KorAP: Find »[drukola/base=avantaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1217 1218 1219 ...1363 >

34,062 matches

Corola-website/Law/89458_a_90245

temeiul art. 3 alin. (4) lit. (a) din regulamentul de bază. În plus, este irelevant dacă folosirea unui sistem de restituire a taxelor vamale legal ar fi fost mai avantajos pentru producătorul exportator deoarece el a ales să beneficieze de avantajele unui sistem care constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii. În consecință, aceste argumente se resping. 3. Programele fiscale (a) Nespecificitatea limitării la industria manufacturieră (65) În hotărârea sa provizorie, Comisia a considerat că anumite articole din Legea privind controlul

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
autoritatea care acordă subvenția sau legislația aplicabilă limitează expres accesul anumitor întreprinderi la subvenție. În acest caz, se consideră că, deoarece conceptul de "industrie manufacturieră" poate fi definit foarte larg, prevederile articolelor menționate mai sus din TERCL vizează să restricționeze avantajele care decurg pentru anumite întreprinderi, subordonând eligibilitatea pe baza altor criterii care nu sunt neutre, cum ar fi investițiile în anumite tipuri de produse de înaltă tehnologie sau investițiile în străinătate. (68) GC a susținut că asemenea criterii sunt neutre

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
orizontale deoarece este clar că întreprinderile din anumite sectoare vor fi mai axate pe tehnologie decât cele din alte sectoare și sunt susceptibile de a profita de această prevedere. Punând în aplicare această prevedere a TERCL, GC a conferit un avantaj disproporționat întreprinderilor din anumite sectoare industriale. (77) Se consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (conform motivelor 67-70) și deci pasibil de măsuri compensatorii. Sistemul este de asemenea specific în temeiul art. 3 alin. (2

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
fi obiective, deoarece se știa dinainte că acele întreprinderi care nu investesc în străinătate nu vor fi eligibile. Acest criteriu nu este deci nici neutru nici orizontal în aplicare. Punând în practică această prevedere a TERCL, GC a acordat un avantaj unui număr limitat de întreprinderi care aveau interese în străinătate. (82) Se consideră, de aceea, că această clauză a TERCL este specifică în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibilă de măsuri compensatorii

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
sfârșitul anului 1996. Cu toate acestea, deoarece societățile care începuseră proiectele de investiții înainte de sfârșitul anului 1996 și care au continuat după această dată puteau să profite de taxele în vigoare înainte de acea dată, ele au continuat să beneficieze de avantaje pe perioada anchetei. (84) În ceea ce privește diferitele taxe în vigoare pentru echipamentele importate și cele de origine națională înainte de sfârșitul anului 1996, s-a constatat deja că sistemul este specific în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (b) din regulamentul de

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, este pasibil de măsuri compensatorii. Se știe dinainte că anumite întreprinderi au mai multe șanse decât altele pentru a beneficia de avantaje fiscale pentru îmbunătățirea productivității, numai datorită tipului de activitate. De aceea, avantajele acestui sistem vor fi, inevitabil, mai accesibile pentru anumite sectoare în dauna altora. (g) Art. 27 din TERCL (creditul fiscal pe investiții temporare) (85) În plus față de argumentul

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, este pasibil de măsuri compensatorii. Se știe dinainte că anumite întreprinderi au mai multe șanse decât altele pentru a beneficia de avantaje fiscale pentru îmbunătățirea productivității, numai datorită tipului de activitate. De aceea, avantajele acestui sistem vor fi, inevitabil, mai accesibile pentru anumite sectoare în dauna altora. (g) Art. 27 din TERCL (creditul fiscal pe investiții temporare) (85) În plus față de argumentul GC privind nespecificitatea clauzelor acestui articol, GC a subliniat că prevederea referitoare

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
85) În plus față de argumentul GC privind nespecificitatea clauzelor acestui articol, GC a subliniat că prevederea referitoare la tratamentul preferențial acordat echipamentelor naționale față de cele importate a fost abrogată la sfârșitul anului 1996. În concluziile provizorii, Comisia a considerat că avantajele rezultate din acest articol trebuie să fie supuse măsurilor compensatorii deoarece societățile pot să profite de taxe diferite în vigoare pentru echipamentele importate (3%) și echipamente indigene (10%) înainte de sfârșitul anului 1996 pentru proiecte de investiții începute înainte de acea dată

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
măsurilor compensatorii deoarece societățile pot să profite de taxe diferite în vigoare pentru echipamentele importate (3%) și echipamente indigene (10%) înainte de sfârșitul anului 1996 pentru proiecte de investiții începute înainte de acea dată. În consecință, ele au continuat să beneficieze de avantaje pe perioada anchetei. (86) Se consideră că acest sistem este specific deoarece se limitează la anumite întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, este pasibil de măsuri compensatorii. În ceea ce privește diferitele taxe în vigoare înainte de sfârșitul anului 1996, sistemul este

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
Corola-website/Law/89456_a_90243

taxe de import (DEPB): (11) Guvernul Indiei (GI) și nouă producători exportatori au susținut că aceste sisteme, prezentate în motivele 14 - 25 și 26 - 35 din regulamentul provizoriu, au fost evaluate greșit de către Comisie în ceea ce privește valoarea subvenției și a volumului avantajelor pasibile de măsuri compensatorii. Ei au susținut în special că evaluarea avantajelor de către Comisie în cadrul acestor sisteme a fost incorectă, deoarece numai restituirea taxei vamale excedentare poate fi considerată o subvenție în conformitate cu art. 2 din Regulamentul nr.2026/97 (denumit

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
au susținut că aceste sisteme, prezentate în motivele 14 - 25 și 26 - 35 din regulamentul provizoriu, au fost evaluate greșit de către Comisie în ceea ce privește valoarea subvenției și a volumului avantajelor pasibile de măsuri compensatorii. Ei au susținut în special că evaluarea avantajelor de către Comisie în cadrul acestor sisteme a fost incorectă, deoarece numai restituirea taxei vamale excedentare poate fi considerată o subvenție în conformitate cu art. 2 din Regulamentul nr.2026/97 (denumit în continuare "regulamentul de bază"). (12) Comisia a recurs la următoarea metodă

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
care pot fi folosite ca componente au dreptul la beneficii PBS și DEPB. În consecință, PBS și DEPB nu cad sub incidența prevederilor din anexele I și III. Deoarece această excepție la definiția subvențiilor conform art. 2 nu se aplică, avantajul pasibil de măsuri compensatorii este o scutire din suma totală a taxelor de import datorate normal asupra tuturor importurilor. (15) Din cele de mai sus reiese clar că scutirea suplimentară de la plata taxelor de import constituie baza de calcul a

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
PBS și DEPB au fost considerate deja pasibile de măsuri compensatorii pe baza prevederilor regulamentului de bază, din motivele menționate mai sus. Așa cum s-a explicat mai sus, când se descoperă că o asemenea subvenție pasibilă de măsuri compensatorii există, avantajul beneficiarului corespunde cu suma totală a taxelor vamale de import neachitate de către producătorul exportator ale tuturor tranzacțiilor de import. În acest sens, nu este rolul Comisiei de a reconstitui PBS și DEPB pentru a determina care produse sunt fizic încorporate

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
incorporați fizic sunt complet diferite în ceea ce privește scopul, metodologia de calcul și baza legală. Scopul examinării acestei reduceri, în cadrul anchetelor anti-dumping este de a adapta valorile normale. Examinarea aplicării măsurilor compensatorii într-un sistem în cadrul anchetei anti-subvenții are ca scop determinarea avantajelor conferite de acest regim exportatorului. În plus, metodologia de calcul este diferită în anchetele anti-dumping și cele anti-subvenții. În cazurile anchetei anti-dumping, reducerea este acordată numai exportatorilor produselor în cauză către Comunitate, în cazul unei anchetei anti-subvenții beneficiile sunt examinate

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
reglementările explicite prevăzute în art. 5 și 6 lit. (b) din regulamentul de bază, în special în măsura în care acest articol a figurat deja pe lista exemplificativă a subvențiilor de export adoptată în timpul Rundei Tokyo a negocierilor GATT, la momentul când abordarea avantajului conferit beneficiarului nu fusese incorporată în reglementările OMC. (39) În plus, GC a susținut că comparația între dobânda plătită la un program de împrumut guvernamental și un împrumut comercial implică în mod eronat că dobânda pe toate împrumuturile comerciale ar

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
comparabile pe perioada de anchetă. În consecință, acest argument se respinge. (b) Împrumutul pentru producția de năvoade de pescuit (FNPL) (47) GC a susținut că, deoarece acest împrumut a fost specific industriei năvoadelor de pescuit, acesta nu a acordat nici un avantaj exportatorului de sârme din oțeluri inoxidabile și nu a fost specific industriei oțelului inoxidabil. În plus, o societate care produce năvoade de pescuit și sârme din oțeluri inoxidabile gestionează resursele financiare și contabilitatea celor două sectoare separat. (48) (48) Pe parcursul

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
temeiul art. 3 alin. (4) lit. (a) din regulamentul de bază. În plus, este irelevant dacă folosirea unui sistem de restituire a taxelor vamale legal ar fi fost mai avantajos pentru producătorul exportator, deoarece el a ales să beneficieze de avantajele unui sistem care constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii. În consecință, aceste argumente se resping. 3. Programele fiscale (a) Nespecificitatea limitării la industria manufacturieră (67) În hotărârea sa provizorie, Comisia a considerat că anumite articole din Legea privind controlul

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
autoritatea care acordă subvenția sau legislația aplicabilă limitează expres accesul anumitor întreprinderi la subvenție. În acest caz se consideră că deoarece conceptul de "industrie manufacturieră" poate fi definit foarte larg, prevederile articolelor menționate mai sus din TERCL vizează să restricționeze avantajele care apar pentru anumite întreprinderi, subordonând eligibilitatea pe baza altor criterii care nu sunt neutre, cum ar fi investițiile în anumite tipuri de produse de înaltă tehnologie sau investițiile în străinătate. (70) GC a susținut că asemenea criterii sunt neutre

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
compensatorii pot fi instituite pe beneficiile obținute în temeiul acestui articol. (77) În ceea ce privește pretenția de nespecificitate a GC, sistemul nu este neutru deoarece acesta face distincție între întreprinderile normale și cele cu o tehnologie intensivă. Acestea din urmă beneficiază de avantaje mai importante. O astfel de diferență demonstrează că criteriile nu sunt neutre și exclud un mare număr de întreprinderi pentru care dezvoltarea tehnologică nu este necesară. Din acest motiv și din cele menționate în motivele 67- 70, se consideră că

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
orizontale deoarece este clar că întreprinderile din anumite sectoare vor fi mai axate pe tehnologie decât cele din alte sectoare și sunt susceptibile de a profita de această prevedere. GC, punând în aplicare această prevedere a TERCL, a conferit un avantaj disproporționat întreprinderilor din anumite sectoare industriale. (79) Se consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (conform motivelor 67-70) și deci pasibil de măsuri compensatorii. Sistemul este de asemenea specific în temeiul art. 3 alin. (2

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
fi obiective, deoarece se știa dinainte că acele întreprinderi care nu investesc în străinătate nu vor fi eligibile. Acest criteriu nu este deci nici neutru, nici orizontal în aplicare. Punând în practică această prevedere a TERCL, GC a acordat un avantaj unui număr limitat de întreprinderi care aveau interese în străinătate. (84) Se consideră, de aceea, că această clauză a TERCL este specifică în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibilă de măsuri compensatorii

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
sfârșitul anului 1996. Cu toate acestea, deoarece societățile care începuseră proiectele de investiții, înainte de sfârșitul anului 1996, și care au continuat după această dată, puteau să profite de taxele în vigoare înainte de acea dată, ele au continuat să beneficieze de avantaje pe perioada anchetei. (86) În ceea ce privește diferitele taxe în vigoare pentru echipamentele importate și cele de origine națională înainte de sfârșitul anului 1996, s-a constatat deja că sistemul este specific în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (b) din regulamentul de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
se consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, pasibil de măsuri compensatorii. Se știe dinainte că anumite întreprinderi au mai multe șanse decât altele pentru a beneficia de avantaje fiscale pentru îmbunătățirea productivității, numai datorită tipului de activitate. De aceea, avantajele acestui sistem vor fi, inevitabil, mai accesibile pentru anumite sectoare în dauna altora. (g) Art. 27 din TERCL (creditul fiscal pe investiții temporare) (87) În plus față de argumentul

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, pasibil de măsuri compensatorii. Se știe dinainte că anumite întreprinderi au mai multe șanse decât altele pentru a beneficia de avantaje fiscale pentru îmbunătățirea productivității, numai datorită tipului de activitate. De aceea, avantajele acestui sistem vor fi, inevitabil, mai accesibile pentru anumite sectoare în dauna altora. (g) Art. 27 din TERCL (creditul fiscal pe investiții temporare) (87) În plus față de argumentul GC privind nespecificitatea clauzelor acestui articol, GC a subliniat că prevederea referitoare

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
87) În plus față de argumentul GC privind nespecificitatea clauzelor acestui articol, GC a subliniat că prevederea referitoare la tratamentul preferențial acordat echipamentelor naționale față de cele importate a fost abrogată la sfârșitul anului 1996. În concluziile provizorii, Comisia a considerat că avantajele rezultate din acest articol trebuie să fie supuse măsurilor compensatorii deoarece societățile pot să profite de taxe diferite în vigoare pentru echipamentele importate (3%) și echipamente indigene (10%) înainte de sfârșitul anului 1996 pentru proiecte de investiții începute înainte de acea dată

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]