32,046 matches
-
aceste elemente, lucrările de estetică ale lui Matila Ghyka, începând cu "Estetica proporțiilor în natură și în artă" și terminând cu lucrările scrise în timpul când era profesor în Statele Unite, sintetizează aceste puncte de vedere și construiesc o teorie coerentă a proporției de aur. Încă din 1927,a Matila Ghyka arăta: Matila Ghyka a interpretat numărul de aur ca reprezentând un secret fundamental al universului și considera că acest număr este înrădăcinat în ființa umană și în general în materia vie, care
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
1927,a Matila Ghyka arăta: Matila Ghyka a interpretat numărul de aur ca reprezentând un secret fundamental al universului și considera că acest număr este înrădăcinat în ființa umană și în general în materia vie, care își manifestă preferința pentru proporțiile legate de acest număr în moduri foarte variate. În mod particular, din punct de vedere estetic, oamenii preferă proporțiile numărului de aur oricăror altor proporții. Faptul că diferite opere de artă și lucrări arhitectonice, de la piramidele din Egipt și templele
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
și considera că acest număr este înrădăcinat în ființa umană și în general în materia vie, care își manifestă preferința pentru proporțiile legate de acest număr în moduri foarte variate. În mod particular, din punct de vedere estetic, oamenii preferă proporțiile numărului de aur oricăror altor proporții. Faptul că diferite opere de artă și lucrări arhitectonice, de la piramidele din Egipt și templele Greciei antice la catedralele gotice respectă proporțiile respective, fără a fi fost dimensionate în mod conștient pentru respectarea acestor
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
înrădăcinat în ființa umană și în general în materia vie, care își manifestă preferința pentru proporțiile legate de acest număr în moduri foarte variate. În mod particular, din punct de vedere estetic, oamenii preferă proporțiile numărului de aur oricăror altor proporții. Faptul că diferite opere de artă și lucrări arhitectonice, de la piramidele din Egipt și templele Greciei antice la catedralele gotice respectă proporțiile respective, fără a fi fost dimensionate în mod conștient pentru respectarea acestor proporții, se datorește unui simț înnăscut
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
foarte variate. În mod particular, din punct de vedere estetic, oamenii preferă proporțiile numărului de aur oricăror altor proporții. Faptul că diferite opere de artă și lucrări arhitectonice, de la piramidele din Egipt și templele Greciei antice la catedralele gotice respectă proporțiile respective, fără a fi fost dimensionate în mod conștient pentru respectarea acestor proporții, se datorește unui simț înnăscut pentru aceste proporții. Deși susține că numărul de aur este de regăsit în toate manifestările materiei vii, analizele sale se concentrează asupra
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
numărului de aur oricăror altor proporții. Faptul că diferite opere de artă și lucrări arhitectonice, de la piramidele din Egipt și templele Greciei antice la catedralele gotice respectă proporțiile respective, fără a fi fost dimensionate în mod conștient pentru respectarea acestor proporții, se datorește unui simț înnăscut pentru aceste proporții. Deși susține că numărul de aur este de regăsit în toate manifestările materiei vii, analizele sale se concentrează asupra utilizării lui în operele de artă, amintind doar în treacăt alte asemenea manifestări
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
diferite opere de artă și lucrări arhitectonice, de la piramidele din Egipt și templele Greciei antice la catedralele gotice respectă proporțiile respective, fără a fi fost dimensionate în mod conștient pentru respectarea acestor proporții, se datorește unui simț înnăscut pentru aceste proporții. Deși susține că numărul de aur este de regăsit în toate manifestările materiei vii, analizele sale se concentrează asupra utilizării lui în operele de artă, amintind doar în treacăt alte asemenea manifestări, de exemplu necesitatea „comodulării” în muzică. Ghyka utilizează
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
materiei vii, analizele sale se concentrează asupra utilizării lui în operele de artă, amintind doar în treacăt alte asemenea manifestări, de exemplu necesitatea „comodulării” în muzică. Ghyka utilizează termenul de simetrie în sensul inițial al acestei noțiuni, anume definirea unei proporții plăcute din punct de vedere estetic. În prezentarea sa, el arată importanța „simetriei dinamice” descrise de Jay Hambridge. Față de simetria statică caracterizată prin dreptunghiuri având raportul laturilor egal cu: formula 12, formula 13, formula 14, etc. (pe care Luca Pacioli le numește „proporții
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
proporții plăcute din punct de vedere estetic. În prezentarea sa, el arată importanța „simetriei dinamice” descrise de Jay Hambridge. Față de simetria statică caracterizată prin dreptunghiuri având raportul laturilor egal cu: formula 12, formula 13, formula 14, etc. (pe care Luca Pacioli le numește „proporții discrete”), simetria suținută de Matila Ghyka este bazată pe dreptunghiuri dinamice, având raportul laturilor egal cu formula 15, formula 16, formula 17, cu numărul de aur formula 18, cu rădăcina patrată a acestuia formula 19 sau cu pătratul acestuia formula 20 . Este de remarcat că standardul
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
pentru a înțelege întreg substratul matematic al teoriilor lui Ghyka. De aceea, cei doi au colaborat pentru definitivarea unora dintre tablourile la care Dalí lucra în acea vreme. Dintre acestea, este de menționat "Leda atomica", pentru care Ghyka a calculat proporțiile pentagonului în care este înscrisă figura principală a tabloului. Formula de calcul a fost scrisă de Dalí în partea inferioară a tabloului, în colțul din dreapta. În volumul său "50 de secrete ale artizanatului magic" (50 Secrets of Magic Craftsmanship) există
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
bazează tabloul. Un alt tablou bazat pe teoriile lui Matila Ghyka este "Madona de la Port Lligat", realizat și el în 1949. Tabloul respectă o construcție geometrică precisă, figura Madonei fiind încadrată într-un triunghi așezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat în centrul tabloului. În 1955, Dalí a pictat "Cina cea de Taină", o evocare a tabloului lui Leonardo Da
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
estetice ale lui Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat în centrul tabloului. În 1955, Dalí a pictat "Cina cea de Taină", o evocare a tabloului lui Leonardo Da Vinci având aceeași temă. Proporțiile generale ale tabloului respectă regulile „secțiunii de aur”, așa cum au fost definite de Matila Ghyka. Isus Christos nu este așezat la masă cu ucenicii, ci este reprezentat în partea superioară a tabloului, deasupra unui dodecaedru suprapus peste o imagine a
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
sau dezvoltat. Această influență s-a remarcat însă și în numeroase alte domenii, printre care arhitectura și muzica. Teoria numărului de aur, expusă de Matila Ghyka l-a inspirat pe arhitectul francez Le Corbusier, al cărui țel era să creeze proporții armonice în spațiile de locuit, și a aplicat teoria la proiectarea apartamentelor din blocuri de locuințe. Deși Le Corbusier nu avea cunoștințele necesare înțelegerii teoriilor matematice ale lui Ghyka, el a fost capabil să înțeleagă, în mod intuitiv, sensul ilustrațiilor
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
partea matematică îl depășea. În 1947 Le Corbusier a conceput clădirea Secretariatului Națiunilor Unite din New York, raportul dintre înălțimea și lățimea clădirii de 39 de etaje fiind foarte apropiată de numărul de aur 1,618 indicat de Ghyka . De asemenea proporțiile de aur au fost utilizate de Le Corbusier în proiectarea bisericii Notre Dame du Haut de la Ronchamp. Designerul olandez Axel Vervoordt a proiectat și executat din mahon "Ghyka's Cofee table", pornind de la teoriile cuprinse în cartea sa, "The Geometry
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
a duratei, ritmului, armoniei, relațiilor dintre diferitele teme muzicale și alte elemente ale muzicii lui Claude Debussy, demonstrând că structurile muzicale din piesele pentru pian "Reflets dans l'eau" și "L'isle joyeuse," precum și din poemul simfonic "La mer" respectă proporțiile definite prin numerele lui Fibonacci, și că organizarea muzicii după diferite scheme geometrice contribuie la efectul dramatic realizat. Deși niciunul dintre compozitori nu a urmărit includerea proporțiilor secțiunii de aur în muzica lor, existența acestor proporții arată că Matila Ghyka
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
l'eau" și "L'isle joyeuse," precum și din poemul simfonic "La mer" respectă proporțiile definite prin numerele lui Fibonacci, și că organizarea muzicii după diferite scheme geometrice contribuie la efectul dramatic realizat. Deși niciunul dintre compozitori nu a urmărit includerea proporțiilor secțiunii de aur în muzica lor, existența acestor proporții arată că Matila Ghyka era îndreptățit să considere că ele reprezintă un element incorporat în sentimentul estetic al oamenilor. Pe de altă parte, numărul de aur a fost utilizat și în
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
simfonic "La mer" respectă proporțiile definite prin numerele lui Fibonacci, și că organizarea muzicii după diferite scheme geometrice contribuie la efectul dramatic realizat. Deși niciunul dintre compozitori nu a urmărit includerea proporțiilor secțiunii de aur în muzica lor, existența acestor proporții arată că Matila Ghyka era îndreptățit să considere că ele reprezintă un element incorporat în sentimentul estetic al oamenilor. Pe de altă parte, numărul de aur a fost utilizat și în construcția de instrumente muzicale. Astfel, în 1969, lutierul Johann
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
ele reprezintă un element incorporat în sentimentul estetic al oamenilor. Pe de altă parte, numărul de aur a fost utilizat și în construcția de instrumente muzicale. Astfel, în 1969, lutierul Johann Goldfuß a construit o vioară ale cărei dimensiuni respectau proporția de aur. Aceste proporții elimină anumite efecte de rezonanță și asigură o uniformitate mai pronunțate a intensității sunetelor. Proporții legate de numărul de aur și de teoriile lui Ghyka se regăsesc în marea majoritate a instrumentelor cu coarde . La doar
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
incorporat în sentimentul estetic al oamenilor. Pe de altă parte, numărul de aur a fost utilizat și în construcția de instrumente muzicale. Astfel, în 1969, lutierul Johann Goldfuß a construit o vioară ale cărei dimensiuni respectau proporția de aur. Aceste proporții elimină anumite efecte de rezonanță și asigură o uniformitate mai pronunțate a intensității sunetelor. Proporții legate de numărul de aur și de teoriile lui Ghyka se regăsesc în marea majoritate a instrumentelor cu coarde . La doar cîțiva ani de la dispariția
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
utilizat și în construcția de instrumente muzicale. Astfel, în 1969, lutierul Johann Goldfuß a construit o vioară ale cărei dimensiuni respectau proporția de aur. Aceste proporții elimină anumite efecte de rezonanță și asigură o uniformitate mai pronunțate a intensității sunetelor. Proporții legate de numărul de aur și de teoriile lui Ghyka se regăsesc în marea majoritate a instrumentelor cu coarde . La doar cîțiva ani de la dispariția lui Matila Ghyka, revista "Secolul XX" publică o primă traducere din opera sa, iar în
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
urmând să-i convingă și pe supuși să treacă la calvinism, dar românii din Someșu Rece s-au opus și de această dată. O statistică de la 1596, amintește că la Gilău și în satele aparținătoare viețuia o populație românească în proporție de 80 % și erau de religie ortodoxă. După unirea Transilvaniei cu Țara Românească și datorită măsurilor ce s-au luat în favoarea populației și a preoților români ortodocși, pe aceste meleaguri se poate pomeni de comunități de creștini organizați în parohii
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
cu Fridrih Gorenștein (care a adaptat romanul lui Stanisław Lem pentru filmul "Solaris", regizat de Andrei Tarkovski și lansat în 1972) scenariul filmului fratelui său Nikita, "Sclava iubirii". Koncealovski se angajase încă din 1974 la construirea filmului "Siberiada", monografie de proporții colosale (de peste trei ore și jumătate, durata variind de la o versiune la alta) finalizată în 1979, care prezintă istoria unui sat fictiv din Siberia, izolat de alte așezări, de-a lungul primelor șase decenii ale secolului XX. Intrigile satului reflectă
Andrei Koncealovski () [Corola-website/Science/313686_a_315015]
-
faptul că interprete ca „Britney Spears și Christina Aguilera îi urmează exemplul de divă care se axează și pe dans”. Chris Willman de la "Los Angeles Times" a numit turneul Rhythm Nation 1814 Tour „conceput ca un spectacol de dans de proporții uriașe”. Nicholas Barber a scris în recenzia pentru "The Independent" la turneul The Velvet Rope Tour: „concertele lui Janet reprezintă echivalentul în muzica pop a unui film de vară de mare succes, cu toate exploziile, efectele speciale, sentimentalismele”. Când reporterul
Janet Jackson () [Corola-website/Science/313981_a_315310]
-
iar două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% și respectiv 90,2% maghiari conform recensământului din 1956, care între 1950-1952 aparținuseră regiunii Stalin, trec la regiunea Brașov (succesoarea regiunii Stalin). Odată cu aceste modificări proporția populației maghiare scade de la 77,3% la 62,2%. Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară se învecina: Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a cuprins următoarele raioane:
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară () [Corola-website/Science/314079_a_315408]
-
de suprafață. Indiferent de mărime, cele patru biserici din muzeu (Biserica de lemn din Turea, Biserica de lemn din Timișeni, biserica de lemn din Răpciuni și Biserica de lemn din Dragomirești) impresionează prin măiestria cu care au fost construite, prin proporțiile echilibrate, prin decorația în lemn și prin pictura murală.Ele contribuie în mod substanțial la recreerea atmosferei satului tradițional. Școală, han tradițional, ateliere și o uliță a minorităților sunt punctele de atracție ale secțiunii „Museum vivium” din care face parte
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]