11,924 matches
-
va ataca, nu-ți va face rău nici ție, nici vitelor tale, ba chiar te va ajuta. Unii săteni, mai în vârstă, din satul Vatra mi-au povestit că unul dintre boieri a încercat să obțină venituri din creșterea și înmulțirea iepurilor sălbatici. O asemenea încercare s-ar fi făcut pe tarlaua care se numește în Rădii. Locul este presărat din loc în loc cu mărăcinișuri, iar boierul ar fi pus oamenii să amenajeze din loc în loc bordeiașe din lemn și pământ
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să dispară lupii și urșii, iar celelalte specii să se reducă simțitor. NN-ar trebui neglijate și situațiile de braconaj care se practică de către unii locuitori din satele Alba sau Baranca, punând lațuri pentru căprioare, cerbi și chiar iepuri. Apoi înmulțirea cânilor face ca vânatul să scadă și mai modern, alergatul cu mașina pe timp de noapte după iepuri. Fauna pădurilor noastre este râvnită de guri hămesite, care vor să transforme bogățiile naturii comunei în bani, să pună la sărbători câte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
3 ha de teren putea avea în 4-5 locuri. Parcelele erau delimitate prin haturi care trebuiau să păstreze cu sfințenie proprietatea fiecăruia. Haturile mai înguste sau mai late însemnau o importantă pierdere de teren agricol și o sursă sigură de înmulțire a buruienilor și mai ales a dăunătorilor. De multe ori au generat și încă mai generează un nesfârșit șir de procese între țărani și care uneori duceau la conflicte mult mai grave pentru viața oamenilor. Odată cu înmulțirea populației, suprafețele de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sursă sigură de înmulțire a buruienilor și mai ales a dăunătorilor. De multe ori au generat și încă mai generează un nesfârșit șir de procese între țărani și care uneori duceau la conflicte mult mai grave pentru viața oamenilor. Odată cu înmulțirea populației, suprafețele de teren se împărțeau în fiecare an și deveneau din ce în ce mai mici datorită obiceiului locului ca atunci când se căsătorea un copil, trebuia să primească o bucată de pământ și ceva animale. De cele mai multe ori, reușita unei căsătorii depindea de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
le luau în primire, văcarii le însemnau cu un fier înroșit în foc. în timpul verii locuitorii trebuiau să ducă tainul pentru păscut vitele(făină de porumb și ceva brânză), iar toamna când le scoteau de la pășunat trebuiau să plătească. Pentru înmulțirea taurinelor se foloseau taurii, care de regulă erau proprietatea comunei. Ei erau lăsați liberi în cireada de vaci ce păștea pe imașul comunal și unde de obicei avea loc monta naturală. Taurii erau de o culoare brun-argintie și de o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
teritoriul comunei Hudești. Acum când a scăzut rolul lânii, mai ales după revoluție, mulți hudeșteni au vândut oile. în comună există totuși câteva familii care au câte un număr mai mare de oi și care se ocupă cu creșterea și înmulțirea lor. Aceste familii sunt: Baltă C. Constantin (Vatra), Zaharia Constantin și Violeta, Zaharia Mircea, Strună Mihai, Luca Dumitru, Bordeianu Vasile, Mereuță Marcel, Adomnică Ioan, Șchiopeț Constantin etc. Unii oieri văzând lipsa de interes pentru lâna oilor, au trecut la creșterea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Aceste familii sunt: Baltă C. Constantin (Vatra), Zaharia Constantin și Violeta, Zaharia Mircea, Strună Mihai, Luca Dumitru, Bordeianu Vasile, Mereuță Marcel, Adomnică Ioan, Șchiopeț Constantin etc. Unii oieri văzând lipsa de interes pentru lâna oilor, au trecut la creșterea și înmulțirea caprelor care de obicei dau lapte mai mult și mai gras, iar primăvara dau naștere la 2-3 iezi. Porcii se creșteau și se cresc aproape în fiecare gospodărie pentru nevoile proprii și pentru comercializare. Se creșteau și se cresc rase
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
noi dreaptă ocină și dedină. Am dat mai sus cele trei citate pentru a putea argumenta că iazurile aveau un rol dublu: serveau ca acumulări de apă care punea în mișcare roțile morilor și apoi serveau și pentru creșterea și înmulțirea peștilor. în perioada copilăriei mele, am apucat să văd funcționând moara de apă de la iazul Axinte, dar mai era și cea de la Velniță, iar oamenii mai în vârstă din Mlenăuți își aminteau de moara de apă de pe Pârâul Morii, cei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apele acestor iazuri mai trăiesc și specii de pești cum ar fi carasul și soreanul. „ în ceea ce privește vindecarea, a neglija să înveți este o crimă (Samuel Hahnemann) 4. Activitatea sanitar - veterinară Dacă au existat și încă există preocupări pentru creșterea și înmulțirea animalelor, trebuia să existe și preocupări pentru îngrijirea sănătății acestora. Aceste preocupări au fost din timpurile vechi de când au existat animale, fie că existau oameni mai pricepuți în tratarea anumitor boli ale animalelor prin folosirea anumitor plante sau semințe sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
celulei gazdă) și "proteina de șoc termic" antigen proteic cu rolul de a permite M.tuberculosis să reziste în interiorul macrofagelor. Mycobacteriile mai prezintă și alte proprietăți: * fenomenul de creștere lentă, datorat unui defect de citire al ARN-polimerazei AND dependente. Practic, înmulțirea are loc o dată la 20 de ore, datorită unei încetiniri a metabolismului bacteriei, stare cunoscută și sub denumirea de "dormanță". * se dezvoltă foarte bine în condiții de aerobioză. * pot interveni modificări importante ale proprietăților mycobacteriilor, în urma tratamentului cu tuberculostatice. Astfel
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
rezistenți. Din acest motiv, regimurile terapeutice includ minimum două antibiotice cu actiune bactericidă. În general, tratamentul implică o combinație de antibiotice, care poartă denumirea de tuberculostatice, dintre care unele au efect bactericid (omoară microbul), iar altele au efect bacteriostatic (împiedică înmulțirea germenilor). Aceste antibiotice se administrează în anumite doze, standard, care trebuie respectate întocmai, așa cum se stabilește prin programele naționale de control a tuberculozei. Dozele maxime admise, prin aceste reglementări, nu se depășesc, deoarece tuberculostaticele prezintă numeroase efecte adverse, după cum se
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
și Fuzobacterium spiralis. Ei ajung în plămîn, prin aspirarea secrețiilor, în condiții patologice precum: pierderea conștienței, etilism acut, comă, anestezie, supradozaj de droguri, atacuri cerebrale ischemice, alte boli neurologice predispozante. Și igiena dentară precară, ca și bolile periodontale permit o înmulțire exagerată a bacteriilor în cavitatea bucală și cresc riscul de infecții pulmonare, în condiții favorizante ale aspirației. Se conturează trei tipuri de tablouri clinice: pneumonie simplă; pneumonie necrozantă cu excavare; abces primitiv. Diagnosticul este facilitat de circumstanțele favorizante, care evocă
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
o a doua problemă de urgență - a internării și tratării corespunzătoare a bolnavilor cu arsuri. Aceasta a fost credem noi politica ministerului - de a transforma - Spitalul de Urgență (fost al Salvării) în Spitalul Clinic pentru Arși. Motivele erau mai multe: înmulțirea cazurilor de bolnavi arși și imposibilitatea de asistență spitalicească de profil, în unitățile sanitare existente. Ministerul și țara nu puteau atunci - construi rapid - un spital cu profil pentru bolnavii cu arsuri - dar problema trebuia rezolvată. Soluția pentru cei care hotărau
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
varii compromisuri. Am profunda convingere că studentul serios de astăzi poate să învețe la fel de bine ca și studentul devotat de ieri. Contează enorm dăruirea personală și calitățile oferite de mama natură, de părinți și de bunul Dumnezeu. Arta creștină a înmulțirii talantului este în continuare la mare preț. Ea nu îți asigură un loc de muncă, dar îți oferă reale șanse să-l obții. Nimic din munca temeinică, discretă și susținută de credința în Dumnezeu, nu rămâne fără urmări. Nu există
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
îndoială că o reformă a sistemului penitenciar implică o schimbare radicală în structura și compoziția personalului. Deschiderea către comunitate va antrena o revalorizare a muncii angajaților din sistem. Dezvoltarea muncii în echipe și încurajarea comunicării cu exteriorul vor fi inevitabile. Înmulțirea organizațiilor de control externe și independente de administrație va forța adoptarea unor standarde profesionale. Mai presus, va forța un răspuns al administrației la toate problemele ridicate. Cu cît efortul bugetar va fi mai mare, cu atît vor fi mai numeroase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instanța consideră că familia de rromi nu reprezintă un mediu sigur și propice pentru reintegrarea socială a minorului de etnie rromă." Reducerea în ultimii ani a numărului rromilor încarcerați este pusă de unii analiști pe seama deschiderii granițelor, fiind evidentă o înmulțire a infracțiunilor făcute în Occident de rromii de cetățenie română. Este de așteptat ca în viitorul apropiat să crească ponderea deținuților de origine arabă, ca urmare a intrării României în războiul antiterorist, cît și a arestărilor tot mai numeroase a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pus "în serviciul proiectului social"1. Astfel, contractul de coeziune socială presupunea: un proiect urban de coeziune socială, programe cu obiective și acțiuni clar delimitate (habitatul și cadrul de viață, accesul la ocupare, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței), înmulțirea parteneriatelor și implicarea lor pentru a avea în vedere tot ce putea influența situația cartierelor (locuri de muncă, dezvoltare economică, transport, locuințe, habitat, populare, poluare, educație, cultură, sănătate, inserție socială). S-a urmărit concertarea diferitelor dispozitive: programe locale privind habitatul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
colectivitățile, diagnostic și obiective împărtășite de actorii implicații în convenții de parteneriat, o mai mare stabilitate și vizibilitate a acțiunilor în domeniu, creșterea participării locuitorilor din cartiere), dar și limitele acesteia (dezvoltarea inflaționistă a parteneriatelor, lipsa transparenței și dificultatea coordonării, înmulțirea contractelor, devenită prea costisitoare etc.). Cei conștienți de aceste imperfecțiuni nu renunță la contracte, dar vor simplificarea parteneriatelor, clarificarea responsabilităților statului și orașelor, facilitarea acțiunii asociațiilor și fundațiilor. Reînnoirile la scara orașului au vizat: refacerea spațiilor și volumelor urbane existente
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a se proteja prin strategii de evitare, separare de inconvenientele imputate populațiilor precare. Această tendință compromite străvechea calitate a orașului de spațiu propice schimburilor și interacțiunilor dintre toți locuitorii săi. Revoltele și violențele urbane manifestate într-un mod paroxistic, precum și înmulțirea incivilităților sunt tot atâția indicatori ai incapacității orașului de "a face societate". Cauzele crizei urbane sunt cunoscute, ele decurgând în principal din transformarea raporturilor de producție, care pune acum în lumină o interdependență între bogați și săraci pe care societatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuitori, în special de "oamenii de rând"; supuse unei exploatări severe, indiferente la rivalitățile dintre burghezi, "persoanele umile" preferă să se pună sub autoritatea regelui. Precaritatea financiară a orașelor a făcut ca ofițerii regelui să supravegheze conturile municipale grevate de înmulțirea unor enorme cheltuieli de dotare și funcționare, de deturnări de fonduri, de contractarea excesivă de datorii și de alte diverse moduri de irosire a banilor publici. În afară de aceasta, finanțele comunelor erau împovărate de impozitele regale. Treptat, orașul își pierde dreptul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Federației poate fi interpretată ca "apogeu al mișcării și ca o luare a sa în mâinile puterii centrale"4. Pasul era făcut, comuna avea să devină pe termen lung o rotiță a statului, mai curând decât un corp politic autonom. Înmulțirea spontană a societăților populare fusese, astfel, efemeră. Distrugerea lor de către puterea revoluționară fusese prevestită de dispariția politicii care anunță, după Hannah Arendt, nenorocirile timpurilor noastre. Dar Revoluția franceză a inaugurat, în aceeași măsură, și "tradiția ascunsă" a sfaturilor, în care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a proteja viața contra riscurilor cauzate de condițiile insalubre"2 ca fiind "cea mai presantă dintre obligațiile sociale ce se nasc din faptul solidarității" (p. 269). Spectacolul "nenumăratelor decese ale copiilor, care pun în mare pericol viitorul națiunii" (p. 272), înmulțirea cazurilor de tuberculoză "flagel mai ucigător decât marile epidemii" (p. 272) fac să se identifice în insalubritatea habitatului "una dintre cauzele cele mai puternice ale creșterii mortalității generale" (p. 273). Luând drept exemplu țările străine în care se "reușise scăderea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al împotmolirii lor, pe toată perioada anilor 1970, în dezbateri legate de participare (cum să participe fără să servească drept garanție puterilor publice? Cum să participe fără să-și piardă libertatea de judecată?), mitul asociațiilor se destramă. Se constatase că înmulțirea asociațiilor nu a tradus automat voința cetățenilor de a lua parte activă la gestionarea treburilor publice. Funcționarea curentă a asociațiilor constata Richard Balme nu este [...] decât incidental efectul mobilizării bazei sociale care vrea să acceadă la scena instituțională pentru a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
după un prim moment de disconfort, e probabil ca aceste mari grupuri să vadă în reechilibrarea raporturilor de forță un stimulent prețios "pentru a înfrunta concurența de pe piețele internaționale"461. Un alt fenomen legat de generalizarea parteneriatului public-privat îl constituie înmulțirea cazurilor de corupție pe plan local. În anii 1980, nevoile crescânde de finanțare ale oamenilor politici, vaga frontieră dintre universul public și cel privat au fost favorabile dezvoltării corupției într-o țară în care pregnanța regulilor generale și impersonale constituie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
egalizarea condițiilor, dacă înăsprirea rivalităților dintre indivizi nu mai duce conflictele sociale la paroxism ceea ce prevăzuse Tocqueville 522 -, se pare că se traduce astăzi mai puțin prin dezvoltarea ipocrită a jocurilor diferențelor, descrise odinioară de Pierre Bourdieu 523, cât prin înmulțirea comportamentelor de evitare. Din moment ce mobilitatea socială devine mai curând asociată cu spectrul declasării sociale decât cu speranța promovării, această logică a evitării se potrivește cu restabilirea unor bariere între indivizi și teritorii urbane pe care hegemonia claselor mijlocii în societate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]