31,086 matches
-
al României au funcționat de-a lungul timpului mai multe zeci de mine mari de sare precum și multe alte locuri în care exploatarea se făcea la suprafață, exclusiv pentru nevoile locale. Multe dintre mine sunt prăbușite, la suprafață formându-se lacuri sărate, lângă care s-au dezvoltat și baze de tratament. Salrom, compania de stat ce are monopolul exploatării sării, are 7 sucursale active: Slănic Prahova, Râmnicu Vâlcea, Târgu Ocna, Praid, Cacica, Ocna Dej și Ocna Mureș. Singura care nu poată
Saline din România () [Corola-website/Science/337530_a_338859]
-
Reginei Elisabeta, a numeroși demnitari și delegați străini. Pe langă construcția tunelurilor, IMALSO a primit și sarcina întreținerii și exploatării lor. Adițional, compania a fost însărcinată cu evaluarea și vânzarea terenurilor din Linkeroever, precum și cu gestionarea terenurilor nevândute și a lacurilor și bălților din zonă. În august 1932, IMALSO a lansat ideea unui concurs pentru dezvoltarea urbanistica a mâlului stâng. Mulți arhitecți din elită mondială au depus proiecte, printre ei și faimosul Le Corbusier. Viziunea să, cea a unui oraș nou
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
fluviu în regiunea kilometrului 422 de la gura fluviului, lângă orașul Rîbnița. Lățimea râului este de 1-5 m, adâncimea 0,1-0,4 m, viteza cursului de apă 0,2-0,3 m/s. În amonte de satul Broșteni, s-au creat două lacuri de acumulare cu o lungime de 0,3 și, respectiv, 0,5 km, cu lățimea de baraj de 130-150 m și adâncimi de 3,0-2,8 m. Bazinul râului este situat pe malul stâng al Nistrului în partea sudică a
Râul Rîbnița () [Corola-website/Science/328433_a_329762]
-
apărut până în 1978 și au distrus cea mai mare partea a caselor din strada Ceahlăului. Cartierul Bălții Noi este afectata de două zone supuse alunecărilor. Prima s-a format în nordul cartierului fiind generată de surparea tălpii versantului de apele lacului orășenesc. Alunecarea care se dezvoltă în zona străzilor Arhanghel Mihail-Cupcea-Koșevoi-stradela Babinskii a apărut în anii 1995-96 și în 1998 focarul avea lățimea 350 m, lungimea 250 m. Cea de-a doua zonă se află la vestul cartierului, pe locul fâșiei
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
fost urmat în 1980 de continuarea "Toate mi se întâmplă numai mie", regizată tot de Michele Lupo. Într-o dimineață, micul oraș Newnan din statul american Georgia este aruncat în isterie atunci când se raportează că un OZN a aterizat pe lacul din apropiere; chiar și personalul de la baza aeriană din apropiere este mobilizat. Singurul rămas neatins de acest tam-tam este masivul șerif Scott Hall (Bud Spencer), puternicul apărător al legii; într-adevăr, el nu crede în extratereștri sau în farfuriile zburătoare
Un șerif extraterestru () [Corola-website/Science/328496_a_329825]
-
aprope cât dimensiunea corpului în timpul vocalizării. Această specie se întâlnește pe un areal restrâns în regiunea de sud a Africii, în sud-vestul regiunii Capului. Colonizează regiuni umede din apropierea mlaștinilor cu un pH mediu acid de 4.0-7.0, în iazuri, lacuri. Este o specie sensibilă la amenințările urbane și agricole, la plantele invazive și animale. Cele mai multe dintre zonele populate sunt cu o alternare de sezoane, astfel în sezonul secetos, numai 25% din regiunile de reproducere ale acestei specii rămân umede, iar
Microbatrachella capensis () [Corola-website/Science/328503_a_329832]
-
comunei se bazează în special pe agricultură, comerț și servicii, industrie ușoară și transport. Districtul include de asemenea orașul Stavern (cu o populație de 5.000 de locuitori) și satele Nevlunghavn, Helgeroa, Kvelde, Hvarnes și Tjølling. Principalele repere geografice sunt lacul Farris și râul Numedalslågen, numit de localnici "Lågen", care se sfârșește în Larvik, la est de oraș. Alte rezervoare de apă sunt lacurile Eikeren, Farris, Goksjø și Hallevatnet. Larvik este cunoscut și pentru izvoarele sale naturale de ape minerale "Farriskildene
Larvik () [Corola-website/Science/328506_a_329835]
-
de 5.000 de locuitori) și satele Nevlunghavn, Helgeroa, Kvelde, Hvarnes și Tjølling. Principalele repere geografice sunt lacul Farris și râul Numedalslågen, numit de localnici "Lågen", care se sfârșește în Larvik, la est de oraș. Alte rezervoare de apă sunt lacurile Eikeren, Farris, Goksjø și Hallevatnet. Larvik este cunoscut și pentru izvoarele sale naturale de ape minerale "Farriskildene", care sunt exploatate comercial sub numele de "Farris". La Kaupang in Tjølling pot fi vizitate rămășițele vechiului avanpost comercial Skiringssal. De asemenea, Larvik
Larvik () [Corola-website/Science/328506_a_329835]
-
Oana și cu cei patru frați. Între cei doi tineri se înfiripă o idilă, ei sărutându-se pe o bancă. În săptămâna următoare, Alexandru, Oana și cei patru frați mai mici merg împreună la un motel de rulote de pe malul lacului Snagov, la invitația vecinului de palier al programatorului și al soției acestuia (interpretați de Ștefan Sileanu și Iulia Boroș). În cadrul romantic din pădure, Alexandru o cere în căsătorie cu Oana. Fără a-și anunța colegii, Alexandru și Oana își fixeaza
Duminică în familie () [Corola-website/Science/328520_a_329849]
-
Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 7,40 de hectare. Aria protejată "Tăul fără fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.916 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și Lacul Bistreț. Situl Bistreț (începând din iulie 2012) este protejat prin "Convenția Ramsar" ca zonă umedă de importanță internațională . Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
916 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și Lacul Bistreț. Situl Bistreț (începând din iulie 2012) este protejat prin "Convenția Ramsar" ca zonă umedă de importanță internațională . Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege), aflate pe coridorul de migrație al râului Jiu. În arealul sitului este semnalată
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
bazinul Orinocului și în partea mijlocie și inferioară a bazinului Amazonului (Venezuela, Surinam, Peru, Guiana, Guiana Franceză și Brazilia). Țiparul electric este un pește tropical de apă dulce, bentopelagic. Trăiește în apele lente, pe funduri mâloase ale râurilor, pâraielor, bălților, lacurilor și mlaștinilor. Preferă zonele foarte umbrite, în care apa are o temperatură de 23°-28 °C, pH de 5,5-7,5 și o duritate de 2-20° grade germane. Reprezintă peste 70 la sută din biomasa de pește din varzea (pădurile
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 283 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști stepice subpanonice" care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie ("Stipa stenophyla") și păiuș ("Festuca valesiaca") și protejază faună de
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
apele dulci stătătoare mâloase și înierbate din America de Nord (Canada și Statele Unite), de la 25° la 54° latitudine nordică. El este răspândit în râurile care se varsă în Oceanul Atlantic și în Golful Mexic, de la Noua Scoție si Noul Brunswick până la Alabama, Marile Lacuri, Golful Hudson și bazinul Mississippi. Somnul pitic au fost introdus în țările din nordul, vestul și estul Europei, Orientul Mijlociu, Noua Zeelanda, Chile și Puerto Rico (US). El au fost, de asemenea, introdus în vestul Statelor Unite și Columbia Britanică. În Europa apuseană a
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
noi este răspândit în special în Transilvania: în Tisa și afluenții ei: Someș, Crișuri (Crișul Negru, Alb și Repede), Mureș, Bega, apoi în Timiș, bălțile Beregsău și Satchinez, pârâul Pețea de lângă Oradea, Ineu, cursul inferior al Dunării la Brăila. În Lacul Sfânta Ana se află de acum 105 de ani, prin aclimatizare, fiind introdus aici de statul maghiar în 1908. În ultimul timp s-a răspândit foarte mult, ajungând în heleșteiele de la Cefa, Zaul de Câmpie. O dată cu materialul de repopulare, provenit
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
ultimul timp s-a răspândit foarte mult, ajungând în heleșteiele de la Cefa, Zaul de Câmpie. O dată cu materialul de repopulare, provenit din aceste heleșteie, a ajuns în balta Crapina, heleșteiele de la Nucet, heleșteiele Slătioarele-Jilavele din Ialomița, Colacul de lângă Nucet, Snagov, Buftea, lacurile Bucureștiului și alte multe regiuni. Are o lungimea obișnuită de 18-22 cm, excepțională 40-45 cm. Greutatea obișnuită 150-200 gr, excepțională 2 kg. Somnul pitic este asemănător cu somnul. Are corpul alungit, comprimat dorso-ventral anterior, iar posterior, lateral. Capul este lat
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: două specii de mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus") și dihor ("Mustela putorius"), o reptilă din specia "Vipera berus", trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); precum și două nevertebrate: melcul de livadă ("Helix pomatia") și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele protejate la nivel european prin aceeași
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
în Romania) și se întinde pe o suprafață de 1.108 hectare. Aria protejată aflată în bazinul inferior al râului Teleorman și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Burnazului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Române), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, pășuni, terenuri arabile și culturi și păduri de luncă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . La baza desemnării sitului se află câteva păsări enumerate în anexa I-
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
nisipuri și bogată în vegetație) aflată în lunca Oltului, care adăpostește și asigură condiții de cuibărire, hrana și viețuire pentru mai multe specii de păsări aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa. Aria naturală reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate geomorfologica a Podișului Târnavelor, ce aparține Depresiunii colinare a Transilvaniei) și a bazinului mijlociu al Oltului. Situl este
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de dreapta al Someșului Mic) și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Transilvaniei (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, terenuri arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
șarpele de apă ("Natrix tessellata"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești din speciile: caracudă ("Carassius carassius"), babușcă ("Rutilus rutilus"), somn ("Silurus glanis"), biban european ("Perca fluviatilis"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus") sau șalău ("Sander lucioperca"). Flora sitului este una diversă și alcătuită din arbori și
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]