31,086 matches
-
aceeași mărime și vârstă, formate din 5-150 exemplare, mai ales în perioada depunerii icrelor. Puietul se adună în cârduri numeric mult mai mari decât cele ale adulților. În timpul sezonului rece cârdurile se deplasează în apele calme adânci ale râurilor sau lacurilor, unde staționează fără a-și întrerupe hrana. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2-3 ani. Depunerea icrelor are loc din aprilie până în iunie, la temperaturi ale apei între 12 și 28°C, în ape cu adâncimi mici (0,1-1
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
de obicei, flancurile lor și capul căpătând mugurași (tuberculi nupțiali) mari albi, conici; abdomenul devine roșcat. Este răspândit în afluenții de nord și de răsărit ai Mării Negre și Mării Azov (Nistru, Bug, Nipru, Don, Doneț). A fost semnalat și în lacul Dercos, lângă Istambul. În România se cunoaște un singur exemplar, identificat de V. Leonte și Ruga în partea nordică a lacului Razelm. În Nistru se găsește în sectoarele de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
nord și de răsărit ai Mării Negre și Mării Azov (Nistru, Bug, Nipru, Don, Doneț). A fost semnalat și în lacul Dercos, lângă Istambul. În România se cunoaște un singur exemplar, identificat de V. Leonte și Ruga în partea nordică a lacului Razelm. În Nistru se găsește în sectoarele de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
în lacul Dercos, lângă Istambul. În România se cunoaște un singur exemplar, identificat de V. Leonte și Ruga în partea nordică a lacului Razelm. În Nistru se găsește în sectoarele de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
În România se cunoaște un singur exemplar, identificat de V. Leonte și Ruga în partea nordică a lacului Razelm. În Nistru se găsește în sectoarele de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Chirușca Seacă, Pârâul Laptelui, Albele; bazinul hidrografic al Teleajenului (Pârâul Berii) cu râurile: Telejenel, Boncuța, Pârâul Cetății, Zăvoarele, Pârâul Alb, Șipotele și bazinul hidrografic al râului Tărlung: Babarunca și Ramura Mică. Pe suprafața teritorială a sitului se află Barajul Măneciu, lac de acumulare executat pe râul Teleajen. Clima Masivului Ciucaș este una temperat-continentală, caracterizată prin temperaturi (cu valori mai ridicate față de celelalte masive înalte ale lanțului carpatic) medii anuale cuprinse între 2 și 4° C în culmi și vârfuri și ușor
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
rare ("Pipiza fasciata, Campodea magna, Figites elongatus") sau fluturi din speciile: "Erebia sudetica, Erebia epiphron, Zygaena exulans, Panthea coenobita, Euphydrias maturna". Economia zonei este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, situri rurale, arii protejate, obiective naturale - canioane, megaliți, cascade, lacuri), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu, industrie, comerț și construcții. Locuitorii municipiului Săcele păstrează încă obiceiurile primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel în fiecare an sunt organizate două
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
cultural și turistic; astfel: În județul Brașov: În județul Prahova: Aria naturală oferă doritorilor posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, zone de agrement, stâncării cu forme megalitice, cheiuri, lacuri și văi), accesibile urmând unul din cele câteva trasee marcate: Reportaje Videoreportaje
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Konya - Adana - Alep - Damasc - Gaza - Cairo - Luxor - Assuan - Wadi Halfa - Atbara - Khartum - Malakal - Juba - Kisumu - Nairobi - Dodoma - Mbeya - Mpika - Broken Hill - Salisbury - Bulawayo - Pietersburg - Johannesburg - Kimberley - Victoria West - Cape Town și retur. Ajungând la Malakal, sunt prinși de o ploaie torențială. Lacul cu care sunt impregnate și husele nu pot proteja avioanele, iar placajul se moaie și se vălurește, afectând performanțele de zbor. Ca urmare, se decide întreruperea raidului și întoarcerea pe același traseu. În raid s-au parcurs peste 10 500
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
aceleași insecte acvatice pe care le consumă și aspretele, efectivul porcușorului de vad crescând semnificativ în perioada 1964-1965 comparativ cu anii precedenți. În anul 1967 s-a început construirea pe râul Argeș a celui mai mare baraj hidroelectric din România, Lacul Vidraru, cu consecințe dezastruoase asupra mediului natural din bazinul râului. Cursul Argeșului a fost schimbat de mai multe ori, vegetația acvatică îndepărtată, dar mai ales au fost înlăturate mari cantități de nisip și pietre în care aspretele își avea habitatul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
specii din genurile "Chloroperla", "Protonemura ", "Leuctra"; trihoptere - "Sericostoma personatum", "Sericostoma timidum", "Brachycentrus montanus", "Rhyacophila septentrionis" ("Rhyacophila fasciata"), "Rhyacophila nubila", "Micrasema minimum", "Stenophylax stellatus " , etc.; diptere - "Blepharocera fasciata", "Odagmia monticola (Simulium monticola)", "Prosimulium hirtipes", "Eukiefferiella longicalcar", "Limnophyes transcaucasicus ". După construirea barajului lacului de acumulare Vâlsan specia dominantă a devinit "Baetis rhodani", însă au dispărut "Ecdynorus venonus", aproape toate plecopterele și trichopterele. "Baetis rhodani" este un indicator biologic important pentru poluarea cu substanțe organice. "Rhithrogena semicolorata", specie care predomină în hrana aspretelui, este
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
În urma construirii mai multor bazine de acumulare hidroelectrice, distrugerii habitatelor prin defrișări extinse și construiri de drumuri, poluării cu pesticide, dezvoltării necontrolate agroindustriale, aspretele a dispărut în cea mai mare parte din aria de distribuție originală. În timpul construcției unui mare lac artificial pe râul Argeș, Lacul Vidraru (1967) o fâșie lungă din structura sa în aval a fost lăsată fără apă pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât specia a dispărut din bazinul râului Argeș, iar în prezent aspretele supraviețuiește numai
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
de acumulare hidroelectrice, distrugerii habitatelor prin defrișări extinse și construiri de drumuri, poluării cu pesticide, dezvoltării necontrolate agroindustriale, aspretele a dispărut în cea mai mare parte din aria de distribuție originală. În timpul construcției unui mare lac artificial pe râul Argeș, Lacul Vidraru (1967) o fâșie lungă din structura sa în aval a fost lăsată fără apă pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât specia a dispărut din bazinul râului Argeș, iar în prezent aspretele supraviețuiește numai într-o porțiune de aproximativ
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
în râul Vâlsan. Principalele amenințări identificate asupra supraviețuirii speciei sunt reprezentate de: distrugerea habitatului prin defrișări forestiere extinse și construiri de drumuri de-a lungul râurilor; scăderea debitului râului Argeș și a râului Vâlsan, ca urmare a construirii barajului hidroelectric (Lacul Vidraru) în 1967 și a barajului lacului de acumulare Vâlsan din amonte de Brădetu; poluarea apei râului Vâlsan din mai multe surse: ape uzate menajere și deșeuri menajere din așezărilor gospodărești, deversarea apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet, practicile tradiționale care
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
supraviețuirii speciei sunt reprezentate de: distrugerea habitatului prin defrișări forestiere extinse și construiri de drumuri de-a lungul râurilor; scăderea debitului râului Argeș și a râului Vâlsan, ca urmare a construirii barajului hidroelectric (Lacul Vidraru) în 1967 și a barajului lacului de acumulare Vâlsan din amonte de Brădetu; poluarea apei râului Vâlsan din mai multe surse: ape uzate menajere și deșeuri menajere din așezărilor gospodărești, deversarea apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet, practicile tradiționale care poluează apele râului (spălatul lânii, scăldatul oilor
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
reziduale de la Sanatoriului Brădet, practicile tradiționale care poluează apele râului (spălatul lânii, scăldatul oilor etc.), utilizarea de otravă pentru braconaj, minele de plumb etc; creșterea temperaturii apei; dispariția unor larve de insecte cu care se hrănește aspretele în aval de lacul de acumulare Vâlsan: efemeroptere (în special a "Rhithrogena semicolorata", mai multor specii de "Baetis"), chironomide, trihoptere; pescuitul ilegal; intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor ca material de construcții de către localnici din albia râului Vâlsan; depozitarea pe malul râului a
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Martinica, centru comercial important din Marea Caraibilor. La 8 km de localitate se află Muntele Pelée, ce se traduce „Muntele Pleșuv”, vulcan considerat stins de multă vreme. Craterul ce se află la o înălțime de 1.400 m găzduia un lac vulcanic. În anul 1902, printr-o crăpătura a muntelui și-a făcut apariția o coloană de fum gros, însoțită de zgomote înăbușite, dar acest incident nu a fost o îngrijorare pentru locuitorii pașnici ai zonei. Timp de câteva zile s-
Muntele Pelée () [Corola-website/Science/336944_a_338273]
-
câteva zile s-au succedat cutremure abia sesizabile, apoi alt nor de fum, ce a împrăștiat un strat de cenușă peste împrejurimi. În versantul Muntelui Pelée s-a format un nou vulcan, iar în craterul acestuia s-a acumulat un lac ale cărui ape aveau un conținut mare de sulf. Intensitatea vulcanică a devenit tot mai amenințătoare pentru localnici, astfel că mulți dintre ei și-au împachetat lucrurile și au părăsit orașul. Ca urmare a agitației telurice datorită vulcanului, un alt
Muntele Pelée () [Corola-website/Science/336944_a_338273]
-
Macedonia, cu o lungime de 104 km, traversând zona cea mai înaltă, . Prin Mariovo, Cerna are un caracter de un râu de munte, rapid, cu albie îngustă, cu maluri înalte, cu aspect de chei. În zona satului , Cerna formează un lac de acumulare în lungime de 30 de km, deoarece înainte de ieșirea din defileu este ridicat un baraj înalt de 105 m. Deci, Cerna formează . Apele Cernei sunt folosite (în principal) pentru irigarea recoltelor și plantațiilor de viță de vie din
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
se numește Liska, izvorul ei fiind situat într-o pădure de fagi în localitatea Gospodski Bacila și, deși se află la mare altitudine, are pești, iar sătenii din satele din jur cred că râul are o legătură subterană cu un lac. Din satul Ilino, sub numele de râul Ilinska, el coboară într-o vale adâncă. Alte pâraie adună apele de pe versanții văii Jelezneț, și formează râul Zelezneț, deoarece trece prin . Al treilea afluent colectează apele de pe valea între Bigla și dealurile
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
Vir, Lajecika, , , Trnovcița, , , Blașița, Kamenica, , Jureșnița, Blato, Krușeicika, și . Cerna are o importanță hidroenergetică mare, mai ales în Скочивирската Râpă. În general, însă, energia sa nu este complet exploatată, existând planuri de extindere. Pe cursul Cernei sunt construite 35 de lacuri de acumulare, dintre care principalele sunt: , și Suvodol, iar altele sunt mai mici. Apele Cernei sunt folosite pentru irigare, pentru producția de energie electrică (CHE „Tikveș”), pentru pescuit și creșterea peștilor, pentru sport si recreere și pentru alte scopuri.
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
este un port fluvial românesc din zona amonte a lacului de acumulare „Complexului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I” din județul Caraș-Severin. Este situat în localitatea Moldova Veche, pe malul stâng al Dunării, la kilometrul 1048. Râdă portuara este cuprinsă între kilometri 1047-1050,50. Portul dispune de cheiuri
Portul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336992_a_338321]
-
vest înainta avangarda Armatei Roșii (Armata a 5-a), iar spre est faptul că în Irkutsk controlul politic aparținea amenința retragerea spre Vladivostok. În aceste condiții, trupele cehoslovace, pentru a-și asigura trecerea și securizarea zonei critice a tunelurilor din jurul lacului Baikal, l-au cedat autorităților din Irkutsk, la 15 ianuarie, pe amiralul Kolceak, pe care îl aveau în custodie. La 19 ianuarie 1920 Legiunea Română s-a putut îmbarca în trenuri, pornind să se retragă lent, spre est. La 21
Lupta de la Șeragul și Kuitun () [Corola-website/Science/336998_a_338327]
-
irigațiilor era maxim, debitul Siretului era insuficient pentru acoperirea acestuia. Problema a fost reluată în perioada interbelică de inginerul Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea realizării unui baraj pe Râul Bistrița, la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care îl proiecta putea avea un efect de regularizare a debitelor Siretului, astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate pentru a acoperi deficitul de apă și a satisface cerințele de apă pentru irigații
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]