3,716 matches
-
a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni, a naufragia, a năpârli, a răguși (primare); a adormi, a amorți, a amuți, a asurzi, a cheli, a clocoti, a crește, a decădea, a dospi, a flămânzi, a fuziona, a îmbătrâni, a încărunți, a îngheța, a întineri, a învia, a leșina, a macera 29, a orbi, a paraliza, a plesni, a reîntineri, a reînvia, a roși, a scădea, a seca, a varia (derivate). Am considerat ca fiind relevantă pentru această subclasă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a greutății, la o mișcare în acord cu gravitația, la o schimbare diacronică nu cer o copie reflexivă a subiectului (a albi − pierderea culorii părului −, a îngălbeni, a păli − pierderea culorii normale a feței −, a slăbi − pierderea greutății normale −, a îmbătrâni, a întineri). Verbele care se referă la acțiuni cu un surplus de intensitate (a se înroși − din cauza unei expuneri prea mari la soare sau de rușine, a se îngrășa, a se umfla, a se ridica apar numai în construcții reflexive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a exploda', fiorire 'a înflori', ghiacciare 'a îngheța', imbrunire 'a deveni maro', impazzire 'a înnebuni', imputridire 'a putrezi', indurire 'a întări, a oțeli', ingiallire 'a se îngălbeni', ingrassare 'a se îngrășa', ingrossare 'a se umfla, a se îngroșa', invecchiare 'a îmbătrâni', marcire 'a putrezi', migliorare 'a îmbunătăți', morire 'a muri', nascere 'a se naște', nevicare 'a ninge', peggiorare 'a se agrava', piovere 'a ploua', ringiovanire 'a întineri', rinverdire 'a reînverzi', sbiadire 'a se însera', sbocciare 'a îmboboci', scolorire 'a se decolora
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
secetei, Ion flămânzește tranz.: Ioana îl flămânzește pe Ion part. flămânzit, -ă nom. flămânzirea, flămânzitul A FUZIONA După referendum, cele două partide au fuzionat tranz.: Ion are două firme, pe care le fuzionează part. fuzionat, -ă nom. fuzionarea, fuzionatul A ÎMBĂTRÂNI Ion a îmbătrânit din cauza matematicii tranz.: Matematica l-a îmbătrânit pe Ion part. îmbătrânit, -ă nom. îmbătrânirea, îmbătrânitul A ÎNCĂRUNȚI Ion încărunțește de tânăr tranz.: Ion își încărunțește tâmplele ca să pară mai matur part. încărunțit, -ă nom. încărunțirea, încărunțitul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Ioana îl flămânzește pe Ion part. flămânzit, -ă nom. flămânzirea, flămânzitul A FUZIONA După referendum, cele două partide au fuzionat tranz.: Ion are două firme, pe care le fuzionează part. fuzionat, -ă nom. fuzionarea, fuzionatul A ÎMBĂTRÂNI Ion a îmbătrânit din cauza matematicii tranz.: Matematica l-a îmbătrânit pe Ion part. îmbătrânit, -ă nom. îmbătrânirea, îmbătrânitul A ÎNCĂRUNȚI Ion încărunțește de tânăr tranz.: Ion își încărunțește tâmplele ca să pară mai matur part. încărunțit, -ă nom. încărunțirea, încărunțitul A ÎNGHEȚA Apa îngheață
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
flămânzit, -ă nom. flămânzirea, flămânzitul A FUZIONA După referendum, cele două partide au fuzionat tranz.: Ion are două firme, pe care le fuzionează part. fuzionat, -ă nom. fuzionarea, fuzionatul A ÎMBĂTRÂNI Ion a îmbătrânit din cauza matematicii tranz.: Matematica l-a îmbătrânit pe Ion part. îmbătrânit, -ă nom. îmbătrânirea, îmbătrânitul A ÎNCĂRUNȚI Ion încărunțește de tânăr tranz.: Ion își încărunțește tâmplele ca să pară mai matur part. încărunțit, -ă nom. încărunțirea, încărunțitul A ÎNGHEȚA Apa îngheață iarna tranz.: Ion îngheață carnea part. înghețat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
flămânzitul A FUZIONA După referendum, cele două partide au fuzionat tranz.: Ion are două firme, pe care le fuzionează part. fuzionat, -ă nom. fuzionarea, fuzionatul A ÎMBĂTRÂNI Ion a îmbătrânit din cauza matematicii tranz.: Matematica l-a îmbătrânit pe Ion part. îmbătrânit, -ă nom. îmbătrânirea, îmbătrânitul A ÎNCĂRUNȚI Ion încărunțește de tânăr tranz.: Ion își încărunțește tâmplele ca să pară mai matur part. încărunțit, -ă nom. încărunțirea, încărunțitul A ÎNGHEȚA Apa îngheață iarna tranz.: Ion îngheață carnea part. înghețat, -ă nom. înghețarea, înghețatul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Norton și David Wood; The Role of the Legislature in Western Democracies de Norman Ornstein; The Congressman: His Work as He Sees It de Charles Clapp. Multe dintre aceste lucrări au fost publicate cu mulți ani în urmă, dar au îmbătrânit frumos, în sensul în care analizele lor sunt atât de lucide, încât au devenit opere de referință în acest domeniu. Aceste cărți sunt semnificative prin faptul că ele compară direct Marea Britanie cu Statele Unite, în special lucrările lui Cain și alții
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
o formă a libertății, individuale, bineînțeles, a „desprinderii” de rigidele convenții, limbaje, necesități, o pregătire, În sfârșit, pentru acea postură ce se apropie de prostrația (aparentă!Ă a sfințeniei sau de veselia nemotivată, „stridentă” a copilului etern, ce refuză să Îmbătrânească, să-și „fibrozeze” reflexele angelice ale candorii și ale mirării perpetue... O, avem enorm de multe „de Învățat” de la acei „nebuni” care ne fac privilegiul de a ne accepta, de a ne suporta, de a ne da semn că „suntem
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
imitația”, talentul și abilitatea imitativă a unor tineri creează confuzii ample În mintea unor educatori care cred a se afla În prezența unor personalități deja formate. (Nemaivorbind de macabrele farse ale istoriei literare sub comunism, când un astfel de „tinerel Îmbătrânit”, Titus Popovici, imitând, la douzeci și ceva de ani, excelent „schema” și „scriitura” rebreanistă, a produs două romane care au avut un uriaș succes - decenii la rând, În manualele școlare! - și pentru că „aplicau” mizerabilele comandamente ale stalinismului cultural și politic
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
semn indubitabil al „talentului imitației” și de oportunism evident al lui T.P., dar criticii serioși, precum Crohmălniceanu, D. Micu și alții, care Îi ridicau osanale chiar și În privat, nu și-au dat seama că sunt păcăliți de un „tinerel Îmbătrânit” și extrem de abil În „adaptare socială”? Și, mai grav, că păcălesc la rândul lor sute și mii de elevi, profesori, indicând o falsă valoare?..Ă Interesant, extrem de interesant la acest capitol al „imitației” este faptul că și nebunii, unii dintre
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
corpurile copiilor În căruțele de țară, ce galopează pe drumuri hârbuite și colbuite, iar ei râd, râd amuzați și Înfricați, cu mânuțele Încleștate de loitre, de brațele adulților care se prefac cu mult mai calmi, deoarece și frica lor a Îmbătrânit, s-a uzat?!... Când eram ceva mai tânăr mi-ar fi plăcut, dintre atâtea ispite și tentații ce roiau În jurul meu - și virtutea mea nu consta În a le face față, ci să le aleg pe cele mai nerușinate, pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
profunzimile insondabile ale puterii mele? Ce-mi dai cu o mână Îmi iei, obraznic, cu celelalte două... ha, ha!” ... Se poate, se poate! Dar... ce mă intrigă la Mata, Zeule, este faptul, cum să spun, că... nu pari a fi Îmbătrânit! Și, pentru acest motiv, În ochii mei, cum spuneam, te-am asociat copilului zburdalnic și crud, lui Eros. Sunteți ambii Înfiorător de tineri, de jucăuși și de distrugători! Nu cumva de voi se slujește Natura, colosul de istorie și de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
depășește uneori „măsura”, căzând În extreme, În judecăți condamnabile, În excluderi impardonabile, chiar și când sunt Îmbrăcate În haina de cristal a artei - vezi sublima Doină! Cu siguranță, dacă Eminescu - și noi, laolaltă cu el! - ar fi avut norocul să Îmbătrânească, s-ar fi depărtat de multe din „excesele” sale din proza sa publicistică, deși, În nici un caz, el nu poate fi văzut ca un „proto-legionar”, cum Îl desemnează Ion Negoițescu Într-un moment de iconoclastie literară tipică unui critic și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
turna În forme mai „obiective” ale ideilor despre specificul național, soarta României, criza, mizeriile și „misia” ei, ca și mijloacele extreme de a ieși din acest „impas istoric, destinal” - vezi Schimbarea la față a României -, la Paris, adult fiind și Îmbătrânind, a Întors această „vehemență” contra originii sale, a matricei care „l-a făcut posibil”, pe el și acea energie spirituală unică, nestinsă până În momentul acelui „adio” nu de la lume, ci de la luciditatea sa diurnă și complicată, când, ca un plod
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a fi”!; și, o spun cu mâna pe inimă, niciodată un omagiu adus existenței nu a fost mai Înflăcărat, mai total, decât această continuă negare, respingere a ei, blamare a privilegiilor și „capcanelor” ei, de parcă adolescentul nostru de la Rășinari nu Îmbătrânise, nu se maturizase cu o zi din clipa când, cu mare probabilitate, a Întâlnit prima femeie frumoasă, intangibilă, prima sa Beatrice și, ca să se apere de „violența, de pericolul Frumuseții”, a avut reflexul nu puținor puberi de a blestema fascinanta
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
rostirea lui. "Prezentul are sens numai solidar cu trecutul și viitorul, or, la Bacovia tocmai această simultaneizare ontologică pare să fi dispărut. (...) Bacovia nu numai că n-a fost un "întârziat", dar printr-un miracol, el s-a maturizat prematur, "îmbătrânind" în primii ani ai adolescenței." Dintre metodele amintite mai înainte, cercetarea stilistică primează în capitolul Negativul stilistic. Există o scară a negativului, desigur, iar vizualizarea ei nu se poate face nicăieri mai limpede ca în pagini bacoviene: Negativul stilistic capătă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că are ceva de ascuns împotriva națiunilor"; "E ușor pentru omul postmodern să fie rațional de vreme ce nu mai are sentimente. Dar vezi bine, sentimentele fiindu-i pervertite, și mintea îi este la fel"; "Adevăratul cosmopolitism este încununarea naționalismului"; Cu cât îmbătrânești, cu atât păcatele sunt mai grele"... Rafinamentul expresiv, sensibilitatea și marea înălțime etică la care se ridică Fragmentele lui Lamparia sunt asociate în text cu ceea ce unii moraliști au numit "les raisons du coeur". Ordo Amoris, care se perfecționează și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la Veconi aud compagnie!” Am încheiat și trimestrul acesta promovându-i cu un suficient 5 pentru că altfel Veconi (și sunt doi bată-i să-i bată!) plus Caian, plus Gabor, unul mic cât un grăunte, dar nevricos din fire, ar îmbătrâni lângă etre și avoir! La cutremur, Caian, de pildă, a rămas cel mai puțin cutremurat de cele întâmplate. Rugându-l să fie mai liniștit, mai îndoliat pentru că țara trece prin momente grele și poartă doliu, el a răspuns cam așa
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a întâmplat în familia mea. În orice mariaj există anumite sincope, dacă le pot denumi. Nu curge permanent laptele și mierea dragostei. Mai intervin punctele de vedere care reliefează personalitatea. Contradictoriile, disensiunile, neînțelegerile! dar dacă există dorința și hotărârea să îmbătrânești alături de soțul sau soția ta, ca pildă de urmat pentru urmașii familiei, atunci calea către numitorul comun este deschisă, iar trotuarul de mers împreună nu-i dificil. Eu, dragul meu, și în mariaj, m-am încrezut în ceea ce a fost
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mămică, cu un copil adorabil lângă mine, Titel, mic, la un an și jumătate, apoi mai mare... Cred că, scriind acestea, mi s-a făcut dor de toți și foarte dor de mine însămi... Multe s au dus. Am și îmbătrânit ! S-a dus zborul tineresc, starea unică care ți-o dă speranța. Dar e bine și astfel. Îmi aduc aminte de penultima dumneavoastră sosire la Cârțișoara, în vara lui 1997 când Titel se pregătea de admiterea la facultate și dumneavoastră
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dori să se afle în cele mai bune vise. Știu că este greu și acolo, dar, totuși, ea a avut curajul să-și urmeze vocea destinului. Tot credeam că poate, poate, îmi va aduce Dumnezeu pe cineva pentru a nu îmbătrâni de una singură. Dar văd că nimic și pe zi ce trece nu mai am curajul. Nici singură nu-mi place. Titel pleacă toată ziua, eu rămân singură, fără nici un rost. Nu mai trec pe la ai mei chiar zilnic pentru că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
spre ieșire, mai este pînă la Bacău! adormisem!... să constat cu ochii mei! chelia, accelerație în lung de peron, omenia Vioricăi Agarici în inscripție, Moldova, trenul peste ~ , doar podul din Turner, fum-viteză, numele exact al tabloului? senescit mundi, a mai îmbătrînit cu o stație, semnalizează alternativ, vizual și sonor, în roșu, mîine va fi Ardealul, vei șterge bătrînețea orbitelor excentrice! fii atent la ceva fizionomii dintre acelea prefirate în curățenia miilor de ani de non-istorie, acum, pînă n-am intrat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stîngă, tu atent în meserie, zîmbetul complice al șefului de tren, revin printre călători, garnitura pe structură de ramă de metrou, import la a doua mînă din Germania, stația Acîș cîmpii se afundă să se înalțe dealuri, apoi munți, lumea îmbătrînește senescit, comoditatea discursului atît de obositoare, limbaj falsificat traseul neparcurs încă, fotolii de pluș, cotiere, în capăt locul liber în sensul de mers, fetița dinspre centrul vagonului hologramă pe apele ferestrelor, clame în păr memento de icoana dezvăluirii limbajului însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
întorc tăblițele, Roșiori București! mitografia conversației de sat, s-au făcut roșiile, bălaie, ascultă vorba mamei deplasarea rurală! din sacoșă iese smocul de leuștean, la Atîrnați, la prima, satul dat ca inundat, merg dăcît o stație, riduri pe lîngă zidul îmbătrînit cu douăzeci de ani, picioarele în paranteze, pantaloni verzi de postav militar, ai să sari în moarte ca un brotac, din fragedă vîrstă toți bărbații Kurt Vonnegut stau într-o disperare mută, cîmpia însăși a fost așa de speriată, cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]