33,912 matches
-
desființarea "Academiei de Științe din România" și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a "Asociației Oamenilor de Știință din România (AOS)". Traian Săvulescu a fost membru al unor academii străine, între care cele din Ungaria, Germania, New York (SUA). De asemenea, a fost redactor responsabil al revistei "Buletin de la section scientifique de L'Académie Roumaine", membru în comitetul de redacție al revistelor "Phytopathologische Zeitschrift" din Berlin și "Sydowia" din Bulgaria
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
lemn, giuvaergiu. A șlefuit trepte, a fost traducător, a lucrat în minele de cărbuni etc. A încercat, în repetate rânduri dar fără succes, să evadeze. După ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial, a rămas acolo și a studiat sculptura la "Academia de Arte" din Moscova (1919-1921). În acest timp, a proiectat costume pentru teatru și a lucrat ca scenograf, devenind și adept al constructivismului. La sfârșitul anului 1921 a revenit la Timișoara. Împreună cu prietenul său, pictorul Albert Varga, timp de doi
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
000 de dolari pe an de la ministerul lor de externe, pentru Antarctica", a declarat cu tristețe cercetătorul român. Majoritatea statelor din Europa, inclusiv fostele state socialiste Rusia, Ucraina sau Bulgaria, dețin institute polare finanțate de stat și aflate sub patronajul Academiei și al Ministerului de Externe. România nu deține nici un institut de stat în acest domeniu, ci un institut privat, independent de guvern sau de Academie, Institutul Român de Cercetări Polare, au un personal de 10 cercetători. Academia Română a invocat ca
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
socialiste Rusia, Ucraina sau Bulgaria, dețin institute polare finanțate de stat și aflate sub patronajul Academiei și al Ministerului de Externe. România nu deține nici un institut de stat în acest domeniu, ci un institut privat, independent de guvern sau de Academie, Institutul Român de Cercetări Polare, au un personal de 10 cercetători. Academia Română a invocat ca motiv pentru a nu constitui un institut de cercetări polare numărul mic, de doi sau trei cercetători. Negoiță afirmă că membrii Academiei sunt dezinformați, în
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
guvern sau de Academie, Institutul Român de Cercetări Polare, au un personal de 10 cercetători. Academia Română a invocat ca motiv pentru a nu constitui un institut de cercetări polare numărul mic, de doi sau trei cercetători. Negoiță afirmă că membrii Academiei sunt dezinformați, în România existând peste 20 de cercetători care se ocupă de Antarctica, dintre care 10 sunt angajați ai Institutului Român de Cercetări Polare. Exploratorul Teodor Negoiță a publicat peste 28 de lucrări științifice în domeniul cercetărilor polare. Pentru
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
asemenea, un observator astronomic. Erudiția împăratului l-a uimit pe Friedrich Nietzsche atunci când cei doi s-au întâlnit. Victor Hugo i-a spus: "Sire, sunteți un mare cetățean, sunteți nepotul lui Marcus Aurelius". A devenit membru al Royal Society, al Academiei Ruse de Științe, al Academiei Regale de Știință și Artă a Begiei, a Societății Geografice Americane. În 1875 a fost ales în Academia de Științe a Franței, onoare acordată anterior numai a doi șefi de stat: Petru I al Rusiei
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
împăratului l-a uimit pe Friedrich Nietzsche atunci când cei doi s-au întâlnit. Victor Hugo i-a spus: "Sire, sunteți un mare cetățean, sunteți nepotul lui Marcus Aurelius". A devenit membru al Royal Society, al Academiei Ruse de Științe, al Academiei Regale de Știință și Artă a Begiei, a Societății Geografice Americane. În 1875 a fost ales în Academia de Științe a Franței, onoare acordată anterior numai a doi șefi de stat: Petru I al Rusiei și Napoleon Bonaparte. Pedro al
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
Sire, sunteți un mare cetățean, sunteți nepotul lui Marcus Aurelius". A devenit membru al Royal Society, al Academiei Ruse de Științe, al Academiei Regale de Știință și Artă a Begiei, a Societății Geografice Americane. În 1875 a fost ales în Academia de Științe a Franței, onoare acordată anterior numai a doi șefi de stat: Petru I al Rusiei și Napoleon Bonaparte. Pedro al II-lea avea corespondență cu oameni de știință, filozofi, muzicieni, și alți intelectuali. Mulți dintre corespondenți i-au
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
Agassiz, John Greenleaf Whittier, Michel Eugène Chevreul, Henry Wadsworth Longfellow, Arthur de Gobineau, Frédéric Mistral, Alessandro Manzoni, Alexandre Herculano, Camilo Castelo Branco and James Cooley Fletcher. Împăratul a construit, din proprii lui bani, Conservatorul Național de Muzică, apoi, în 1857, Academia Imperială de Muzică și Opera Națională. Cei mai talentați tineri erau trimiși în Europa, tot pe socoteala împăratului, pentru a se perfecționa. Deoarece Pedro al II-lea nu putea trăi fără muzică, Teatrul liric din Rio de Janeiro ajunsese, în
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
răsăritul Europei. Starea de agitație din Polonia începuse să se extindă spre Ungaria. Încă la 16 octombrie 1956, studenții din Szeged s-au dezis de uniunea studenților comuniști (DISZ) și au reînființat precedenta "Uniune a Studenților Maghiari din Universități și Academii" (MEFESZ) - o organizație studențească democratică care fusese suprimată de regimul lui Mátyás Rákosi. În următoarele zile, studenții din Pécs, Miskolc și Sopron au luat aceeași măsură. La 22 octombrie 1956, studenții de la Universitatea Tehnică și Economică din Budapesta (în maghiară
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
și a obținut 8 titluri de campion al României în anii 1995, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2006. A participat și în câteva etape din WRC. Deține școală să proprie de conducere defensivă și pilotaj, unde și preda. AȚĂ(Academia Titi Aur).
Constantin Aur () [Corola-website/Science/306295_a_307624]
-
(n. 27 noiembrie 1933, București - d. 7 martie 2007, București), unul dintre cei mai de seamă anatomopatologi români, profesor universitar, membru al Academiei de Științe Medicale, creator de școală în cercetarea științifică și în învățământul medical românesc. Prof. Dr. Florin-Nicolae Hălălău s-a născut la 27 noiembrie 1933 în București, într-o familie de intelectuali. Tatăl, Constantin, a fost medic chirurg militar, iar
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
Comitetului Secției de Morfologie Normală și Patologică a USSM. Din 1982 a fost membru al British Society of Clinical Citology, din 1983 al European Society of Patology, iar din 1984 al Imunocitochemistry Club London. În 1993 devine membru corespondent al Academiei de Stiințe Medicale, iar din 1999 membru titular. A fost Președinte al Diviziunii Române a Academiei Internaționale de Patologie din 1995, iar din 2000 a devenit membru al International Council of Societies of Pathology. De asemenea a fost membru în
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
Society of Clinical Citology, din 1983 al European Society of Patology, iar din 1984 al Imunocitochemistry Club London. În 1993 devine membru corespondent al Academiei de Stiințe Medicale, iar din 1999 membru titular. A fost Președinte al Diviziunii Române a Academiei Internaționale de Patologie din 1995, iar din 2000 a devenit membru al International Council of Societies of Pathology. De asemenea a fost membru în Comisia Superioară de Medicină Legală și Expert evaluator la Academia Română și la Consiliul Național al Cercetării
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
150 de specialiști în anatomie patologică, precum și mai mult de 20 de doctori în medicină. A fost distins cu medalia „Meritul Sanitar”, 1971, „Ordinul Meritul Științific”, 1981, „Ordinul Național pentru Merit” în grad de Comandor, 2000, medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe din Moldova, 2003. A primit Premiul „Victor Babeș” al Academiei Române în 1994 pentru „Suita de lucrări referitoare la tratamentul intralezional cu interferon și interleukina 2 în sarcomul Kaposi de tip clasic european”. Are biografia publicată în „Who’s
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
guvernului Tăriceanu. Pe 26 august 2008, Senatul României a aprobat începerea urmăririi penale a lui . Politicianul român Codruț Sereș ( numele complet este Ioan-Codrut Sereș) s-a născut în Zalău, județul Sălaj, la 02 august 1969. A absolvit în anul 1993 Academia Tehnică Militară și în perioada 1993-1999 a lucrat în Ministerul Apărării Naționale. A părăsit armata cu gradul de căpitan și a absolvit Academia de Stiinte Economice. A lucrat la grupul de firme Grivco al lui Dan Voiculescu și în anul
Codruț Șereș () [Corola-website/Science/306331_a_307660]
-
Sereș) s-a născut în Zalău, județul Sălaj, la 02 august 1969. A absolvit în anul 1993 Academia Tehnică Militară și în perioada 1993-1999 a lucrat în Ministerul Apărării Naționale. A părăsit armata cu gradul de căpitan și a absolvit Academia de Stiinte Economice. A lucrat la grupul de firme Grivco al lui Dan Voiculescu și în anul 2001 s-a înscris în P.U.R. A deținut funcțiile de șef al departamentului profesional de dezvoltare proiecte- în 2002, secretar general-
Codruț Șereș () [Corola-website/Science/306331_a_307660]
-
, (n. 1 martie 1937, în satul Mocra, RASS Moldovenească, azi raionul Rîbnița, Republica Moldova) este un renumit compozitor român din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1992). În prezent locuiește și activează la Moscova. s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria ( pe atunci în URSS, astăzi în raionul Rîbnița, Republica Moldova). A studiat la Școala de
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
în fața Patriei" (acordat de Rusia), Ordinul "Dinamo România" în grad de Comandor, Medalia "Mihai Eminescu" și Medalia de Aur "Omul secolului XX" (SUA, 1998). La data de 30 decembrie 1992, compozitorul Eugen Doga a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. De asemenea, Institutul Internațional de Cinematografie din Moscova i-a conferit titlul de "Doctor Honoris Causa". Anul 2007 a fost declarat de autoritățile Republicii Moldova drept "Anul Eugeniu Doga". La 26 august 2008, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
(n. 5 mai 1978, Chișinău, Republica Moldova) este o artistă originară din Republică Moldova. Activitatea să se leagă de muzică, pictură și poezie. Piesă cu care a devenit cunoscută publicului românesc se numește "Față merge pe jos". Alexandrina a absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Activitatea să se leagă de muzică, pictură și poezie, pe care le combină foarte reușit. În anul 2005, a fost una dintre protagonistele filmului "Trois femmes de Moldavie", în regia lui Paul
Alexandrina Hristov () [Corola-website/Science/306336_a_307665]
-
și geografi, Editura Corvin, Deva, 2005 4.Kräutner, H.G. - Munții Poiana Rusca - Colecția Munții noștri, Editura sport-turism, 1984; 5.Chirica, Nicolae, Răceanu, Victor, Sub cerul purpuriu al Hunedoarei, Hunedoara, 1976; 6.Universitatea București, Institutul de Geografie - Geografia României, tratat, Editura Academiei, 1987. 7. Ilinca, Nicolae, Masivul Poiana Ruscai - Colecția „Carpații României”, Editura Vinea, 1994 8.http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicații/bibliotheca/chunedoara/cadru%20geografic.htm 9. http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicații/cărți/ch/capitol 1.htm 10. Răceanu,Viorel, Brâncoveanu, Ioan
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
(n. 27 noiembrie 1881, Câmpulung - d. 13 august 1969, București) a fost un istoric, critic de artă, colecționar român, membru de onoare al Academiei Române (1948), profesor al Academiei de Belle-Arte, membru corespondent al mai multor academii străine. s-a ocupat în studiile sale de pictura și grafica românească din secolul al XIX-lea, aceste scrieri constituind primele sinteze cuprinzătoare din istoriografia românească de artă ("Pictura românească în secolul
George Oprescu () [Corola-website/Science/306372_a_307701]
-
(n. 27 noiembrie 1881, Câmpulung - d. 13 august 1969, București) a fost un istoric, critic de artă, colecționar român, membru de onoare al Academiei Române (1948), profesor al Academiei de Belle-Arte, membru corespondent al mai multor academii străine. s-a ocupat în studiile sale de pictura și grafica românească din secolul al XIX-lea, aceste scrieri constituind primele sinteze cuprinzătoare din istoriografia românească de artă ("Pictura românească în secolul al XIX-lea", 1937, "Grafica românească în secolul
George Oprescu () [Corola-website/Science/306372_a_307701]
-
la opt universități din Germania. Ca urmare a cercetărilor sale și colaboratorilor, a publicat în țară și în străinatate peste 350 de lucrări, dintre care cităm: A fost membru al Academiei Române, ales corespondent în 1963, titular în 1990, și al Academiei de Științe de la Göttingen, Academiei Mediteraneene Italia, Societății Franceze de Chimie, Uniunii Internaționale de Chimie Pură și Aplicată. S-a stins din viata la 30 martie 1995.
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]
-
Ca urmare a cercetărilor sale și colaboratorilor, a publicat în țară și în străinatate peste 350 de lucrări, dintre care cităm: A fost membru al Academiei Române, ales corespondent în 1963, titular în 1990, și al Academiei de Științe de la Göttingen, Academiei Mediteraneene Italia, Societății Franceze de Chimie, Uniunii Internaționale de Chimie Pură și Aplicată. S-a stins din viata la 30 martie 1995.
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]