn
Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță () [Corola-website/Science/305679_a_307008]
-
Bette Davis are zece nominalizări. Interpretarea ei din "Of Human Bondage" nu a fost nominalizată pentru un Oscar. Mai multe persoane influente ale momentului au inclus numele ei pe listă, așa că pentru acel an (și în anul următor, de asemenea) Academia a relaxat regulile și a permis un vot de înscriere. Din punct de vedere tehnic acest lucru a însemnat că orice performanță a fost eligibilă, cu toate acestea, Academia nu recunoaște oficial acest lucru ca o nominalizare pentru Davis.
Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță () [Corola-website/Science/305679_a_307008]
-
listă, așa că pentru acel an (și în anul următor, de asemenea) Academia a relaxat regulile și a permis un vot de înscriere. Din punct de vedere tehnic acest lucru a însemnat că orice performanță a fost eligibilă, cu toate acestea, Academia nu recunoaște oficial acest lucru ca o nominalizare pentru Davis.
Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță () [Corola-website/Science/305679_a_307008]
-
heraldică se reflectă nu doar în lucrările publicate, ci și în calitatea sa de membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române -filiala Iași (1993) și a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei Internaționale de Genealogie (1998). Ștefan S. Gorovei este membru în colegiile de redacție ale unor prestigioase publicații de specialitate: Analele Putnei, "Arhiva Genealogică"; "Herb. Revista Română de Heraldică"; "Revue des Etudes Roumaines"; "Europa XXI"; "Analele Științifice ale Universității Alexandru Ioan
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
Europa XXI"; "Analele Științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza", Seria Istorie; "Revista de Istorie Socială". Recunoașterea internațională a activității sale este relevată de calitatea sa de membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Societății Majestas. Societatea pentru Studiul Suveranității și al Academiei Internaționale de Genealogie. Este un cercetător recunoscut pentru interesul deosebit în cunoașterea istoriei medievale, ale cărui contribuții științifice sunt apreciate în cadrul medievisticii românești. Preocupările sale pentru fenomenele sociale, culturale, politice și ideologice din perioada medievalității românești și-au găsit expresia
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
exemplul celebrului seminar de la College de France. De asemenea, în 1929, împreună cu Petru Sergescu, înființează revista "Mathematica", de largă circulație internațională. Opera matematică a lui Pompeiu este conținută în cele aproximativ 150 de lucrări publicate. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 5 iunie 1943.
Dimitrie D. Pompeiu () [Corola-website/Science/305706_a_307035]
-
reumatismul, angina de piept și a introdus noi metode de tratament, printre care terapia cu strofantină în doze fracționate în insuficiența cardiacă. Alături de intensa sa activitate științifică, Danielopolu a avut și o importantă activitate socială. Astfel, în 1935 propune crearea Academiei de Medicină și devine secretarul perpetuu al acestei instituții. A fost membru de onoare al Academiei Române (1938). A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 5 iunie 1943. În primăvara anului 1944, împreună cu alți profesori universitari
Daniel Danielopolu () [Corola-website/Science/305712_a_307041]
-
intensa sa activitate științifică, Danielopolu a avut și o importantă activitate socială. Astfel, în 1935 propune crearea Academiei de Medicină și devine secretarul perpetuu al acestei instituții. A fost membru de onoare al Academiei Române (1938). A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 5 iunie 1943. În primăvara anului 1944, împreună cu alți profesori universitari, semnează un memoriu prin care se cere ieșirea României din alianța militară fascistă. a fost Ministrul sănătății și asistenței sociale (6 decembrie 1944
Daniel Danielopolu () [Corola-website/Science/305712_a_307041]
-
1944 - 28 februarie 1945) în guvernul Rădescu. Daniel Danielopolu a avut un rol esențial în crearea Institutului de Fiziologie Normală și Patologică (1948), care astăzi îi poartă numele. Daniel Danielopolu a fost membru al mai multor foruri științifice internaționale, al academiilor de Medicină din Paris, Madrid și Buenos Aires, precum și al societăților de medicină din Paris și Viena. În a sa farmacodinamie nespecifică, Daniel Danielopolu a descris experimental efectele bradicardizante, adică colinergice, ale atropinei în doze mici. El postula existența unui intermediar
Daniel Danielopolu () [Corola-website/Science/305712_a_307041]
-
domeniilor în Guvernul Doctor Petru Groza(1) și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. A fost deputat în Marea Adunare Națională. , În 1948 a devenit membru titular activ și secretar general al Academiei Române. În 1948, o dată cu naționalizarea inițiată de regimul comunist, Academia a încetat să mai existe ca instituție de drept privat, reorganizându-se sub titulatura de "Academia Republicii Populare Romîne". În această nouă organizare, Traian Săvulescu a fost președintele Academiei Republicii Populare Romîne în perioada 1948-1959 prin decretul Prezidiului Marii Adunări
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
în Marea Adunare Națională. , În 1948 a devenit membru titular activ și secretar general al Academiei Române. În 1948, o dată cu naționalizarea inițiată de regimul comunist, Academia a încetat să mai existe ca instituție de drept privat, reorganizându-se sub titulatura de "Academia Republicii Populare Romîne". În această nouă organizare, Traian Săvulescu a fost președintele Academiei Republicii Populare Romîne în perioada 1948-1959 prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale. A rămas președinte de onoare al acesteia, până la decesul său, în 1963. În aprilie 1955
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
general al Academiei Române. În 1948, o dată cu naționalizarea inițiată de regimul comunist, Academia a încetat să mai existe ca instituție de drept privat, reorganizându-se sub titulatura de "Academia Republicii Populare Romîne". În această nouă organizare, Traian Săvulescu a fost președintele Academiei Republicii Populare Romîne în perioada 1948-1959 prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale. A rămas președinte de onoare al acesteia, până la decesul său, în 1963. În aprilie 1955, cu ocazia unei ședințe de alegeri în Academie, Traian Săvulescu s-a ridicat
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
Traian Săvulescu a fost președintele Academiei Republicii Populare Romîne în perioada 1948-1959 prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale. A rămas președinte de onoare al acesteia, până la decesul său, în 1963. În aprilie 1955, cu ocazia unei ședințe de alegeri în Academie, Traian Săvulescu s-a ridicat în apărarea unor membri excluși pe nedrept în 1948, când a avut loc reorganizarea Academiei Române. Cu această ocazie au fost înlăturate aproape o sută de personalități ale vieții cultural-știintifice, fără nici o justificare valorică sau științifică
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
Cu această ocazie au fost înlăturate aproape o sută de personalități ale vieții cultural-știintifice, fără nici o justificare valorică sau științifică, ci doar pe criteriile dictaturii proletariatului, sub oblăduirea consilierilor sovietici. La 23 martie 1956, ca un gest reparator față de desființarea "Academiei de Științe din România" și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a "Asociației Oamenilor de Știință din România (AOS)". Traian Săvulescu a fost membru al unor academii străine
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
de personalități ale vieții cultural-știintifice, fără nici o justificare valorică sau științifică, ci doar pe criteriile dictaturii proletariatului, sub oblăduirea consilierilor sovietici. La 23 martie 1956, ca un gest reparator față de desființarea "Academiei de Științe din România" și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a "Asociației Oamenilor de Știință din România (AOS)". Traian Săvulescu a fost membru al unor academii străine, între care cele din Ungaria, Germania, New York (SUA). De
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
sau științifică, ci doar pe criteriile dictaturii proletariatului, sub oblăduirea consilierilor sovietici. La 23 martie 1956, ca un gest reparator față de desființarea "Academiei de Științe din România" și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a "Asociației Oamenilor de Știință din România (AOS)". Traian Săvulescu a fost membru al unor academii străine, între care cele din Ungaria, Germania, New York (SUA). De asemenea, a fost redactor responsabil al revistei "Buletin de la
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]