304,830 matches
-
la Facultatea de Drept a Universității “Nicolae Titulescu“ din București disciplinele Dreptul familiei, Drept internațional privat și Organizare judiciară, iar la Institutul Național al Magistraturii este formator la disciplina Drept civil. Dan Lupașcu a făcut parte din două echipe de cercetare științifică (2008-2011), a fost corespondent național într-un proiect european de cercetare având ca beneficiar Comisia Europeană (2015) și a publicat mai multe lucrări juridice (studii, articole, note, monografii, cursuri universitare, culegeri de jurisprudență, culegeri de acte normative). De asemenea
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
familiei, Drept internațional privat și Organizare judiciară, iar la Institutul Național al Magistraturii este formator la disciplina Drept civil. Dan Lupașcu a făcut parte din două echipe de cercetare științifică (2008-2011), a fost corespondent național într-un proiect european de cercetare având ca beneficiar Comisia Europeană (2015) și a publicat mai multe lucrări juridice (studii, articole, note, monografii, cursuri universitare, culegeri de jurisprudență, culegeri de acte normative). De asemenea, a făcut parte din numeroase comisii de elaborare a unor acte normative
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
premetroul din Bruxelles. Pentru perioada 2017-2020 este planificată prelungirea axei Nord-Sud până la Gară Bordet și transformarea ei în metrou greu. În plus, un studiu aprofundat aflat în curs trebuie să fundamenteze prelungirea axei, după orizontul anului 2020, spre Uccle. O cercetare comandata de Beliris (echipa a statului federal belgian care implementează proiecte în Regiunea Capitalei Bruxelles) a studiat trei scenarii subterane: itinerariul „cartierelor dense” (4,8 km de tunel și 9 stații), itinerariul „Gară Schaerbeek” (5,2 km de tunel și
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
favorabile primului itinerar. Mai mult, studiul Beliris a tratat chiar și o prelungire suplimentară a acestei linii, spre Haren și Depoul Schaerbeek, în lungime de 2,4 km și deservita de două stații noi. În sfârșit, în recomandările sale finale, cercetarea înclină către realizarea directă a unui metrou automatizat, fără a se mai trece prin etapele intermediare de „premetrou” și „metrou clasic”. Stația subterană Diamant a fost deschisă în 1972, iar linia centurii mari a fost extinsă până la Boileau în 1975
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
din gheață colorate și uimitor de fragile. Una dintre stalagmite, numită "Svícen" (Lumânarea), are un guler ca de dantelă, efect creat prin sinterizare. O parte a circuitului include peștera-tunel cunoscută sub numele de „Kůlna”, care a făcut obiectul mai multor cercetări arheologice.
Prăpastia Macocha () [Corola-website/Science/335884_a_337213]
-
mai mare decât colegii de altă etnie de a abandona școala; aproape 80% dintre tinerii neșcolarizați sunt de etnie romă, iar 38% dintre aceștia sunt analfabeți funcționali. Segregarea în educație a copiilor romi este o formă gravă de discriminare. Primele cercetări sociologice care tratează fenomenul segregării școlare a romilor în România pun în evidență tratamentul diferențiat acordat romilor în cadrul claselor și/sau școlilor segregate. O primă cercetare comprehensivă asupra fenomenului segregării școlare a fost realizată de UNICEF, ICCV și ISE cu
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
funcționali. Segregarea în educație a copiilor romi este o formă gravă de discriminare. Primele cercetări sociologice care tratează fenomenul segregării școlare a romilor în România pun în evidență tratamentul diferențiat acordat romilor în cadrul claselor și/sau școlilor segregate. O primă cercetare comprehensivă asupra fenomenului segregării școlare a fost realizată de UNICEF, ICCV și ISE cu colaborarea Ministerului Educației și a fost publicată în 2002. În școlile segregate există un nivel mai scăzut al infrastructurii școlare (absența bibliotecii, mobilier sărac, precaritatea sau
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
a fost atacat de un membru al familiei sau de un cunoscut. Aproape o treime din respondenți (29%) spun că nu au depus plângere la poliție pentru că s-au temut că autoritățile sunt homofobe. Un studiu al Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale din 2008 relevă faptul că 60,7% dintre români consideră homosexualitatea un pericol pentru societate, sugerând astfel un nivel ridicat de intoleranță față de membrii minorităților sexuale. Subiecții din mediul rural care rămân mai
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
cu HIV au de asemenea dificultăți în accesarea medicației pentru infecții oportuniste comune, care, prin lege, ar trebui să fie platită de stat și disponibilă prin farmaciile private sau ale spitalelor. Același scenariu se aplică și în câmpul muncii. Potrivit cercetării "HIV/SIDA și locul de muncă", realizată de Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) din România, numărul angajatorilor dispuși să angajeze persoane seropozitive este scăzut, angajatorii nu cunosc și nu aplică, decât într-o proporție foarte
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
an, tot ceea ce am făcut a fost să desenez diagrame și hărți ale caselor, și săgeți pentru direcțiile personajelor, încercând să țin minte diferite itinerare, căutând ce cred cercetătorii despre natura realității — pisica lui Schrödinger și toate cele. Au fost cercetări, dar în ciuda graficelor și tabelelor, cred că ideea principală se baza pe personaje. Vrem ca logica regulilor noastre interne să fie auzită, și vrem ca oamenii să se uite de 12 ori la film și de fiecare dată să descopere
Coherence () [Corola-website/Science/335872_a_337201]
-
a ariei integrale a templului.” Unii arheologi sunt de părere că cetatea a avut doar un singur turn, amplasat în colțul de sud-est al ansamblului; de examplu, Pierre Benoit, fost profesor de Noul Testament la École Biblique, după ce a efectuat ample cercetări arheologice ale sitului, a conchis că nu există absolut nici un sprijin [arheologic] în favoarea ipotezei că au fost patru turnuri. Iosephus atestă importanța Antonia: „Căci dacă este Templul stă ca o cetate deasupra orașului, Antonia a dominat Templul, iar ocupanții acelui
Cetatea Antonia () [Corola-website/Science/335892_a_337221]
-
bazat pe presupunerea greșită că o arie cu lespezi romane, descoperită sub Capela Condamnării lui Isus și sub Mănăstirea Surorilor Sionului, a fost pavimentul (în ) pe care Biblia îl descrie ca loc al judecării lui Isus de către Pilat din Pont; cercetările arheologice recente indică faptul că aceste dale fac parte din pavajul de est al celor două forumuri, construite în secolul al II-lea de Hadrian ca parte a noului oraș Aelia Capitolina. Pe locul Forumului a fost anterior o scăldătoare
Cetatea Antonia () [Corola-website/Science/335892_a_337221]
-
pe un fond de relaxare. La început această confruntare se face în imaginar, iar pe măsură ce anxietatea dispare se face trecerea în mediul real. Psihoterapia cognitiv-comportamentală are un grad crescut de eficiență în tratamentul anxietății sociale, conform studiilor clinice. Mai mult, cercetările au demonstrat menținerea efectelor pozitive obținute în terapie și după cinci ani de la finalizarea intervenției. Pentru tratamentul anxietății sociale sunt utilizate trei tipuri de medicamente: antidepresivele, benzodiazepinele și beta-blocantele. Cu toate acestea, datorită faptului că anxietatea socială este de obicei
Fobie socială () [Corola-website/Science/335895_a_337224]
-
radiotelemetru) sovietică de descoperire și dirijare exploatată din anul 1945 în fosta URSS. A fost și în înzestrarea Armatei României din anul 1952. În anul 1969 acest radar a fost scos din exploatare. La 20 martie 1943, Institutul 20 de Cercetări Științifice (NII-20) din Moscova (organizație creată în anul 1921 ca Birou Tehnic Spacial și care se ocupa cu invențiile militare cu destinație specială) primește comanda să includă în tema sa de cercetare un nou radar de avertizare timpurie. În mai
P-3 (radar) () [Corola-website/Science/335901_a_337230]
-
exploatare. La 20 martie 1943, Institutul 20 de Cercetări Științifice (NII-20) din Moscova (organizație creată în anul 1921 ca Birou Tehnic Spacial și care se ocupa cu invențiile militare cu destinație specială) primește comanda să includă în tema sa de cercetare un nou radar de avertizare timpurie. În mai 1943 NII-20 a trecut la elaborare și în curând a fost creată stația de radiolocație «Бирюза». Sistemul realizat a avut o serie de neajunsuri și pe baza lui a fost creată stația
P-3 (radar) () [Corola-website/Science/335901_a_337230]
-
numit Neuschwabenland () și se începe imediat cartografierea zonei. Avioanele au efectuat mai multe zboruri de recunoaștere, și peste 16.000 de fotografii aeriene care includeau munți și lacuri neacoperite de gheață. Pe teritoriul , Germania a început construirea unei baze de cercetare în Antarctica, denumită Point 211, pentru conceperea de arme ultra secrete, cât și o bază militară în care accesul se făcea cu submarine. Totodată, se pare că aici ar fi trebuit să se afle și refugiul pentru elita conducătoare nazistă
Noua Șvabia () [Corola-website/Science/335908_a_337237]
-
Gh. Lupu). Începând din 1976, doctorul G. Grigoriu a lucrat în Clinica de Hematologie a Spitalului Fundeni, nou înființată, condusă de profesorul Ștefan Berceanu. Pe lângă îndatorirea principală de îngrijire a unui număr de bolnavi din clinică, a creat Laboratorul de Cercetări Hematopoietice și a coordonat o vreme activitatea acestuia și după pensionare (1993). Împreună cu colectivul său de cercetare, pe care l-a alcătuit și îndrumat cu priceperea cercetătorului înnăscut, a introdus metode noi de lucru, ținând seama de anumite cerințe ale
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
nou înființată, condusă de profesorul Ștefan Berceanu. Pe lângă îndatorirea principală de îngrijire a unui număr de bolnavi din clinică, a creat Laboratorul de Cercetări Hematopoietice și a coordonat o vreme activitatea acestuia și după pensionare (1993). Împreună cu colectivul său de cercetare, pe care l-a alcătuit și îndrumat cu priceperea cercetătorului înnăscut, a introdus metode noi de lucru, ținând seama de anumite cerințe ale patologiei specifice hematologiei. A contribuit astfel, în numeroase cazuri, la aflarea cauzelor bolii și la obținerea unor
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
premergătoare transplantului medular - aprecierea capacității proliferative a celulelor grefonului înainte și după crioconservare cu aplicare, ulterior, și în programul de (auto)transplant de măduvă osoasă/sânge periferic în secția de transplant medular a Spitalului Fundeni. Contribuțiile medicului G. Grigoriu la cercetarea hematologică românească sunt confirmate de numărul comunicărilor la simpozioane și congrese, de valoarea lucrărilor apărute în revistele de specialitate, precum și de alte publicații (un număr de peste 300 de comunicări, dintre care aproape jumătate au fost publicate). Și după retragerea din
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
standardizarea metodelor de investigație (sideremie, hemosiderină medulară și urinară, citologie medulo-sanguină etc.). În anul 1965, a fost numit redactor șef al revistei "Documenta Haematologica" (editată din acel an), avându-l președinte pe profesorul Nicolau. A făcut parte din grupul de cercetare care a efectuat, între anii 1959-1966, primele lucrări în țara noastră, clinice și experimentale, privitoare la transplantul de măduvă osoasă (V. Apăteanu, G. Grigoriu, S. Nicoară, C.T. Nicolau). Strădaniile lor apar și în filmul documentar "Transplantarea de măduvă osoasă: experiment
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
hematologică și de graniță. A avut o contribuție importantă la organizarea Secției de Hematologie și a serviciului ambulator aferent, iar conducerea Centrului de Hematologie l-a desemnat să organizeze noua sa unitate de transfuzie din Spitalul Fundeni. În Laboratorul de Cercetare a Hematopoiezei, pe care l-a creat în anul 1976, a continuat cercetările, în special de interes clinic, asupra celulelor precursoare/progenitoare hematopoietice și a factorilor stimulatori de creștere (aceștia reglează proliferarea, diferențierea celulelor progenitoare hematopoietice și buna funcționare a
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
Hematologie și a serviciului ambulator aferent, iar conducerea Centrului de Hematologie l-a desemnat să organizeze noua sa unitate de transfuzie din Spitalul Fundeni. În Laboratorul de Cercetare a Hematopoiezei, pe care l-a creat în anul 1976, a continuat cercetările, în special de interes clinic, asupra celulelor precursoare/progenitoare hematopoietice și a factorilor stimulatori de creștere (aceștia reglează proliferarea, diferențierea celulelor progenitoare hematopoietice și buna funcționare a celulelor sanguine mature). "Cercetările aplicative introduse de doctorul G. Grigoriu în Laboratorul de
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
care l-a creat în anul 1976, a continuat cercetările, în special de interes clinic, asupra celulelor precursoare/progenitoare hematopoietice și a factorilor stimulatori de creștere (aceștia reglează proliferarea, diferențierea celulelor progenitoare hematopoietice și buna funcționare a celulelor sanguine mature). "Cercetările aplicative introduse de doctorul G. Grigoriu în Laboratorul de Cercetare a Hematopoiezei:" "- Dozarea eritropoietinei serice", începând din anul 1978, prin metoda biologică de încorporare a timidinei tritiate în celule de ficat embrionar de șoarece, incubate în serul uman de cercetat
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
în special de interes clinic, asupra celulelor precursoare/progenitoare hematopoietice și a factorilor stimulatori de creștere (aceștia reglează proliferarea, diferențierea celulelor progenitoare hematopoietice și buna funcționare a celulelor sanguine mature). "Cercetările aplicative introduse de doctorul G. Grigoriu în Laboratorul de Cercetare a Hematopoiezei:" "- Dozarea eritropoietinei serice", începând din anul 1978, prin metoda biologică de încorporare a timidinei tritiate în celule de ficat embrionar de șoarece, incubate în serul uman de cercetat, urmată de extracția ADN prin tehnica scintilației lichide. Această metodă
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
factori de creștere hematopoietici și citokine. Este de menționat că, la noi în țară, o contribuție de seamă în studierea eritropoietinei a adus-o, începând cu anii '60, profesorul Ion Baciu, de prestigiu european în fiziologie, împreună cu colaboratorii - colectivul de cercetare de la Catedra de Fiziologie a UMF din Cluj ("La régulation nerveuse et humorale de l’érythropoïèse." Baciu I., J. Physiol. Paris, 1962, 54, 441). Doctorul G. Grigoriu, provenind din școala medicală a Clujului (cu profesori precum Iuliu Hațieganu și Ion
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]