36,856 matches
-
mediul înconjurător. În cadrul excursiilor, elevilor li se întărește sentimentul de dragoste și respect pentru natură, om și realizările sale. Învățămintele desprinse prin excursiile și drumețiile mai importante sub aspectul obiectivelor tematice, al distanțelor de parcurs și al timpului afectat, se regăsesc în portofolii ca cuprind prioritar lucrări ale copiilor axate pe teme din programa școlară. Totodată, la opțional ne-am ales ca obiect de studio “Natura - prietena mea”. Toate acestea ne ajută să educăm copilul, formându-l ca pe un viitor
Coronița prieteniei by Ed. Chirilă Maria, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud. Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93015]
-
să alerge Ar trebui să închinăm un monument alergării. Cu cât clipele ni se împuținează, cu cât înțelegem mai puțin ce anume ar trebui să facem în viață, cu atât ne îndârjim să alergăm din ce în ce mai repede. Dar, întrebându-ne dacă regăsim, în însuși faptul de a alerga, propria noastră esență, nu îndrăznim să răspundem afirmativ. Avem, așadar, o problemă. O gravă problemă. Mai rar sau mai des, ne regăsim deprimați. Lipsiți de cheful de a trăi, de a respira, fără acea
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
cu atât ne îndârjim să alergăm din ce în ce mai repede. Dar, întrebându-ne dacă regăsim, în însuși faptul de a alerga, propria noastră esență, nu îndrăznim să răspundem afirmativ. Avem, așadar, o problemă. O gravă problemă. Mai rar sau mai des, ne regăsim deprimați. Lipsiți de cheful de a trăi, de a respira, fără acea capacitate a copilului de a se bucura până și de cele mai mărunte lucruri. Fără a ne da seama că depresia e, în fond, o formă de expresie
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
proprii nu-i este proprie sforțarea și că, dimpotrivă, sforțarea este simptomul opoziției față de această natură. și atunci, cum putem înțelege efortul creator? El nu ar trebui să existe? Cu siguranță, societatea modernă complică, indefinit, însuși actul creației. El se regăsește înghesuit într-o schemă rigidă a istoriei culturale, cu un sens presupus evolutiv, cu o raportare devenită canon - la un trecut în mod excesiv conceptualizat, schematizat, sublimat. În felul acesta, actul creației nu mai este individual, ci colectiv. El nu
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
care sărută o asemenea arătare. Iar dacă nu este al iubitei - al cui este? Un răspuns la această întrebare nu găsim nici măcar în postfața semnată de Horia Zilieru, care, în loc să lămurească lucrurile, le încurcă și mai tare: „Sentimentalismele (estompate) se regăsesc într-un registru al seismelor abandonate înaintea pragului moralei din fabulă. «Simulate» complexități, dezavuate senzualisme epidermice ale verbului lamentuos“... etc. Versuri neclare comentate neclar... ProzA lacrimogenA Un muribund, aflat pe un pat de spital, o roagă pe asistenta care are
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
crini, temple, piramide, trandafiri, fântâni etc. - acesta este lexicul predilect al autoarei. Ea nu vorbește, ci gângurește: „Întâmplarea spune că sentimentele / sunt oglinda nuferilor topiți în adjective / - tărâmuri imaginare ale spiralei!“ (Îndoielile șoaptelor) „Răsărim albi în cuvinte / și ne întristăm regăsindu-ne născuți / printre mugurii punților dureroase / în fața cărora îngenunchem, desăvârșind / - peste câmpiile luminoase - / rugăciunile cerului desfrunzit...“ (Toamna cuvintelor) Dacă încercăm să analizăm aceste versuri, înțelegem că ele nu spun de fapt nimic. Sentimentele sunt oglinda nuferilor topiți în adjective... Cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
topesc întâi în adjective, apoi folosesc ca oglindă sentimentele. Ce înseamnă asta?! Iar sentimentele sunt tărâmuri imaginare ale spiralei... Ale cărei spirale?! Simți că ți se încâlcesc circumvoluțiunile. La fel de confuză este și chestia cu mugurii punților dureroase printre care ne regăsim născuți. Culmea era să ne regăsim nenăscuți! Punți dureroase... Muguri ai punților dureroase... Cuvinte frumoase fără nici o semnificație. După încheierea lecturii, ele se evaporă repede din memoria noastră. Ne rămâne, în schimb, pentru multă vreme în minte fotografia de pe ultima
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ca oglindă sentimentele. Ce înseamnă asta?! Iar sentimentele sunt tărâmuri imaginare ale spiralei... Ale cărei spirale?! Simți că ți se încâlcesc circumvoluțiunile. La fel de confuză este și chestia cu mugurii punților dureroase printre care ne regăsim născuți. Culmea era să ne regăsim nenăscuți! Punți dureroase... Muguri ai punților dureroase... Cuvinte frumoase fără nici o semnificație. După încheierea lecturii, ele se evaporă repede din memoria noastră. Ne rămâne, în schimb, pentru multă vreme în minte fotografia de pe ultima copertă. Stilul pret ´ ios in poezie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
exprima idei foarte greu de exprimat. A dovedit prin această operație scepticilor că limba română are o vocație filozofică și, mai mult decât atât, că este depozitara unei concepții despre lume sau măcar a unei înțelepciuni străvechi, care nu se regăsesc în cărți, întrucât din primele etape ale etnogenezei noastre lipsește cultura scrisă. Constantin Mitră preia în mod exterior acest instrumentar lingvistic, folosindu-l parcă pentru sonoritatea lui și pentru autoritatea de care se bucură în rândul cititorilor, și nu pentru că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de a dăinui, în consonanță cu valorile imanente tradițiilor multiseculare“. Iată un exemplu dintre zecile posibile: „ca și când / ți-ar putea aparține ceva în cuvânt / sentimentul factice că lenjeria / de corp este furată în timp ce o porți / (sau corpul furat lenjeriei?) /: sintagma regăsită la prieteni / te surprinde cum o frivolitate în flagrant / dovadă că iubim / (când iubim) / cu toții aceeași iluzie / intimă.“ (Manager la muză) Să credem că lenjeria de corp este o metaforă pentru spiritul identitar? Versurile din acest volum ne înduioșează și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
abandonată. Dacă am fi malițioși, am cita și alt aforism al său: „Proștii au un avantaj dacă nu scriu.“ Dar nu suntem malițioși. Autorul constată ceea ce au mai constatat mii de oameni înaintea lui: „Există pierderi ce nu pot fi regăsite.“ „Virușii tratați incomplet se transformă în alți viruși mai rezistenți“ ș.a.m.d. Să mai cităm? Putem fi siguri că îi facem un serviciu autorului oprindu-ne aici. Și apoi, oricum, suntem avertizați încă de la prima pagină: „Toate drepturile rezervate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cea mai bună revistă literară de limbă engleză -, au fost foarte dornici să mă însoțească, ei îmi cunoșteau anumite rezerve. Seara la reședința ambasadorului român la ONU și a soției sale, doamna Iulia Motoc, a fost într-adevăr plăcută. Am regăsit cu bucurie - cum se întâmplă întotdeauna când atmosfera este amicală și deschisă - limba română, atmosfera românească. A fost un stimulent să mai încerc o dată, să văd ce anume din această atmosferă românească la New York se transpune în București și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
o altă perspectivă asupra scenelor. Am practicat o construcție pe mai multe planuri pe principiul montajului filmic, am schimbat în anumite scene raporturile, am luat texte de la anumite personaje și le-am inserat în textul altora. Prin urmare, inovația se regăsește mai mult la nivel dramaturgic. De pildă, în celebra scenă de teatru în teatru - nu apar actorii, ci chiar Polonius, Claudius și Gertrude sunt puși în situația de a juca rolurile. Vreau să mă întorc la simplu, la sondarea personajelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
atunci când se aflau În primejdie, bătrânul nu mai apăsase piatra, ci chiar linia dintre cei doi pereți. Amir Își potrivi degetele pe linia colțului și apăsă. Încet, piatra de la intrare se ridică până la un metru. Tânărul se rostogoli Înăuntru și regăsi, ca Într-un vis, aceleași torțe care ardeau. Totul era ca atunci. Se repezi la cele trei cufere, le deschise și nu găsi nimic. Le Închise la loc și Încercă să-și amintească ordinea În care le deschisese Nogodar. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mare al căpitanului Oană le avea. Se pregătise pentru asta, crezând că va ajunge la capătul lumii. În schimb, capătul lumii ajunsese la el. Cu miturile, misterele și ademenirile lui. Drumul spre Dunăre fusese, pentru el, un drum În trecut. Regăsise, acolo, chipul fratelui său, așa cum Îi rămăsese În amintire În ultima zi petrecută la Albești, numai că acum Îl vedea prin ochii lui Amir. Dar, pe măsură ce povestea lui Amir se Încărca de Întâmplări, copilul din Munții Caucaz și din stepele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se auzi vocea liniștită și adâncă a monahului. - Ștefan, domnul Moldovei. - Domnul Moldovei va aștepta afară până când Îmi termin rugăciunea. Ștefan avu o ezitare. Nu fusese niciodată trimis afară după ce intrase. Dar ezitarea fu scurtă. Voievodul ieși, Închizând ușa. Afară regăsi miresmele codrului, foșnetele Înserării și privirea iscoditoare a lui Alexandru, care se așezase pe iarbă, la câțiva pași de intrarea În chilie. - Nu e chiar atât de simplu pe cât părea? Întrebă tânărul, cu un zâmbet care nu avea nici o ironie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
bătăliei. Și nimeni nu va putea schimba asta. - Înțeleg... Du-te... ne vedem pe câmpul de luptă. - Și Alexandru? - Dacă fratele meu vrea, va rămâne cu mine. Alexandru Încuviință fără să spună nimic. Desena În minte portretul lui Ștefănel. Îi regăsea trăsături uitate. Bărbia ușor ascuțită, sprâncenele dese, forma ochilor, seninătatea frunții, felul de a privi, totul era al lui. Era copilul de cinci ani regăsit după optsprezece ani. Pietro Încălecă, dar Înainte de a porunci plecarea, noi semnale se auziră deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu mine. Alexandru Încuviință fără să spună nimic. Desena În minte portretul lui Ștefănel. Îi regăsea trăsături uitate. Bărbia ușor ascuțită, sprâncenele dese, forma ochilor, seninătatea frunții, felul de a privi, totul era al lui. Era copilul de cinci ani regăsit după optsprezece ani. Pietro Încălecă, dar Înainte de a porunci plecarea, noi semnale se auziră deasupra Luminișului Ursului. Apărătorii se priviră Între ei, cu un aer uluit. Mesajul era clar, dar răsturna toată tradiția de luptă a Moldovei. Căpitanul Oană preia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
decât un sprijin iluzoriu. Nu trebuie să fim atât de lași încât să ne inventăm un trecut. Iubesc istoria României cu o ură grea“, scria Emil Cioran în 1936. Ceva din isteria cioraniană a Schimbării la față a României se regăsește și în volumul Enervări sau despre bucuria de a trăi în România, un mic album în care doi prieteni, Mirel Bănică și Codruț Constantinescu, adună, cu perseverența unor filateliști, enervările pe care le-au trăit în „Absurdistanul“ românesc: „Am colecționat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ultima încercare de a vedea dacă mai pot trăi. În ziua în care tu te întorci la București, eu am plecat din București. Aranjează-te potrivit cu acestea. Rămâi unde te găsești și lasă fiecăruia dintre noi posibilitatea de a se regăsi singur în sine însuși. T.M.“ Al doilea e pastelatul Alecsandri, care îi scrie soției Paulina ca unei unei surori: „Dragă, După o noapte albă, frumoasă și poetică, însă în care nu am închis ochii, după obicei, am sosit bine la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
cărți. Am prieteni cu care am lucrat la filmare. Am colegi de teatru, un pictor scenograf care lucra la Teatrul regional, așa se chema înainte Teatrul Giulești, care a emigrat în anii ’60 în Franta și pe care l-am regăsit. Dorina Lazăr a rămas însă fidelă toată viața Bucureștilor... Am 67 de ani. N-aș mai părăsi Bucureștiul. Ce să faci, să te duci să mori într-alt loc? Mori acasă, mă rog, dacă ești acasă. (râde) Dar am vrut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
era calmă trecea Înot peste recif Împreună cu Karl. Se lăsa să plutească o vreme În liniște, apoi Îl cuprindea spaima de imensitatea oceanului, de nenumăratele primejdii care-l pândeau și Începea să dea din mâini ca un apucat, Încercând să regăsească siguranța țărmului, până ce Karl venea să-l ia de mână. Lumea dinainte i se părea palidă și goală, dar În lumea lui de acum existau pești de toate formele și de toate culorile, arici de mare vineții, stele de mare
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
când trecea la indoneziană, și făcea asta adesea și pe neașteptate, avea un acent ciudat, impo sibil de recunoscut. Asta era pentru ea un adevărat obstacol, fiindcă de obicei Își potrivea rostirea după persoana cu care vorbea, printre calitățile ei regăsindu-se atât ușurința imitației, cât și cea a creării grabnice a unor afinități. Iar balineza o vorbea curgător. — Nu te grăbi, vreau să aflu tot! El a Început să vorbească cu gura plină. — Ia-o, te rog, ceva mai Încet
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
apropiați. Trebuie să fi Însemnat ceva pentru mine, deși n-am știut niciodată exact ce anume. Dar mă vezi pe mine femeia care să sufere din cauza unui bărbat? Hei, trezește-te, Mick Matsoukis! O fac pentru băiat. Vreau să-și regăsească tatăl. Tu nu vrei? Pentru că veni vorba, ce-ai de gând să faci cu băiatul? Margaret a stat pe gânduri Înainte să răspundă. Instinctul i-a spus să-l țină pe lângă ea tot timpul. Nu se simțise În largul ei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
jucăușe, schimbând-o pe ici-colo, dându-i o Înfățișare mai familiară ori mai actuală, Însă nimic din toate astea nu-i Într-adevăr semnificativ. Ce e de luat În seamă e că până și-un țăran analfabet poate să se regăsească În sunetele felului ăstuia de poezie. Noi am crescut cu ele, urechile ne sunt obișnuite. și-n felul ăsta curios, Înseamnă ceva pentru noi toți. Simțim ce poate să fie un popor unit, liber În țara lui. și ce mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]