304,830 matches
-
expulzând cometele în afara sau înăuntrul Sistemului Solar. Și-a axat atunci studiile asupra posibilității prezenței unui alt nor, mai mic, mai masiv și mai aproape de Soare, care ar reaproviziona norul exterior cu comete. În anii următori alți astronomi au acreditat cercetările lui Hills și le-au studiat. Este cazul lui Sidney van den Bergh care a sugerat aceeași structură în plus a Norului lui Oort în 1982, apoi Mark E. Bailey în 1983. În 1986, Bailey a stabilit că majoritatea cometelor
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
în 1983. În 1986, Bailey a stabilit că majoritatea cometelor din Sistemul Solar sunt situate nu în zona Norului lui Oort, ci mai aproape, cu o orbită având semiaxa majoră de ua, și ar proveni, potrivit lui, dintr-un nor interior. Cercetările au fost amplificate de studiiile lui Victor Clube și Bill Napier în 1987, cât și cele ale lui R.B. Stothers în 1988. Totuși "Norul lui Hills" nu a reprezentat un interes major decât după 1991, când oamenii de știință au
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
nu a reprezentat un interes major decât după 1991, când oamenii de știință au reluat teoria lui Hills (exceptând documentele scrise de Martin Duncan, Thomas Quinn și Scott Tremaine în 1987, care au reluat teoria lui Hills și au făcut cercetări suplimentare). După exemplul Centurii Kuiper, denumită și "Centura Edgeworth-Kuiper", după numele oamenilor de știință care au studiat fenomenul, norii cometari posedă numele astronomilor care au pus în evidență existența lor. "Norul lui Hills" poartă numele lui Jack G. Hills care
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
din 1999, profesor de Literatură comparat, și unde între (2004-2008), a ținut și cursul de Limbă și Literatura Română. Din 2008 este titular la catedră de profesor de Limbă și Literatura română a Universității din Calabria. Domnia sa a efectuat diverse cercetări privind multiculturalitatea și scriitura nomada, concept inventat de Norman Manea, în literaturile română, franceza, albaneză, italiană, despărțite în trei linii de cercetare diferiteː 1. studiul autorilor români bilingvi, Paul Celan, Panait Istrati, Eugen Ionescu, etc 2. studiul raporturilor dintre tematica
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
titular la catedră de profesor de Limbă și Literatura română a Universității din Calabria. Domnia sa a efectuat diverse cercetări privind multiculturalitatea și scriitura nomada, concept inventat de Norman Manea, în literaturile română, franceza, albaneză, italiană, despărțite în trei linii de cercetare diferiteː 1. studiul autorilor români bilingvi, Paul Celan, Panait Istrati, Eugen Ionescu, etc 2. studiul raporturilor dintre tematica folclorica și literatura culta în literatura română și cea balcanică, 3. studiul procesului interlingvistic al traducerii literare, din română, franceza, italiană Activitatea
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
1. studiul autorilor români bilingvi, Paul Celan, Panait Istrati, Eugen Ionescu, etc 2. studiul raporturilor dintre tematica folclorica și literatura culta în literatura română și cea balcanică, 3. studiul procesului interlingvistic al traducerii literare, din română, franceza, italiană Activitatea de cercetare curentă își propune să studieze raporturile culturale dintre Italia e și România pornind de la examinarea operelor unor poeți români din secolul al 19 lea și al douăzecelea. Cercetarea vrea să evidențieze importantă Italiei în poezia română, la nivel tematic sau
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
studiul procesului interlingvistic al traducerii literare, din română, franceza, italiană Activitatea de cercetare curentă își propune să studieze raporturile culturale dintre Italia e și România pornind de la examinarea operelor unor poeți români din secolul al 19 lea și al douăzecelea. Cercetarea vrea să evidențieze importantă Italiei în poezia română, la nivel tematic sau la niel stilistic. Este membru al următoarelor organizațiiː 2. Vanhese G. , " Puțuri de lumină și de umbra în poezia lui Lorand Gaspar". în Questions et suggestions. Miscellanea di
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
cunoscut este Dan Katō. Jutsu lui Orochimaru numit Sigiliul Blestemat (呪印術, "Juinjutsu", lit.: "Semnul Blestemat") este un sigiliu special pe care Orochimaru îl folosește pentru a crește nivelul puterii subordonaților săi și a-i controla. După ce îl întâlnește pe Jugo, cercetarea lui Orochimaru asupra capacității tinerilor de a transforma liber părți ale corpului său îl conduce la Peștera Ryūchi, unde el a căpătat abilitatea de a-și asuma Modul Înțelept, totuși nu îl poate folosi din cauza fragilității trupurilor gazdă. Totuși, pentru
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
Alès și după acea facultatea de medicină la Universitatea din Montpellier, unde a promovat deja la vârsta de 24 de ani (1 martie 1764). Apoi s-a mutat la Paris pentru a practica dar, de asemenea, s-a preocupat cu cercetări privind diverse boli, inclusiv celor pe acest timp letale, variolă și ergotismul. În acest context a scris mai multe cărți care au făcut senzație, prima deja în anul 1765: "Histoire de la petite vérole, avec leș moyens d’en préserver leș
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
alta despre secretul medicinei - prezervația împotriva variolei, urmărite de mai multe alte cu această tematica. În 1776, a inițiat publicarea jurnalul medicinal "Gazette de sânte" (apoi preluat, din 1804, de Mărie de Saint-Ursin (1763-1818). Tot în 1776, Paulet a publicat cercetările sale istorice și fizice privind bolile epizootice. Lucrările lui despre ergotism au fost publicate în "Memoriile Academiei de Medicină" alături de cele ale lui Henri Alexandre Tessier (1741-1837) și Charles Jacques Saillant (1747-1814). Savantul a devenit de asemenea cunoscut pentru opoziția
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
cancelarie, pe holuri, în curtea școlii etc.), diferențelor pe care acestea le prezintă (înălțime, greutate, culoarea ochilor, culoarea părului, nivel cognitiv, potențial de învățare, rasă, etnie, religie, dizabilitate, tip de familie, nivel de cultură etc.) constituie comportament de tip bullying. Cercetările de specialitate consideră câțiva factori școlari care au un rol în dezvoltarea și favorizarea comportamentului de bullying. Pepler, Craig și Connolly (1997) aseamănă interacțiunea de tip bullying cu un „dans macabru” dinamic (activ și interactiv) care se petrece între agresor
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
parte integrată a acestui sistem social în care funcționează, cu alte cuvinte, contextul social - școala ca sistem - prezintă o importanță deosebită în formarea și evoluția comportamentului de bullying. Există diferențe de gen în cadrul victimizării din școli, clar subliniate de majoritatea cercetărilor în domeniu. În acest sens, este remarcată predispoziția băieților la adoptarea unui comportament de victimizare/bullying și a unei posturi de agresor, spre deosebire de fete. Evidențele științifice arată că fetele se implică mai mult în acțiuni de bullying indirect adoptând comportamente
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
copiilor și adolescenților și e considerat ca fiind un fenomen ce precede comportamente agresive cu consecințe și mai grave. De asemenea, bullying-ul poate contribui la crearea și menținerea unui mediu de teamă și intimidare în școală. Aproape zece ani de cercetare arată că fenomenul în discuție poate afecta foarte serios funcționarea psihosocială, învățarea și sănătatea celor care îi devin victime. La nivel global, în perioada 2011-2013, serviciile telefonul copilului de pretutindeni au înregistrat 251.640 de cazuri de bullying. Mai mult
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
în exponate diverse, și a condus Muzeul timp de mulți ani. Anul 1987 a văzut crearea Programului de Arheologie Urbană (condus de Moctezuma) în care săpăturile din centrul Mexico City au fost extinse dincolo de situl imediat al Templo Mayor. Această cercetare continuă și astăzi.
Eduardo Matos Moctezuma () [Corola-website/Science/337307_a_338636]
-
Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare din cadrul Ministerului Educației Naționale. Printre funcțiile onorifice pot fi enumerate: membru al Uniunii Scriitorilor, al UNITER, al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, în colegiile de redacție ale revistelor "Studii și cercetări de Istoria Artei" și "Revue d'Histoire de l'Art" ale Academiei Române. La 4 decembrie 2013, președintele României semnează Decretul prin care îi este conferit profesorului universitar Ion Toboșaru, Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, în semn de
Ion Toboșaru () [Corola-website/Science/337304_a_338633]
-
de l'Art" ale Academiei Române. La 4 decembrie 2013, președintele României semnează Decretul prin care îi este conferit profesorului universitar Ion Toboșaru, Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, în semn de apreciere deosebită pentru întreaga sa activitate de cercetare și de cadru didactic, fiind un model pentru tânăra generație. A murit pe 16 decembrie 2016, la vârsta de 86 de ani.
Ion Toboșaru () [Corola-website/Science/337304_a_338633]
-
Facultății de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași . Principalele sale domenii de expertiză sunt: procesarea limbajului natural, structura discursului, parsarea de discurs, rezoluția anaforei, lexicografie computațională, aplicații și resurse pentru prelucrarea limbajului natural. A efectuat numeroase studii si cercetări, însumând peste 200 lucrări și rapoarte științifice în țară și străinătate și 8 cărți. Este conducător de doctorat în domeniul Informatică din anul 2001 și coordonator a numeroase contracte de cercetare în domeniul Lingvisticii Computaționale. În 2009 a debutat și
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
pentru prelucrarea limbajului natural. A efectuat numeroase studii si cercetări, însumând peste 200 lucrări și rapoarte științifice în țară și străinătate și 8 cărți. Este conducător de doctorat în domeniul Informatică din anul 2001 și coordonator a numeroase contracte de cercetare în domeniul Lingvisticii Computaționale. În 2009 a debutat și în beletristică, primind premiul de debut al Editurii Cartea Românească pentru romanul de ficțiune “Scaune de pluș”. Este unul dintre principalii exponenți în jurul cărora s-a format comunitatea românească de Lingvistică
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
DBLP, 13 - ACM, 11 - CiteSeer și 2 Cornwell University Library. Conform Google Scholar, a fost citat de 1127 de ori, dintre care 7 citări sunt în lucrări indexate ISI Web of Science. Este coautor la peste 100 de rapoarte de cercetare la UAIC-FII și AR-IIT. În 2015 a fost primit în Academia Română, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în calitate de membru corespondent. Din 2002 este membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în 12
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
2015 fiind titularizat. În decembrie 2003 a primit premiul “Grigore Moisil” al Academiei Române, Secția de Tehnologia Informației, pentru o lucrare publicată, în colaborare, în Information Science and Technology, Romanian Academy Publishing House, în 2001. În decembrie 2006 a primit premiul cercetării, acordat de CNCSIS. În 2008 a primit premiul pentru activitatea de cercetare, acordat de UAIC. Este membru al următoarelor organizații și asociații: Este vicepreședinte pentru secțiunea Prelucrarea Limbajului Natural în Comisia de Informatizare pentru Limba Română din cadrul Academiei Române.
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
Academiei Române, Secția de Tehnologia Informației, pentru o lucrare publicată, în colaborare, în Information Science and Technology, Romanian Academy Publishing House, în 2001. În decembrie 2006 a primit premiul cercetării, acordat de CNCSIS. În 2008 a primit premiul pentru activitatea de cercetare, acordat de UAIC. Este membru al următoarelor organizații și asociații: Este vicepreședinte pentru secțiunea Prelucrarea Limbajului Natural în Comisia de Informatizare pentru Limba Română din cadrul Academiei Române.
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Nevoia de poveste, eseuri și aplicații”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Miorița - povestea unei capodopere”, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008 • „Masca păcurarului. Al treilea raport de cercetare în cazul Miorița”, Editura Helis, Slobozia, 2009 „El experimento Job”, traducere de Gabriela Banu, Editura Logos, București, 2009 • „Miorița. Vasile Alecsandri și cazul Miorița. Tainele Mioriței. Masca păcurarului.”, Editura Paideia, București, 2011 • „Minunata istorie a Cărții lui Iov”, Editura Paideia
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
Liviu Grăsoiu, „Demonstrație binevenită”, în „Convorbiri Literare”, noiembrie 2007, pp. 54-55 Valeria Manta Tăicuțu, „Cazul Miorița”, în „Prosaeculum”, nr. 2, 2007, pp. 28-30; Șerban Codrin, „Vasile Alecsandri între genialitate și ignorare”, în „Helis”, decembrie 2006, pp.15-16 Nicolae Stan, „O cercetare explozivă”, în „Helis”, ianuarie 2007, p.1 Ion Roșioru, „Recitirea Mioriței în cheie masonică”, în „Prosaeculum, nr. 6, 2008, pp.146-147 Aureliu Goci, „Lumea postmodernă și Miorița cosmică”, în vol. „Miorița” de Alexandru Bulandra, Editura Paideia, 2011,pp. 578-581 Dumitru
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
funcția de Consilier al Ministrului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (în 2012) și pe cea de Consilier al Ministrului Finanțelor Publice (în 2013). El este, de asemenea, fondatorul Centrului pentru Economie și Libertate - ECOL, o inițiativă educațională și de cercetare care își propune promovarea principiilor democrației și ale libertății economice. Născut în Târgoviște, Județul Dâmbovița, România, a urmat studiile liceale între anii 1990 și 1994, la o clasă cu profil matematică-fizică din cadrul Colegiului Național “Mihai Viteazul” din Ploiești. El a
Cosmin Marinescu () [Corola-website/Science/337331_a_338660]
-
Macroeconomie. În 2005, Marinescu a fondat primul curs de economie instituțională din România, privind rolul instituțiilor în dezvoltarea economică , publicând totodată un manual de economie instituțională. De asemenea, el a adus o contribuție importantă domeniului economiei instituționale prin lucrări de cercetare și analiză concentrate asupra interpretării tranziției și integrării europene din perspectiva abordării instituționale. Marinescu este, totodată, și coautor al ultimelor ediții ale manualului universitar publicat de Departamentul Economie și Politici Economice din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Marinescu a
Cosmin Marinescu () [Corola-website/Science/337331_a_338660]