304,830 matches
-
fost atras de religiile Indiei antice, apoi de șamanism, de semnificația mitului primitiv, de morfologia sacrului și de istoria credințelor religioase, potrivit lucrării ''Membrii Academiei Române'', Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003. Opera sa științifică și religioasă (studii, lucrări, eseuri, rezultate în urma cercetărilor sale asupra religiilor) este recunoscută pe plan mondial ca una dintre cele mai importante contribuții contemporane în cadrul istoriei și morfologiei religiilor, fiind indispensabilă oricărei analize temeinice a fenomenului religios. MIRCEA ELIADE. Este autorul termenului și conceptului de ''hierofanie'', provenit din
MIRCEA ELIADE: 30 de ani de la moartea personalității culturii mondiale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101204_a_102496]
-
nu pot fi obținute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea polițienească, schimbul de date între instituții cu atribuții de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situații, chiar prin abonamente la baze de date publice. În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni
SIE, replică pentru Laura Codruța Kovesi, șefa DNA: Practică specifică fostei Securități by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101192_a_102484]
-
manifesta și decide în consecință. Cum stăm cu aflarea adevărului „electromagnetic”? - În condițiile în care omenirea intră tot mai evident în „era post-adevărului” (post-truth), asemenea domenii, prin specificul și interesele aflate în joc, sunt printre cele mai expuse ascunderii rezultatelor cercetării științifice, ca și manipulării acestora. Mai mult decât atât, se fac presiuni greu de suportat asupra specialiștilor spre a nu dezvălui pericolele și riscurile astfel generate. Așa, de exemplu, în octombrie 2016, neurologul britanic dr. Sarah Starkey a denunțat într-
Vremea, amenințările care pun în PERICOL omenirea și mediul său de existență. Dialog cu prof. univ. dr. Mircea Duțu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101216_a_102508]
-
ale glifosatului, componentul celebrului erbicid „Roundup”! În fine, nu întâmplător, la nivel global, anul 2016 a fost marcat de un trend paradoxal: în timp ce radiațiile antropogene provenite din GSM și Wi-Fi continuă să crească rapid, are loc o scădere spectaculoasă a cercetărilor științifice asupra riscurilor posibile în domeniu. Tăcerea care tinde a fi astfel impusă asupra pericolelor CEM pentru sănătatea publică și calitatea mediului este una vinovată, până aproape de crimă împotriva umanității și trebuie evitată cu orice preț. - Care este prioritatea în
Vremea, amenințările care pun în PERICOL omenirea și mediul său de existență. Dialog cu prof. univ. dr. Mircea Duțu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101216_a_102508]
-
Veterinară ' Ion Ionescu de la Brad'din Iași, Facultatea de Horticultură, devenind apoi șef de lucrări, conferențiar, profesor, șef de catedră. Între anii 1972-1974 și 1984-1986 a fost decan al acestei facultăți. Începând cu 1992 a fost director al Centrului de Cercetări pentru Oenologie — Filiala Iași a Academiei Române. A înființat mai multe plantații viticole experimentale, colecții ampelografice, care conțin descrieri amănunțite ale speciilor și soiurilor de viță de vie, a fondat o stație pilot de vinificație și un laborator de oenologie, menite
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
descrieri amănunțite ale speciilor și soiurilor de viță de vie, a fondat o stație pilot de vinificație și un laborator de oenologie, menite să asigure formarea viitorilor specialiști. În acest scop a elaborat cursuri, manuale și caiete de lucrări practice. Cercetările sale, considerate de referință în domeniul oenologiei din țară și din străinătate, sunt axate pe studiul indicilor oenologici și utilitatea acestora în stabilirea autenticității și caracterului de naturalețe al vinului, pe studiul potențialului oenologic al soiurilor de viță de vie
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
de vie pe centre viticole și podgorii. A studiat de asemenea influența unor factori tehnologici în vederea optimizării condițiilor de producere a vinurilor și a elaborat noi metode de analiză a vinului. De mare notorietate și recunoaștere științifică s-au bucurat cercetările sale privind delimitarea podgoriilor și a centrelor viticole din România în unități teritoriale naturale și stabilirea arealelor favorabile producerii vinurilor de calitate superioară îndreptățite să poarte denumirea 'de origine'. A studiat vinurile de la Cotnari și Uricani, iar vinul 'Busuioaca de
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
unități teritoriale naturale și stabilirea arealelor favorabile producerii vinurilor de calitate superioară îndreptățite să poarte denumirea 'de origine'. A studiat vinurile de la Cotnari și Uricani, iar vinul 'Busuioaca de Bohotin' îi datorează reintroducerea în circuitul vinurilor autentificate. Activitatea sa de cercetare este concretizată în peste 500 de titluri, din care mai mult de jumătate sunt studii și lucrări științifice. Peste 30 de lucrări au fost prezentate în cadrul unor manifestări și reuniuni științifice internaționale și sunt publicate în reviste străine. Academician Valeriu
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
Academie Internationale du Vin. Distincții în țară și străinătate Vreme de 10 ani, în perioada 1996-2006 a fost președintele Comisiei de Agronomie, Horticultură, Silvicultură și Zootehnie din cadrul Consiliului Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare de pe lângă Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Este Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, al Universității Bioterra din București și Universităților de Științe Agronomice și de Medicină Veterinară din București și Cluj. A fost distins de patru ori cu premiul Organizației Internaționale a Viei
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
18. Intrarea nu te costă decât vreo câteva idei bune și multă îndrăzneală. Într-o primă parte a expoziției, vizitatorii sunt îndrumați prin istoria sinuoasă a Arhivei de Imagine a Muzeului Țăranului. Imagini moștenite, muzee dispărute peste noapte, donații, achiziții, cercetare contemporană, toate au lăsat în urma lor IMAGINI. De multe ori, singura informație pe care o putem obține este cea conținută în misterioasele fotografii. Arhivistul creează fonduri, registre, fișe-contact, descrieri, cuvinte-cheie, dar toată această transformare a imaginii în text nu îi
MNTR, invitație pentru pentru a-ți crea propria expoziție cu fotografii vechi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101219_a_102511]
-
expoziție-șantier ce va încerca să formuleze întrebările potrivite, cu scopul de a găsi, împreună cu voi - vizitatorii muzeului - posibile răspunsuri. Expoziția, completă abia în ziua închiderii Expoziția introduce vizitatorul în lumea arhivei. Un bloc compact, aparent impenetrabil dar care, la o cercetare mai atentă ascunde comori: peste 1000 de imagini se află la dispoziția vizitatorului invitat să interacționeze cu ele după cum imaginea și imaginația îi dictează. Vizitatorul poate selecta, tăia, alătura fotografii în expoziții ad-hoc sau poate contribui la ,,expozițiile de grup
MNTR, invitație pentru pentru a-ți crea propria expoziție cu fotografii vechi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101219_a_102511]
-
incendiu, fiind ulterior reparată. Imobilul a fost naționalizat în timpul perioadei comuniste și folosit drept magazie, depozit de cereale, depozit de mobilă și ca fabrică de prelucrare a cărnii. Latura de nord a edificiului s-a prăbușit în 1981. În cursul cercetărilor arheologice efectuate în curtea castelului au fost descoperit pietre funerare legate probabil de mănăstirea dominicană care a funcționat aici. În anii 1991-1999 a fost determinată arheologic biserica mănăstirii, existentă pe axa est-vest a castelului, cu o lungime de 47 de
Castelul Martinuzzi () [Corola-website/Science/336054_a_337383]
-
și Ghiță Popp, precum și bucovineanul Filaret Doboș. Pe fondul greutăților cu aprovizionarea, cu tifosul exantematic și cu urmărirea stării trupelor ruse și a mișcării acestora, autoritățile române nu prea au avut timp să se ocupe de voluntarii sosiți. Doar pentru cercetarea ofițerilor și clasarea lor s-a instituit o comisie formată din colonelul Mărăscu, maiorii Aldescu, Cristescu și Romalo. Aceasta a supus aprobării rezultatele obținute, generalilor Petala și Vasilescu. Sub amprenta rapidității cu care s-a desfășurat refacerea capacității de luptă
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
deși lucrări importante pe marginea subiectului - inclusiv cu caracter colectiv, au fost publicate, acesta este încă incomplet și fragmentar tratat în istoriografie. Cu toate acestea el s-a impus deja în istoria României, cu semnificațiile sale politice, militare și morale. Cercetarea actuală este îngreunată de lipsa concentrării materialului arhivistic într-un singur fond, aparținător structurilor de voluntari care l-au creat, categorii întregi de documente ale acestora aflându-se patrimoniul diferitelor muzee, biblioteci și direcții județene ale Arhivelor Naționale ale României
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Rotblat și-a dat seama că activitatea sa ar putea fi folosită pentru a produce o bombă. El a crezut mai întâi că ar trebui „să scoată totul din mintea sa”, dar ca urmare a ascensiunii Germaniei Naziste a continuat cercetările pentru că a crezut că singura modalitate de a preveni Germania Nazistă să folosească o bombă nucleară a fost să ajute Marea Britanie să obțină una care să acționeze ca un factor de descurajare. După începerea războiului, el a început să lucreze
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
fost singurul fizician care a părăsit Proiectul Manhattan din motive de conștiință, deși și alții au refuzat mai târziu să lucreze la bombe atomice după înfrângerea Japoniei. Rotblat a revenit în Marea Britanie pentru a deveni lector universitar și director de cercetare în fizică nucleară la Universitatea din Liverpool. El a decis să nu se întoarcă în Polonia comunistă și a obținut cetățenia britanică. I s-au alăturat mama, sora și unul dintre frații săi. S-a simțit trădat prin utilizarea armelor
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
întoarcă în Polonia comunistă și a obținut cetățenia britanică. I s-au alăturat mama, sora și unul dintre frații săi. S-a simțit trădat prin utilizarea armelor atomice împotriva Japoniei și a pledat pentru un moratoriu de trei ani cu privire la cercetarea atomică. Rotblat a susținut că cercetarea lui ar trebui să aibă un scop pașnic, așa că a devenit preocupat de folosirea radiațiilor în medicină și biologie. În 1949, el a devenit profesor de fizică la Spitalul Sf. Bartolomeu („Barts”) din Londra
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
obținut cetățenia britanică. I s-au alăturat mama, sora și unul dintre frații săi. S-a simțit trădat prin utilizarea armelor atomice împotriva Japoniei și a pledat pentru un moratoriu de trei ani cu privire la cercetarea atomică. Rotblat a susținut că cercetarea lui ar trebui să aibă un scop pașnic, așa că a devenit preocupat de folosirea radiațiilor în medicină și biologie. În 1949, el a devenit profesor de fizică la Spitalul Sf. Bartolomeu („Barts”) din Londra, cu scurt timp înainte de a primi
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
consiliului editorial al "Journal of Environmental Peace". Rotblat a fost președinte al mai multor instituții și asociații profesionale și, de asemenea, co-fondator și membru al consiliului de conducere al Stockholm International Peace Research Institute, precum și membru al Comitetului Consultativ pentru Cercetare Medicală al Organizației Mondiale a Sănătății. Rotblat a fost evreu polonez, născut și educat la Varșovia, care a trăit, ulterior, în Marea Britanie. Până în ultimele zile ale vieții sale, el a vorbit perfect poloneza și a subliniat legăturile sale cu Polonia
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
(nume la naștere: Avigdor Șadhan, născut la 16 octombrie 1933 la Hotin) este un istoric, scriitor și pedagog israelian, evreu originar din Basarabia. S-a făcut cunoscut prin cercetări de istorie militară și ale Holocaustului, precum și prin scrieri cu caracter literar și de popularizare a unor subiecte istorice. Shahan s-a născut în 1933 la Hotin, Basarabia, atunci parte a Regatului României, într-o familie de evrei, Iacob și
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]
-
al operației, ci din pricina personalității, capacității de conducător și a siguranței pe care a insuflat-o celor care au luat parte la ea. În 1988 Shahan a publicat cartea "Bakfor halohét:Ghetaot Transnistria" (În gerul cel aprig:Ghetourile din Transnistria), cercetare cuprinzătoare a Holocaustului din Transnistria, care a dus prima dată la recunoașterea amplorii genocidului perpetrat în acea regiune. Numărul evreilor români și ucraineni omorâți în Transnistria era, după aprecierea lui Shahan, de circa 400,000, și nu de 35,000-70
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]
-
P-3) noua stație a îmbrățișat o serie de modernizări. Radarul a fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia, inclusiv în Armata României. În prezent nu se exploatează. Radarul a fost realizat în anul 1950 la Institutul de Cercetări Științifice în Radiotehnică din orașul Gorki (în prezent NNIIRT = Institutul de Cercetări Științifice în Radiotehnică din Nijnii Novgorod). Colectivul care a realizat radarul, condus de E. V. Buhvalov, a fost distins cu Premiul de Stat în anul 1952. După trecerea
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia, inclusiv în Armata României. În prezent nu se exploatează. Radarul a fost realizat în anul 1950 la Institutul de Cercetări Științifice în Radiotehnică din orașul Gorki (în prezent NNIIRT = Institutul de Cercetări Științifice în Radiotehnică din Nijnii Novgorod). Colectivul care a realizat radarul, condus de E. V. Buhvalov, a fost distins cu Premiul de Stat în anul 1952. După trecerea testelor în teren (în anii 1949, 1950) a fost introdus în înzestrarea
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
anii 1949, 1950) a fost introdus în înzestrarea Armatei Sovietice și a fost folosit pe scară largă în Trupele de Apărare Antiaeriană, Forțele Aeriene și în unitățile de coastă de Apărare Antiaeriană ale Marinei Militare. Radarul a fost folosit pentru cercetarea circulară a spațiului aerian, descoperirea și urmărirea mijloacelor aeriene de zbor și transmiterea coordonatelor acestora unităților și formațiunilor militare beneficiare. P-8 a fost o dezvoltare a radarului P-3, unul dintre primele radare de avertizare timpurie și control de la
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
Jos din Galați, apoi în patrimoniul Muzeului „Delta Dunării” din Tulcea. În 1991, el a fost preluat de către Ministerul Culturii și restaurat între 1995 și 1997, fiind transformat în muzeu. Din 2003, ansamblul muzeal se află sub administrarea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea. Muzeul actual adăpostește la parter o sală dedicată Comisiunii Europene a Dunării, precum și cabinetul de lucru al scriitorului Eugeniu P. Botez, cunoscut sub pseudonimul literar Jean Bart.
Farul Comisiei Europene a Dunării de la Sulina () [Corola-website/Science/336115_a_337444]