3,404 matches
-
teancurile de reviste trebuie duse la anumite trenuri), enervați că va trebui să așteptăm în ploaie autobuzul de noapte, care vine rar, alergăm bezmetici pe culoarele întunecoase spre tipografie și ne certăm cu paginatorii și linotipiștii care nu se grăbesc îndeajuns. A intrat schimbul III, ei oricum trebuie să stea până dimineața și, datorită plumbului topit, în atelier e cald, nu ca în redacție. 14 octombrie După o oră de stat în ploaie într-o curte interioară de pe Republicii (femeie energică
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și pentru colegii mei, teatrul forma una din atracțiile mele principale. Nimic mai natural de altfel, întrucât pe timpurile acele Iașul se bucura de spectacolele cele mai variate și mai alese. Opereta nu era genul nostru preferat; dar o apreciam îndeajuns, atât din cauza rezonanței pe care o avea în sufletele noastre de adolescenți neastâmpărați, cât și din cauza condițiunilor excepționale în care ne era dat s-o cunoaștem, căci în anii aceia incomparabili, scenele Iașului au adăpostit cele mai bune trupe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
bifurcație sau pentru trifurcație. Eu am fost și am rămas partizanul sistemului mixt, eclectic, al aceluia căruia îi datoresc cultura mea, spiritul meu și în mare parte sufletul meu. Consider că specializarea prematură din secundar nu numai că nu fasonează îndeajuns mintea copilului și n-o pregătește pentru activitatea viitoare, dar nici nu îngăduie celor care au misiunea de a-i pregăti viitorul să distingă și să verifice aptitudinile, înclinațiile, dispozițiile naturale, care în multe cazuri nu se afirmă decât târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Nu mă-ntreb dacă ieșenii se-nșeală sau nu în privința acestor lucruri. Recunosc că n-aș fi în rolul meu să desleg această problemă și că ori la ce opiniune m-aș fixa judecata mea nu va reuși să fie îndeajuns de obiectivă și de imparțială. Dar nu mă pot reține de a nu constata că atitudinea aceasta a Iașului de azi, psihologia aceasta de boier scăpătat pe care o acuză nu sunt lucruri lipsite de oarecare frumusețe, chiar dacă ele contribuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
degrabă să apere spusa aproapelui său, decât să o condamne; iar dacă nu o poate apăra, să încerce să afle cum o înțelege șaproapele săuț; și dacă acela o înțelege greșit, să-l îndrepte cu dragoste; și dacă nu e îndeajuns, să caute toate mijloacele potrivite ca, înțelegând bine, să se mântuiască. 23. PRINCIPIUL ȘI FUNDAMENTUL Omul este creat ca să-L laude, să I se închine și să-I slujească lui Dumnezeu, Domnul nostru, și, prin aceasta, să-și mântuiască sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îndoiască, nici să se poată îndoi, un astfel de suflet evlavios urmează ceea ce îi este arătat; după cum au făcut sfinții Pavel și Matei, în urmarea lui Cristos, Domnul nostru. 176. Al doilea timp este atunci când se primește limpezime și cunoaștere îndeajuns, prin experiența consolărilor și a dezolărilor și prin experiența discernerii diferitelor spirite 1. 177. Al treilea timp este șcelț liniștit; șpersoanaț se va gândi înainte de toate pentru ce s-a născut omul, și anume pentru a-L lăuda pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
tulburări și ispite ale dușmanului; căci este în stare de aceasta cuajutorul dumnezeiesc, care îi rămâne mereu, deși nu-l simte în mod clar: pentru că Dumnezeu l-a lăsat fără multa evlavie, marea iubire și harul îmbelșugat, lăsându-i totuși îndeajuns har pentru mântuirea veșnică. 321. A opta regulă. Cel care se află în dezolare să se străduiască să rămână în răbdare, care se opune umilirilor care îl asaltează, și să se gândească la faptul că va fi în curând consolat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
interesante, suind și coborând vârfuri de munte, traversând râuri, admirând frumusețile naturii împreună cu copiii ei și alte lucruri tainice. Nu era deloc caraghios, era un vis numai al ei. Cum ar fi viața dacă n-am visa? N-am cunoaște îndeajuns gustul vieții pe Pământ, n-ar vibra în noi acea plăcere de a visa, de a dori ceva. Acum visa că într-o zi o să-i fie mai bine. Plecase de acasă cu speranța aceasta în sufletul ei. Fusese de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și peste ani de zile cineva îi va reproșa aceste lucruri, așa cum se va pricepe mai bine să critice și s-o găsească vinovată fără să analizeze și să afle adevărul. Alin își va da seama că o mamă este îndeajuns de pedepsită atunci când nu își poate vedea copiii. Carlina își puse o mână la zona inimii încercând s-o tempereze pentru a nu intra în panică, iar cu cealaltă mână își apăsă stomacul care se răzvrătea. După ce se îmbrățișaseră și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
care se continuă în afară, capcana peștilor într-un acvariu... La ora când scriu această relatare, festivalul încă nu s-a încheiat. Nu știu deci dacă incursiunea fără anestezie a lui Cristian Mungiu în noaptea epocii de aur a sensibilizat îndeajuns juriul pentru a premia 4, 3, 2... Deși mă feresc să fac predicții (în materie de Cannes mai mult decât de Oscaruri !), înclin să sper că mereu versatilul Stephen Frears, președintele juriului (ale cărui filme de nceput mărturiseau aceeași poftă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
film de acest tip presupune, procedural, o imersiune de o relativ lungă durată a regizorului în ambianța în care trăiesc subiecții lui, ceea ce apropie întru câtva demersul lui Thomas Ciulei de cel al antropologului : a petrece un interval de timp îndeajuns de lung, a te familiariza cu viața și obiceiurile subiecților e una dintre condițiile obligatorii ale unei cercetări antropologice credibile. Avem toate motivele să credem că Thomas Ciulei s-a supus unei asemenea imersiuni și că a extras din ea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
subordine și defilau cu ele ca izbânzi personale. Comentariile mele despre valoarea romanului și autenticitatea scriitorului au nemulțumit pe mulți dintre cei care zăboveau interesat în aerul poluat al disciplinei de partid. Erau nemulțumiți că performanțele Cetății chimiei nu erau îndeajuns reliefate pe fondul marilor succese ale industriei de profil. Le-am recomandat să facă diferența între o monografie cu succese optimiste și arta unei scrieri literare. Romanul lui Constantin Munteanu nu se putea substitui unui raport de activitate ci prezenta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o speriau mai puțin decât încetarea corespondenței cu Monica Lovinescu. Desprinsă de toate, viața ei avea o singură miză: sentimentul împărtășit dintre ea și fiica ei. Scrisorile de față sunt poemul - sau romanul - iubirii lor. Ceea ce nu am putea sublinia îndeajuns, oricât am in sista asupra descrierilor psihologice, este calitatea excepțională a acestui sentiment matern sacrificial și modul în care el a făcut-o pe Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu să-și depășească radical propriile limite. Spre deosebire de, să zicem, un Nicolae Steinhardt, care avea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
24) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”25 noiembrie 1988”> Iubite domnule Călin, Pentru ca lucrurile să urmeze pînă la sfîrșit același fir de-a-ndoaselea, trenul - neîncălzit deloc pînă la Iași - a pornit cu treizeci și cinci de minute întîrziere... Am avut timp îndeajuns să meditez asupra lipsei de considerație, care a început cu necitirea pînă la capăt a unei scrisori de zece rînduri. Faptul, acum consumat, mă dezleagă pentru totdeauna de a mai răspunde la astfel de „invitații”! îți mulțumesc, încă o dată, pentru
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
revista Ateneu, în sine luată, nu m-am așteptat niciodată la prea mult... Spun asta pentru că, bag samă, extrasul meu nu se prea potrivește cu o a 75-a (da?) aniversare a scriitorului. în el însuși luat, Radu Tudoran este îndeajuns de onorabil și poate ar fi meritat un medalion encomion pentru o asemenea ocazie. în timp ce eu l-am scos dintr-un loc unde stătea înghesuit printre frate-su, Geo Bogza, Ion Marin Sadoveanu, Eusebiu Camilar, Laurențiu Fulga și alții... Ca
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
promisă? Nimic nu-mi mai amintește de ea. Eu am fost mereu bolnav din ianuarie și abia acum - în pofida stării încă precare a sănătății - m-am decis să reiau, tîrîș grăpiș, activitatea publicistică. Cea universitară mă obosește - sub toate raporturile - îndeajuns. Îți mulțumește și îți urează numai bucurie și sănătate, Mircea Zaciu </citation> (8) (9) <citation author=”Mircea Zaciu” loc="Cluj" data =”3.VIII.[19]77”> Dragă Domnule Călin, Din păcate, nu pot răspunde favorabil amabilei invitații de a scrie despre
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe umăr, văietându-se foarte de „...rezultatele proaste” pe care le dăduse „...meetingul organizat la Sinagogă” chiar dacă „...au participat 400 de oameni”. Iată un motiv al grelelor lacrimi și sughițuri: „Lipsa de pregătire a populației prin Îndrumători, care nu au lămurit Îndeajuns oameni (a se citi: <<nu au reușit să-i mintă cu destulă convingere>>, n.n.)”. Cum, măcar printre evrei, nu intervenise Încă frica animalică de brațul armat al puterii comuniste, securitatea, aceștia au avut destule de spus la această adunare, potrivit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la această adunare, potrivit raportorilor: „Apoi acolo s’au ridicat o serie de probleme de ordin economic cerându-se Încadrarea În muncă și cum orașul nostru Încă nu are destule posibilități de Încadrare, nici CDE-ul nu s’a ocupat Îndeajuns de această problemă”. Folosind vechiul truc cu aruncarea mâței moarte În ograda altora, iată justificarea: „Conducătorii sioniști s’au folosit la această adunare de o serie de alienați mintali (subl.ns.) care au ridicat problemele Într-un mod haotic și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trădare, după ce vreun lector Își răcise gura de pomană și-și consumase saliva săptămâni Întregi ca să bagen capetele cursanților doctrină comunistă cu lopata aia numită „inima lui Stalin”! Tot despre aceștia Își manifestase profunda nemulțumire și astfel: „Lămuritorii nu sunt Îndeajuns de combativi și nici Îndeajuns de pătrunși de misiunea lor”. b.ș. „Luați măsuri de pază a sediilor CDE!” În anul 1949 (cu unele fericite excepții de luptă armată a unor curajoși Împotriva devastatorului și inumanului comunism) oamenii simpli se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răcise gura de pomană și-și consumase saliva săptămâni Întregi ca să bagen capetele cursanților doctrină comunistă cu lopata aia numită „inima lui Stalin”! Tot despre aceștia Își manifestase profunda nemulțumire și astfel: „Lămuritorii nu sunt Îndeajuns de combativi și nici Îndeajuns de pătrunși de misiunea lor”. b.ș. „Luați măsuri de pază a sediilor CDE!” În anul 1949 (cu unele fericite excepții de luptă armată a unor curajoși Împotriva devastatorului și inumanului comunism) oamenii simpli se comportau, În general bine, acceptând
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cea de-a doua lucrurile se schimbaseră. În rău. Moda timpului o impunea așa că cenzorul scrisese următoarele: „Au mai existat și câteva numere sau materiale În care problemele au fost tratate mai mult enunțiativ, descriptiv sau superficial articolele fiind nu Îndeajuns de convingătoare (<<Primăvara satului>>, nr.1975/aprilie 1975)”. Ca o părere intimă, dibuitorul sensurilor anapoda notase: „Ceea ce lipsește, credem noi, gazetei <<Vremea nouă>> pentru rotunjirea, Împlinirea activității sale În acest domeniu este ancheta socială bine documentată și redactată, interesantă și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ignorat filmul. Dar sînt sigur, iar Restul e tăcere e o realizare neignorabilă. E cea mai completă, mai elocventă și mai erudită formulare a viziunii tale asupra cinemaului, o viziune care în filmul romînesc de azi mi se pare singura îndeajuns de clară și de bine articulată încît să poată contrazice viziunea neorealistă impusă de Cristi Puiu. știu că nu ți-ai conceput filmul cu vreo intenție polemică (ai scris scenariul acum 20 de ani), după cum știu că admiri Moartea domnului
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nimic de făcut n-are și el o gagică, iar de împușcat împușcă mai puțin decît Nicolaescu însuși. E greu să nu-l suspectezi pe regizorul star că dinadins își ține la margine copia mai tînără, pe care o dorește îndeajuns de vizibilă încît să trezească nostalgia după original și totodată îndeajuns de ștearsă încît să n-aibă nici o șansă de a înlocui originalul. Ce e consternant (și un pic dezarmant) la Nicolaescu nu e faptul că-i un narcisist, ci
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
împușcat împușcă mai puțin decît Nicolaescu însuși. E greu să nu-l suspectezi pe regizorul star că dinadins își ține la margine copia mai tînără, pe care o dorește îndeajuns de vizibilă încît să trezească nostalgia după original și totodată îndeajuns de ștearsă încît să n-aibă nici o șansă de a înlocui originalul. Ce e consternant (și un pic dezarmant) la Nicolaescu nu e faptul că-i un narcisist, ci faptul că e un narcisist atît de transparent în vicleșugurile sale
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
modulație elegiacă, rezonanța e nulă. Amintirea e singurul paradis din care nimeni nu te poate izgoni, spune cineva. Așa e, numai că acest film impersonal nu are nimic dintr-o amintire. Nimic din el n-a fost simțit și imaginat îndeajuns de intens încît să pară trăit. Dilema Veche, aprilie 2008 Cinci scurte 5 succese mari pentru 5 filme mici (Romînia, 2008) Oricîte premii ar cîștiga, realismul fervent al celor mai buni regizori ai noștri n-are nici o șansă de a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]