36,856 matches
-
Elena Marin Alexe Fratelui meu, cu iubire... - Ajută-mă să regăsesc culorile! Mi-am trecut palmele prin deschizătura inimii ca un hoț, am atins sufletul cu o mișcare abilă și am cules tot ce mi-a venit în cale. Rând pe rând flori roșii, albastre, galbene, albe și turcoaz, au fost
S.O.S. culorile by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83365_a_84690]
-
viața mea, am strigat! A durat ceva timp până să-mi dau seama, că port în mine un gol imens. Poate m-aș întoarce să redau culorile sufletului, dar am palmele reci, pictate doar în alb gri. - Ajută-mă să regăsesc culorile!
S.O.S. culorile by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83365_a_84690]
-
de-a valma în atâta tristețe de lume care este într-o continuă căutare de un DELIR IMPOSIBIL. 6 oct. 2008 TRUPUL SFIDAT AL ÎNTUNERICULUI TRUPUL SFIDAT AL ÎNTUNERICULUI Cea mai mare fericire a mea a fost atunci când te-am regăsit, la capătul viabil al așteptărilor când obosită fiind de propriile mele speranțe mi-am atașat sufletul de propria-ți singurătate, astfel încât înlățuite nu puteau să sugereze decât iubirea dureroasă a liniștii alungite pe trupul suspinelor izgonite parcă pe pletele unui
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
se sfarmă-n cuvânt E ora târzie, prin infernul de șoapte E chipul de geruri prea sfânt. 13-03-1999, 200h NEMURIREA CEȚOASĂ DE SORI Domnului pictor Dabija Dab E un frig în suflet și norii mă ceartă, Plecată prin timpuri, iubiri regăsesc, Le cânt simfonia de AER, prin șoaptă, Și-n trupuri de nopți, un ochi îngeresc,... Îl privesc cu luare aminte, Și-mi spun că trăirea e o clipă Ce despletește o umbră-n veșminte, Prin zborul ucis de-o carnală
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Constanța deprimată și înspăimântată de amenințările lui Selim își exprimă gândurile triste. Apare Pedrillo care anunță celor două femei sosirea lui Belmonte și planul lor de a fugi în aceeași nopate. Cei patru îndrăgostiți Constanța, Belmonte, Blonda și Pedrillo se regăsesc fericiți. Una dintre impresionantele scene ale acestui act a fost aceea a întâlnirii Constanței cu Belmonte care-i spune îmbrățișând-o: „Te strâng în brațe după atâtea zile amare”, la care Constanța îi răspunde: „Lacrimile-mi curg de bucurie/ Bucurie
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și-au vîndut-o? — Acolo locuiește tatăl meu. — Stai puțin că nu mai înțeleg nimic. Ismail Ciurdaru, tatăl tău din șatră, locuiește acum acolo, întreabă nedumerit Eusebiu, ridicându-se de pe scaun. —Tatăl meu biologic este Vasile Mocanu cu care m-am regăsit după mai bine de douăzeci de ani. Dacă nu se întâmpla să fac acest drum cu Alexandru, poate nu-l mai întâlneam niciodată. El s-a recăsătorit după moartea mamei mele cu o altă femeie care este mama lui Alexandru
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
care am dat erau de treabă, înțelegători și m-au ajutat. Dacă țiganii s-ar fi purtat urât cu mine, aș fi înnebunit. Dacă voi ați fi fost răi aș fi trăit ca o simplă servitoare. — Bine că ți-ai regăsit familia. Acum înțeleg eu de ce când am întocmit actele de înfiere, s-au ridicat niște probleme și Ismail Ciurdaru a tot fost rechemat și întrebat. Probabil cu greu a dovedit că ești fata lui. — Deci tu cu Alexandru sunteți frați
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai? Este o solistă renumită. — Muncește și mult , măi Dane. Îți închipui când trebuia să ne întâlnim după atâta timp, ea a venit direct de la repeiția pentru un concert, grăbită că întârziase, obosită, flămândă. — Vezi? — Și cu toate acestea am regăsit-o parcă mai frumoasă de cum am lăsat-o. O iubesc atât de mult! În Africa, nu era zi să nu mă gândesc la ea, să nu retrăiesc clipe din veșnica noastră hârjoană. — Voi din dragoste vă hârjoneați? Cred că nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
I Mă pregătesc să intru în baie. Mă pregăteam de foarte mult timp. Cred că am stat pe canapea, cu ochii nicăieri, aproape două ore. Fixam undeva un punct, pe care nu pot să-l descriu și nici măcar să-l regăsesc vreodată. Eram atât de absorbit în a nu face nimic, încît nici nu-mi păsa dacă stau așa de un minut sau de câteva ore. Am avut o zi grea, cu multe probleme create artificial și, probabil, ajunsesem acasă pe la
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
puteam să schimb programul. Priveam ore în șir, fără să mă pot desprinde de ecran. Sper să fiu și eu la fel pentru tine. Fascinant. Oprește-te puțin. Ce te-a făcut să continui? Ești și tu singur și te regăsești puțin în degringolada mea sau vrei să vezi până unde pot bate cîmpii? Sau, pur și simplu, nu te poți desprinde și nu îți vine să crezi că încă mai citești. Dar să știi că, dacă ai rămas cu mine
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
apa de care m-am săturat. Am stat prea mult sub duș. Revin în living, mă trântesc din nou pe canapea, de data asta aprind din prima televizorul, dar tot mă pierd într-o analiză amănunțită a tavanului, încercînd sa regăsesc crăpătura aia nouă sau veche, ce mai contează, pe lînga care ai stat și tu când ți-am propus să fii cineva care stă ascuns în colțul tavanului, să mă vadă cât sânt de caraghios, când, după ce am stat nemișcat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Hai, pe bune nu pe tine te-am rugat? Să fii acel cineva din pasajul: "dacă m-ar privi cineva ascuns". Nu-ți mai aduci aminte?... întoarce-te, te rog, la a doua sau la a treia pagină și o să regăsești acolo textul hai, numai de data asta, îți promit că nu te mai plimb de acum încolo prin carte, hai, numai pe ăsta mai citește-l o dată, și poate te răzgândești și accepți să devii TU martorul meu la singurătate
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
sau maximum patru mângâieri, până să mă eliberez definitiv și să plec la cămin, să sparg safe-ul ferestrei cu mâncare și să mă răzbun. Ai privit vreodată, noaptea, o cameră de cămin de băieți? Sânt câteva elemente care se regăsesc în fiecare loc, indiferent de profilul facultății unde studiază băiatul și care mărturisesc despre studenție mai bine ca oricine. Există întotdeauna sub pat o scrumieră; improvizată, de obicei dintr-o cutie de conservă, care nu se prea golește niciodată și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nădejde. "OK, zic, plătesc eu pilotul și pe mama lui numai să încheiem odată circul ăsta." Ce nu știi tu e că după ce mi-a dat bording-pass-ul, m-am prins că el încheiase toate formalitățile. Ajuns la poartă, m-am regăsit pe lista de îmbarcare, pus înainte de a se întoarce la negociere cu mine. Ardeiul umplut știa și el de mine, mă aștepta ca pe un turist confirmat de mult. Am decolat. Nici nu știi ce sentiment ciudat ai când faci
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dădu drumul puiului... Acesta porni orbește, cu salturi nesigure, într-o anumită direcție, apoi făcu un mic ocol și intră în aceleași tufișuri în care dispăruse căprioara. Copiii porniră tăcuți și înfrigurați pe urmele sale să vadă dacă și-a regăsit mama. În pădure însă nu se zăreau decît umbrele copacilor și cîteva petece răvășite de lumină. Bătea încet un vînt cald și nu se auzea decît ciripitul păsărelelor în ramurile copacilor. Un fluture mare, strălucind în toate culorile, zbură prin fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zgâiesc și eu la ele. Unele sunt ca fotografiile cu orori, cu mutilați și avortoni. Altele au acea perfecțiune de sitcom cu hăhăieli și zâmbete deformate gen reclamă la pastă de dinți. Trec peste ele, ca peste fotografiile retușate. Mă regăsesc, câteodată, umplut de scârnăvie, pe blogurile astea. Jumulit. Dezbrăcat până la os. Furia anonimului, pusă pe high speed, mă descompune până când râmân și eu un stârv, un avorton, un scelerat, un autor de imbecilități. Prima oară a fost un șoc, acum
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mare pentru Alexandre, bălăngănindu-se în bătaia șuierului subțire de vânt care se strecoară pe ferestruică, un atipic triunghi colorat, cu veleități de vitraliu. Alexandre și-a notat atent în memorie toate detaliile cămăruței lui de student care se vor regăsi, fără doar și poate, în marele roman pe care orice tânăr infectat de literatură, de Paris și de încă netrăite suferințe amoroase îl scrie imaginar, în clipele de răgaz, îl contemplă apoi în vitrina unei librării, îl împachetează frumos, în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
văzut-o în poza aia alb negru. O femeie tânără, cu o fetiță de mână. Fetița era mama...în sfârșit. Cum spuneam, mama s-a îmbolnăvit. Își programa, întotdeauna, operațiile când Alex era plecat. Să nu deranjeze. Eu așa am regăsit-o. După o operație. El era plecat Dum nezeu știe pe unde... Casa aia mare, toată, neîncălzită. Știi cum, după ce vezi un loc, mult timp după ce l-ai văzut prima oară, ți se pare mult, mult mai mic, mai puchinos
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fin cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea manufacturat manual și autenticitatea era tulburătoare. Gosseyn îl aprecie la vreo 25.000 de dolari. Își regăsi graiul. ― Mulțumesc, nu fumez. ― Este un amestec special, insistă fata. Dulce nemaipomenit. Gosseyn negă din cap. De astă dată ea îi acceptă refuzul. Își luă o țigaretă, o duse la buze și aspiră cu o vădită satisfacție, apoi reintroduse tabachera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de Patricia Hardie și de tatăl ei. Își reaminti de și de implacabilul Thorson și de conspirația împotriva non-A. Aceste readuceri aminte avură asupra lui un efect enorm, pur fizic. Se ridică pe jumătate. Își redeschise ochii și se regăsi în aceeași semiobscuritate ca mai înainte: deci nu era un vis. Revăzu arborii monstruoși. De data aceasta, admise că existau într-adevăr. De altfel, tocmai aceștia îi dăduseră în mod automat certitudinea că se află pe Venus. Toată lumea auzise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
luminile și vocea care-i vorbise mai înainte i se adresă: ― În următoarele zece minute îmi puteți pune toate întrebările pe care le doriți. După aceea vă voi da instrucțiunile pentru aterizare. Gosseyn nu-și credea urechilor. Toate întrebările. Își regăsi graiul. Prima întrebare o avea pe buze: ― Cine sunteți? ― Un agent al Mașinii jocurilor. Gosseyn suspină ușurat. ― Mașina este cea care-mi vorbește prin intermediul tău? ― Numai în mod indirect. Mașina poate primi comunicări de pe Venus, dar nu emite ea însăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Din acest punct de vedere fiecare trăim într-o lume proprie. Totuși, n-am cum să-ți formulez altfel întrebarea. Ei, ce zici? De astă dată Gosseyn găsi întrebarea nu numai pertinentă, dar și extrem de interesantă. În contextul acesteia își regăsea propriile gânduri transpuse în vorbe. ― Nu mă simt cu nimic diferit. Presupun că te-ai gândit la ce-a descoperit Thorson în legătură cu creierul meu. Și, încordat, întrebă: ― Ei, ce are creierul meu? Se aplecă înainte. Își simțea trupul încins și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ridică în picioare și-l privi întrebător. ― Te vor mira cele ce-ți voi spune ― adăugă Prescott. Gosseyn îi făcu din cap semn să înceapă, dar mintea îi era aproape inactivă. Ascultă în tăcere explicațiile grăbite care urmară. Totul se regăsea acolo. Și că este agent galactic. Și că este adept clandestin al non-A. ― Bineînțeles ― zise Prescott ― că nu ți-aș fi spus toate astea dacă n-aș fi forțat de împrejurări: te-am recunoscut după fotografii în după-amiaza când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
armate galactice, fii sigur că pe tine te-aș alege. Ba mai mult... Și surâse cu duritate:) vor avea și ocazia să verifice dacă sistemul non-A poate fi distrus la primul eșec. ― Dar venusienii nu știu nimic ― zise Gosseyn, regăsindu-și vocea. Nici măcar nu bănuiesc ce-i așteaptă. ― Asta ― zise dr. Kair ― nu face decât să dea și mai mare importanță actualului nostru obiectiv. Vom putea sau nu să ieșim din această casă înainte de a se crăpa de ziuă? Viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
timp poate fi făcut să mărturisească un non-A? ― N-aș putea să-ți spun cu exactitate. Era pur și simplu înghețat. Mintea îi vibra, parcă lovită ca brutalitate de un drug de oțel. Thorson își juca impecabil jocul. Își regăsi vocea și spuse: ― Ascultă-mă, sunt nevoit să te las să te hotărăști singur dacă mai rămâi sau nu la serviciu, până la miezul nopții. Dacă știi vreun loc unde să te ascunzi, du-te acolo imediat Dacă crezi că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]