36,856 matches
-
Așa-i că-i straniu? a exclamat, dar s-a potolit de Îndată. — Acest petit tableau, a explicat Walter, e plin de sentimentele contradictorii față de patria mea. Nostalgie, dor, dar și frică, dezgust de propria ființă și Întuneric, toate se regăsesc În această mică lucrare. Când am pictat-o, cu mulți ani În urmă, nu mi-am dat seama de toate astea. La tinerețe, și-a Înălțat el o sprânceană și s-a Întors spre Margaret, nu le vezi. Dar acum
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Adam. Din a reînceput să fluiere melodia dinainte. Părea dus pe gân duri, de parcă se concentra asupra unei alte idei. — Să nu-ți faci griji, te-ajut eu să-ți găsești fratele, a zis după o vreme. Trebuie să-ți regăsești trecutul, Adam. Îți promit că o să te ajut! Dar tu? l-a Întrebat Adam. Tu știi ce-i cu trecutul tău? Din a continuat să fluiere, cu mâinile bine vârâte În buzunare. — Da, Îl cunosc, a răspuns În cele din
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acolo? Adam n-a răspuns pe loc. și-a amintit promisiunile făcute de Din care Îl Împiedicaseră să aleagă liber. Ce poți să mai faci, când ți se oferă pe tavă ce-ai pierdut fără speranța că l ai mai regăsi vreodată? Apoi a dat din umeri și s a apucat să explice că nici nu-i trecuse prin cap că avea să se Întâmple așa ceva. și-a amintit cum arăta Din Îngenuncheat În stradă, Înconjurat de soldați, slab, Înfrânt, șubred
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Înzestrată cu multă putere. Îi observa pe occidentali și Înțelegea ce vedeau ei, numai că ei nu puteau să-l vadă pe el. Iar dacă ochii aceia de atunci Îmbătrâniseră, iar fața lui buhăită Îi micșorase, Margaret putea Încă să regăsească la ei privirea pătrunzătoare a adolescentului. Președintele și-a limpezit glasul, Însă nu s-a mișcat. În spatele lui, pe un panou, era o fotografie Înrămată care Îl reprezenta alături de Kennedy. Erau pe bancheta din spate a unei mașini decapotabile, amândoi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a mirat ea. Numai că el n-a fost În stare să-i dea un răspuns. Fiecare lucru la vremea lui, s-a gândit el. Dar vremea aia trecuse, sau poate că nici nu fusese vreodată vremea potrivită să-l regăsească pe Johan. Poate că vremea aceea avea să vină cândva, poate că n-avea să vină niciodată. Nu mai era deloc sigur că ar dori să dea de Johan. Tata mi-a spus că nu-ți poți controla viitorul, că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cuibar“. Ședea în fața mea, mai rotofei decât îl aveam eu în memorie: bucătăria mănăstirească îi pria. Am trăncănit numai puțin despre cea în sfârșit sanctificată. Pe plan politic, el reprezenta în continuare poziția partidului de centru, pe care nu îl regăsea însă decât în mică măsură la actualii creștin-democrați. L-a lăudat pe părintele Wiehnke, confesorul meu de la Biserica Inima lui Christos, fiindcă acest preot se ocupase „într-un mod deosebit de temerar“ de lucrătorii catolici din comunitatea sa. Și-a amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
citeam ghemuit într-unul dintre umbrarele goale din nuiele de pe plajă. Dar locul meu preferat de lectură era podul casei cu chirie, în care lumina îmi venea printr-una dintre lucarne. Iar în înghesuiala din locuința de două camere mă regăsesc în fața dulăpiorului cu cărți mamei mele; îl văd înaintea ochilor, mai limpede decât tot restul mobilierului din sufragerie. Un dulăpior care-mi ajungea doar până la frunte. Transperante albastre protejau cotoarele cărților de prea multă lumină. Incrustații ovale ornau stinghiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu savoare. În urmă rămânea pofta, când adormită, când din nou cât se poate de trează. Ea a supraviețuit perioadei mele de auxiliar la Luftwaffe, perioadă care, în ceea ce privește viața din barăci în ținutul pustiu al portului, departe de casă, se regăsește în romanul Ani de câine: prin cu totul alte povești și în jargonul școlar al unor băieți cu totul diferiți, dar care, la fel ca și mine atunci, erau bucuroși din cale-afară că, pentru cei ca ei, luase sfârșit nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Naumburg“. Poate că mi-ar fi fost de ajutor și grupul de terapie care se formase în jurul „Tulburărilor de comportament în perioada pubertății“, care se răspândiseră în lagăr. Dar foamea m-a mânat la un curs de bucătari. Ispita se regăsea pe un anunț prins pe Scândura Neagră ce-și avea locul în fața clădirii cazarmei în care funcționa administrația lagărului. O față, desenată naiv, de omuleț cu bonetă de bucătar făcea și ea reclamă pe țidula cu anunțul. În fostul punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
gării. Unde voiam să plec? Oare aveam planuri de călătorie? Eram oare atras spontan spre sud? Să-mi iau tălpășița, chiar dacă ilegal, în zona aflată sub ocupație americană, unde, într-un cătun prăpădit între Altötting și Freilassing, speram să-l regăsesc după oarecari căutări pe camaradul meu Joseph, pentru ca, dând încă o dată cu zarurile, să-mi caut câștigul în viitor? Mă văd neajutorat în sala de așteptare a gării din Göttingen, printre băncile ocupate, căutând un loc. Pășind peste geamantane și legături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
împrejurările iernii lui ‘46-‘47. După ce parcursesem drumul până la gara Strommeln prin zăpada înaltă până la genunchi tremurând de frig și transpirând totodată, după ce îmi cumpărasem biletul de tren numai dus și credeam că, abia ce tatăl, mama și sora fuseseră regăsiți, scăpasem de familia mea, nimeni nu m-a primit - după o călătorie cu un tren care abia se târa și după sosirea la Düsseldorf - nimeni nu m-a primit cu brațele deschise. Iar atunci când, după ce ajunsesem, întrebând în dreapta și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mă convingă de singura credință adevărată, o huleam pe Fecioară și enumeram toate instrumentele de tortură cu care oamenii de ambe sexe au fost schingiuiți în numele Maicii Domnului. Sora mea, însă, părea să fie fericită printre măicuțele muncitoare. Ea își regăsise credința din copilărie care, la sfârșitul războiului, confruntată cu violențele soldățești, se pierduse; asta avea să aibă urmări. Cea de-a treia adresă îmi fusese dată cu puțin înainte de începutul călătoriei de către Dina Vjerny, care, ca ultim model al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
reușită parcă dintr-o inspirație divină. În mijlocul dansatorilor, ocupam spațiu. Abia dacă am observat că eram priviți. Am fi putut dansa așa o mică veșnicie, deschis și strâns, cu scurte priviri și ușoare strângeri de degete, separat, spre a ne regăsi, împerecheați în rotire, pe picioare care voiau asta, numai asta: jucăuș sau grav, să se despartă și să fie din nou una, să se ridice, să fie imponderabile, mai iuți decât gândul, mai tărăgănat decât timpul când trece. După un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
meu, și lui Urs, soțul ei, și pe care actualmente o păzește cel mai tânăr fiu al meu, Bruno, ca și când ar fi o bucată din mine, a avut ceva special: pe ea am bătut acele poezii care aveau să se regăsească Avantajele tipărite în primul meu volum de versuri, Privilegiile găinilor-giruetă. Ele par a se fi născut fără nici un efort, căci pe nici una din foile cepei nu se pot detecta pete de sudoare sau alte urme de muncă. Sigur e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Cu signor Maxențiu de la Plăiesele ... O să-ți arăt eu "palatul" în trecăt. Se zărește de pe șosea . Ținea mult la partida asta. Atât cât poate ea ține la ceva . . . De ce? Ți-aduci aminte de el? . . . Mini își cercetă alene memoria și regăsi un comesean de altădată al Haîlipilor. - Femeile sunt toate neroade! afirmă Nory. Ce va fi găsit fata asta perfectă la acest o in fără noimă! Un manechin banal. Nu e urât, nu e frumos . . . Nu e prost, nu e deștept
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mai dese acum scânteiau slăbite de aburul gerului. Prin dedalul străzilor ieșiseră, în sfârșit, în Calea Victoriei sus, spre Dobriceanu. Inima lui Mini bătea, simțindu-se iar în inima Cetăței vii. Din exilul mahalalelor necunoscute, pe unde o purtase, Mini se regăsi. - Ai citit? - Da! ,,Cooperativa. - Destul! Pretutindeni unde te întorci, vei vedea același anunț. E formula vieței noi! Zdruncinată din așezările ei dinainte, s-a recompus într-o nouă solidaritate materială și morală. Nevoia adună oamenii fără nici o legătură între ei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nu se încumetă să mă restituie uscatului, mângâindu-mă în șoapte încărcate de o adâncă simțire. -Trăiește, îmi șoptește ca pe o resemnare. Ești iubită... Soarele ne trimite șăgalnic sulițe aurii, conturându-ne chipurile îndurerate, ca un părinte ce-și regăsește fiii rătăcitori. Se ascunde complice după un nor de zinc, șubrezit, ca o așteptare... Odihnindu-mă pe firul apei, în trupul de ocean, îmi scriu povestea cu degetele înmuiate în aripa umedă a timpului... Și când nu-mi ești aproape
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
se odihnește pe frunte! Îți poți netezi cutele sufletului în oglinda ochiului veșnic deschis. Pletele-mi curg într-un râu înspumegat, în care picură de veacuri aceeași lacrimă albastră a sufletului nostru, prăvălită într-un ecou răsunător din universul vorbelor regăsite în sipetul îmbătrânit. Lacrima e cristalină și are același gust sărat și leșios. O liniște se împărățește ca o noapte senină răsfățată în adâncul unei mări moarte la capăt de timp... Jumătăți de sferă orbecăie ca și cârtițe prin destine
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
-i acolo?..I- aș fi răspuns acum: -Sunt eu...cea mică, însă știam că glasul meu nu mai poate răzbate până la dânsa. Din ochii goi ai oarbei se prelingeau prin labirintul ridurilor șuvoaie de lacrimi și ea parcă încerca să regăsească ceva...ceva pierdut cu mult timp în urmă pe drumul întortocheat al vieții... Lipovanul Liniștea satului a fost tulburată într-o zi de vară după ce grădinile și gospodăriile din zonă au fost devastate de o inundație.Aveam patru cinci ani
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
înger: -Nu te teme. Am și eu nepoți ca tine. Știu că-s un moșneag fioros, dar nu îți fac nimic. Îl privesc și văd ochii curați și zâmbetul oamenilor buni, atunci mă lipesc de pieptul lui osos să îmi regăsesc liniștea de care aveam atâta nevoie. Ajungem în ogradă și moșul mă lasă lângă tata întrebând: -Și asta e tot a ta? -Da. E cea mai mică. Au trecut atâția ani, dar vocile lor încă îmi răsună în ureche. -Nică
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
nu plecase. A băut în seara aceea o sticlă de vin pe care i-a dat-o un lucrător binevoitor. Îi curg lacrimi pe obraz și îmi șoptește ca pe o mare taină: -Ne-ai salvat... Cred că tocmai ți-ai regăsit umbra. De azi, apa o să te iubească pentru că aproape i ai devenit stăpână. Și moș Filip își trage ușor chipul în oglindă lăsându-și lacrimile să îmi alunece ca niște stropi de lumină albastră și strălucitoare. Dura Femeia încă mai
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
am văzut-o, ocrotea în mâinile slăbite și tremurânde, un pui gingaș de găină. Chiar de era primăvară, chiar de era toamnă, în palmele ei se odihnea puiul golaș, neajutorat. Dura îi vorbea părintește, dezmierdându-l ca pe un copil regăsit în negura timpului, după ani și ani de așteptări. Atunci, trăsăturile ei se destindeau și părea o nălucă desprinsă din raza cerului. Nu mai era nebuna cu chipul răvășit, era mama iubitoare care își proteja puiul de brutalitatea celor din
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
a încrustat adânc în palme cuvântul “interzis”. Se priveau neputincioase și vinovate, sfărâmându-și iluziile acelea care se îngrămădeau în colțul cel mai întunecat de vis dulceag risipit în coșmar sleit de zvârcolire.Și ea gândea încrezătoare: „poate ne om regăsi cândva,în nopți lăptoase, mirosind a flori de tei și a viață pofticioasă, cu incisivi pregătiți, gata să muște ca dintr-un măr biblic al păcatului”. Gândurile de pe șine s-au regăsit pentru un moment și au visat un vis
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
zvârcolire.Și ea gândea încrezătoare: „poate ne om regăsi cândva,în nopți lăptoase, mirosind a flori de tei și a viață pofticioasă, cu incisivi pregătiți, gata să muște ca dintr-un măr biblic al păcatului”. Gândurile de pe șine s-au regăsit pentru un moment și au visat un vis cutremurător...A durat douătrei secunde, cât durează visele visate de mulțimile șterse, comune...Dar era unic pentru că era visul lor...Și pentru că s-au împrietenit, în spațiul subconștientului, s-au sprijinit unul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
lăsa pe malul apei când se lucrează. Să meargă când nu sunt oamenii la lucru. Și să nu crezi că vorbesc prostii.” Și cum orice mit e îngemănat cu poezia, moș Filip rostește în final: „cred că tocmai ți-ai regăsit umbra. De azi, apa o să te iubească, pentru că aproape i-ai devenit stăpână.” Dura e victima unui soț care profită de funcția lui (e activist de partid) și violează copilele din sat. Satrapul local își părăsește soția tocmai când aceasta
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]