30,395 matches
-
și o înflăcărare fără precedent, dovedindu-se a fi emanația voinței categorice, ferme și unanime a întregii națiuni" (pp. 231, 232). Pe plan teoretic, N. Ceaușescu este autorul unor "magistrale expuneri", întreaga sa operă constituind un nesecat "izvor de învățăminte, sugerînd multiple teme de lucru și concluzii noi, oferind soluții de excepțională valoare teoretică și practică pentru rezolvarea celor mai diferite probleme din domeniul științelor sociale" (p. 262). Toate acestea justifică pe deplin desemnarea perioadei Republicii Socialiste România (post-1965) drept "Epoca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1859, cât și opoziția moldavă la unire și tendințele separatiste care amenințau Principatele Unite (p. 46). Iar în privința Marii Uniri din 1918, același manual deviază dramatic de la prezentarea convențională a Reîntregirii Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul Patriei-Mamă, sugerând tensiunile care au stat la baza formării României Mari: "deși armatele române intraseră în Basarabia înainte de proclamarea Unirii, iar în Transilvania imediat după aceea, liderii români au ținut să arate că Unirea nu a fost rezultatul unei cuceriri militare românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primul rând, prin învestirea bătăliilor care au punctat istoria românească cu titlul simbolic de bornă temporală (ex: Posada, Rovine, Vaslui, Călugăreni etc.); b) în al doilea rând, sub aspect stilistic, genul literar în care este relatată narativa istorică a românilor sugerează o poetică belică. Metafore impregnate cu o puternică semantică războinică, cum ar fi spre exemplu înțelegerea istoriei ca un "câmp de luptă", a Carpaților ca o "cetate asediată", a realizărilor intelectuale ca înaintări pe "frontul" culturii etc., sunt folosite ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință, istoria devenită deșirată din punct de vedere cronologic își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu mai este posibilă în condițiile unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comisionarea politică a adevărului istoric Societatea românească a ieșit din captivitatea totalitară a regimului comunist pe calea de foc a violenței ce a irumpt în miezul evenimentelor din decembrie 1989. Învolburate încă în mister, evenimentele din decembrie 1989 par a sugera filmul transformării unei revolte spontane asupra unei chestiuni minore (evacuarea pastorului László Tőkés din casa parohială în care locuia în Timișoara), care, magnetizând nemulțumirile populare latente, a evoluat rapid înspre o revoluție anticomunistă (Siani-Davies, 2006). În ciuda puseului de violență (cauzat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
32,9 la sută apreciază situația lor actuală de viață ca fiind "mai bună". "La fel" o percep 17,2 la sută, în timp ce restul de 9,4 la sută nu vor să răspundă sau nu știu ce să creadă. Și aceste date sugerează că avem de-a face mai degrabă cu un jubileu al nostalgiei colective față de trecutul comunist. 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjing după trecutul pre-biografic Deloc surprinzător, intensitatea nostalgiei variază în funcție de vârstă. Cu cât cineva și-a petrecut o mai mare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răspunsurile potrivit cărora perioada actuală este "mai rea" și "mult mai rea" decât cea comunistă au fost recodată ca "Perioada comunistă era mai bună". 36 Termenul "revizionism", încetățenit în vocabularul istoriei academice, este pe de-a-ntregul neinspirat întrucât semantica sa sugerează că concluziile istorice, odată formulate și acceptate prin consensul majoritar al comunității de specialiști, intră în categoria enunțurilor definitive, devenind, ipso facto, nerevizuibile. Or, această concepție asupra rezultatelor cercetării științifice în general și ale celei istorice în particular, care ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
senzoriale provenite de la corpul în mișcare. În această fază a învățării rolul cel mai important revine elevului care învață prin conștientizarea senzațiilor produse de mișcare pentru a fi integrată în noile execuții. În succesiunea învățării urmează etapa evolutivă, unde după cum sugerează însăși denumirea acesteia, pe baza feed-back-ului intrinsec se apreciază rezultatul, performanța obținută de elev. Ultima etapă este cea mnemonică în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de atletism dorim a fi ghiduri metodologice cu caracter orientativ, exprimând o experiență de peste treizeci de ani în activitatea didactică “pe tărâmul atletismului”, fără să avem pretenția că vom elabora niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în evenimentele didactice corespunzătoare: * resurse cognitive; * resurse materiale; * resurse psihologice; * timp didactic alocat. * linia metodică indicată în abordarea conținuturilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acestei probe tehnice exercițiile introductive și fundamentale descrise la învățarea alergării cu ritm de trei pași peste obstacole joase cât și cele prezentate la învățarea alergării de garduri sunt mijloacele utilizate și în st cifice cestui tip de activitate motrică. Sugerăm utilizarea jocurilor descrise de I. Hanțiu în lucrarea „ Jocuri de ișcare”, 2002, (pag. 42-53 și 72-80) cât și pe cele din lucrarea M. Dobrin, „100 curi pentru exersarea deprinderilor motrice de bază”, 2005, ( pag. 29-40). rategia didactică pentru alergarea de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
propune să ofere modele mai coerente, disocieri mai precise, soluții pentru unele dificultăți obiective de interpretare. Intenția autoarei nu a fost nicio clipă aceea de a crea și a impune un inventar exhaustiv de formule rigide ci, dimpotrivă, de a sugera abordări noi, de a stimula discuții și studii de specialitate și poate nu în ultimul rând de a elimina din învățământul românesc ideea transpunerii integrale și a reproducerii dogmatice a unor nomenclaturi. Lucrarea este concepută cu intenție de abordare originală
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
astfel formulată încât să rezulte diferența dintre subordonare (unde un termen este regent și celălalt subordonat) și relația predicativă (unde un termen este subiectul celuilalt, termenii impunându-și unui altuia restricții formale, expresie a interdependenței lor sintactice). De fapt, după cum sugerează și schemele grafice, relația predicativă este văzută tot ca o subordonare reciprocă X← →Y, de vreme ce schema subordonării este X ← Y . Relația subiect-predicat apare tot ca un raport sintactic aparte și la Valeria Guțu Romalo, care consideră că „există 2 clase
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
își manifesta interesul să continue subiectul din O noapte furtunoasă, scriind o comedie despre oligarhia românească în formare, la data aceea, deci să aducă personajele în atenție după 25 de ani. Acolo, în teatrul berlinez menționează un nume, C.D. Pulcheria, sugerează că s-ar putea aduce personaje din O scrisoare pierdută și pornind de la aceste sugestii am căutat să-mi pun în propria grilă sugestiile lui, mai ales că piesa am scris-o într-un moment în care societatea românească s-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
plutire și, prin tehnica de realizare și decor, prezintă un interes deosebit, făcând parte din „categoria figurinelor cu caracter de unicat”, după aprecierea unui specialist în domeniu. Locuințele au făcut parte din sistemul de construcții al timpului și ne este sugerat de urmele mai mari sau mai mici de chirpic ars la roșu-cărămiziu, ce poartă pe una din fețe amprentele bârnelor, probându-se existența caselor de suprafață cu podină de lut, așternut pe bârne de lemn, podina foarte bine arsă, asemănătoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Se va înțelege de ce istoria comunităților umane de pe asemenea locuri prezintă interes sub multiple aspecte. Important ni se pare, în primul rând, numele așezării întrucât provine, indubitabil, de la un apelativ onomastic umbrar, cu varianta umbrea, derivate ale cuvântului latin umbră, sugerându-ne și prin acest aspect vechimea comunității umane, care a preluat, purtat și păstrat un astfel de nume. Antroponimul, o raritate, se întâlnește încă din timpul stăpânirii romane în Dacia, când, într-o inscripție, după moda de atunci, „un Cocceius
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
context, vestigiile arheologice propriu-zise, ci posibilitatea și necesitatea de a face o „reconstituire în principiu și un control al trecutului unei vieți sociale sătești pe calea analizei rămășițelor sale materiale concretizate în structurile sale teritoriale”. Este ceea ce am încercat să sugerăm vorbind despre hotare și teritorializare în cazul concret al obștii Umbrăreștilor, și ceea ce vom face, în continuare, discutând despre faze de existență prelungită a devălmășiei din respectiva obște sătească. 4. Devălmășia, ca entitate în timp Devălmășia a fost forma cea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a satului față de documentul emis cu invocarea mărturiei lor. Apoi faptul că, dintre toate satele din împrejurimi, au fost luați doar Umbrăreștii la hotărnicie ne sugerează ideea de autoritate în domeniu, pe care o aveau față de satele vecine, autoritate ce decurgea dintr-o bună cunoaștere a locurilor, iar aceasta ca urmare a dăinuirii locuitorilor umbrăreșteni pe aceleași meleaguri din vremuri foarte îndepărtate. Spre o asemenea interpretare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ilustrată când cer judecătoriei să-l oblige pe Ioniță Racoviță „a-și arăta dovezile și supt ce cuvânt se face neam cu noi”. Încă un caz în care se oglindește indiviziunea majorității structurilor din teritoriul obștii umbrăreștene răzeșești ne este sugerat de cererea unui cumpărător de pământ local, polcovnicul Sandu Avram. El solicita în martie 1852 Judecătoriei ținutului Tecuci să dispună a i „să alegi și a stâlpi” niște cumpărături, pe care le făcuse anterior „în hotarul moșiei Umbrărești di pi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că termenul ocină, poate avea următoarele accepții: a - proprietate agricolă; b - proprietate imună; c - proprietate strămoșească, „pământ moștenit din generație în generație sau stăpânit din moși strămoși”. Acest ultim sens prezintă un interes aparte atunci când prin el ni se poate sugera sau indica cum o astfel de ocină reprezintă locul de obârșie al celui căruia i se desemnează dreptul de stăpânire printr-un act de acest gen. Se pot proba situații de aceată natură cu multe documente. Un exemplu sugestiv îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știință, a scris aceasta cucernicu între preoți, slujitoriu acestei sfinte biserici, popa Ioan”. Informația că biserica fusese înzestrată cu mai multe cărți, probabil ferecate în metal prețios, din moment ce au fost luate ca pradă de către tătarii jefuitori și necredincioși, ne poate sugera o mai mare vechime a bisericii decât cea contemporană viețuirii logofătului Manolache Costache, la fel ca și casele de lângă biserică, știut fiind că numai boierii cu stare economică deosebită își permiteau să facă mari cheltuieli, precum biserică din cărămidă, cărți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp, cu toate că prima atestare documentară scrisă o găsim într-o hotarnică târzie, la capitolul „documente privitoare la moșiia Torceștii”, în care se menționează „Hrisovul lui Petru voevod din 7094 (1596) slavonu relativ la moșiia Torceștii”. Vechimea mai mare a satului este sugerată și de terminația numelui, sufixul la plural -ești fiind dovadă a ființării în acest loc, la un moment dat, a unei comunități familiale puternice, a unui neam cu apelativul Torca sau Torcea, de la care, apoi, își va trage numele satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a se aduce atingere respectării condițiilor prevăzute pentru alte boli, în cadrul unui program aprobat în conformitate cu art. 10 și 11; (iii) în care nu a fost adus în atenția medicului veterinar oficial responsabil cu eliberarea certificatului de sanatate nici un fapt ce sugerează că cerințele de la pct. (i) nu au fost îndeplinite; (iv) a caror proprietari declară că nu au avut cunoștință de un astfel de fapt și care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerțului intra comunitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220390_a_221719]
-
a animalelor suspectate de a fi afectate de boli transmisibile, ... 3) vaccinarea animalelor susceptibile împotriva bolilor infecțioase, numai în conformitate cu legislația comunitară; ... (iii) să se asigure că sunt declarate fără întârziere autorității competențe toate decesele suspecte sau prezenta oricăror simptome ce sugerează faptul că animalele au contactat una sau mai multe din bolile la care se referă anexele nr. 1 și nr. 2 ale prezenței norme sanitare veterinare, dacă această boală trebuie să fie declarată în statul membru respectiv; (iv) să se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220680_a_222009]
-
simptomatologie minimă: cefalee, lipotimie, greață; ± vărsături; ± dificultăți de concentrare, ușoară încețoșare a vederii; ± amnezie pentru o scurtă perioadă de timp în jurul impactului. Radiografie craniu ± la majoritatea bolnavilor nu arată modificări. CT și IRM nu sunt necesare decât dacă semnele clinice sugerează că impactul a fost sever, sau dacă ulterior apare o agravare progresivă clinică după un interval liber de ore-zile-săptămâni, care se poate datora unui hematom intracranian subacut/ cronic post-traumatic (care mai ales la vârstnici se poate dezvolta și după un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]