4,029 matches
-
Bârlida V., 1973, p. 13). Nenumăratele posibilități de combinare subliniază caracterul variat al acestor mijloace. Cele mai cunoscute forme de exersare sunt: ștafeta, torentul și urmărirea (Tudusciuc I., Bârlida V., 1973, p. 12): 1. Ștafetele se execută sub formă de întrecere și se organizează pe trasee dispuse paralel și trebuie să fie identice. De asemenea grupele trebuie să fie echilibrate ca posibilități, pentru a avea șanse egale. 2. Torentul se caracterizează printr-o viteză mare de deplasare și distanță optimă între
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
posibil. Odată copilul intrat în școală, el trebuie ținut o lună sau două sub observație (care trebuie să continue tot timpul) pentru a i se diagnostica aptitudinile. Alte mijloace prin care pot fi observate aptitudinile le reprezintă organizarea unor jocuri, întreceri. Montaigne cerea educatorilor să se străduiască să educe fiecare elev potrivit aptitudinilor și să-i dea o profesie adecvată, urmînd preceptul lui Platon conform căruia "trebuie să așezăm pe copii nu după facultățile tatălui lor, ci după facultățile sufletului lor
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pe gânduri, ci chiar supraviețuirea. Spun asta având în vedere faptul că, nu demult, unul dintre răniții revoluției s-a sinucis fiindcă tot ce se petrecea în jurul său l-a făcut să-și piardă orice speranță și orice justificare. Datorită întrecerilor dintre politicienii care ocupă scena, acest caz tragic a trecut aproape neobservat, cum a trecut cu ani în urmă faptul că un om și-a dat foc pe o pârtie, în vreme ce șase foști demnitari comuniști dădeau încă o dată marea lovitură
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
satelit (Sputnik), primul câine (Laika) și primul om (Iuri Gagarin). La 150 de kilometri de Florida, un dictator bărbos cu trabucul între dinți instaura o cucerire revoluționară**, amenințând să obțină și altele de-a lungul emisferei. Superputerile se luau la întrecere în a construi și testa un număr cât mai mare de rachete nucleare. Școlarii exersau ascunderea sub pupitre; organizatorii comunității aprovizionau adăposturile subterane cu provizii de conserve de carne și supă de pui cu tăieței. Atunci, ca și acum, America
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
creat jaloanele educației spartane și ateniene. Stat războinic ajuns la apogeu în secolul al VII-lea î.H, Sparta a promovat un model educațional esențialmente militar și sportiv mulți tineri spartani s-au numărat printre câștigătorii olimpiadelor, cele mai importante întreceri din Grecia antică. Eroismul, supunerea, devotamentul față de cetate, jertfa constituiau trăsăturile morale cultivate spartanilor. Dansul și muzica contribuiau la modelarea personalității băieților și fetelor acestea fiind crescute în stil masculinizat, sportiv, pentru a crește copii sănătoși și viguroși, demni de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o casă de marcat. La banca europeană casierii erau nevoiți să alerge de la ghișeu la sertarul cu bani pentru cele mai simple tranzacții. La magazin, cumpărătorii se „delectau” cu spectacolul de a-i vedea pe angajați croindu-și drum în întrecerea de a ajunge la casă. Nici unul din modurile de lucru nu inspira încredere pentru clienți, iar efectul asupra timpului de așteptare a fost exact cel la care ne așteptam cu toții. Am studiat destule magazine unde strategiile cronofage antifurt au ajuns
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de expresie literară, ori o combinație din amândouă. Rezultatul este că ambalajul unei cărți, coperte nu este evaluată cu același ochi critic ca în cazul altor produse. Un astfel de „ambalaj” poate conține cinci mesaje diferite, care se iau la întrecere pentru atragerea atenției cumpărătorului. O astfel de ofertă are un titlu, un subtitlu, cuvinte precum „roman”, numele autorului, titlul ultimei sale cărți publicate și un abțibild rotund care te anunță că această carte a fost aleasă pentru Oprah’s Book
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
a trecut de la condiția de culegător la aceea de vânător și apoi de agricultor. Elemente ale civilizației mesopotamiene și egiptene se regăsesc și în cea minoică. Aceștia au preluat jocuri sportive, care s-au dezvoltat mai târziu în jurul cetății Micene. Întrecerile sportive ca: box, kybistisis (acrobații peste cuțite lungi, sau săbii înfipte în pământ) sau taurokathapsia (acrobații peste tauri), se desfășurau în curțile interioare special amenajate. Pereții erau acoperiți cu picturi viu colorate, pline de mișcare, reprezentând scene de vânătoare, plante
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
expresia civilizația minoică, sinonim pentru civilizația cretană. Adevăratul spirit al competiției, din care s-au născut principiile Jocurilor Olimpice au fost întâlnite pentru prima dată în civilizația miceniană (care a dezvoltat prima mare civilizație greacă). De la civilizația cretană s-au preluat întrecerile artistice, boxul și luptele, dar s-au introdus și întreceri noi precum alergarea și cursa de care. Având modelul Cretei, jocurile și întrecerile făceau parte din codul ceremoniilor religioase. De asemenea, jocurile erau întâlnite sub forma jocurilor funerare în onoarea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
competiției, din care s-au născut principiile Jocurilor Olimpice au fost întâlnite pentru prima dată în civilizația miceniană (care a dezvoltat prima mare civilizație greacă). De la civilizația cretană s-au preluat întrecerile artistice, boxul și luptele, dar s-au introdus și întreceri noi precum alergarea și cursa de care. Având modelul Cretei, jocurile și întrecerile făceau parte din codul ceremoniilor religioase. De asemenea, jocurile erau întâlnite sub forma jocurilor funerare în onoarea regilor morți sau a eroilor. Micene era o puternică cetate
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
dată în civilizația miceniană (care a dezvoltat prima mare civilizație greacă). De la civilizația cretană s-au preluat întrecerile artistice, boxul și luptele, dar s-au introdus și întreceri noi precum alergarea și cursa de care. Având modelul Cretei, jocurile și întrecerile făceau parte din codul ceremoniilor religioase. De asemenea, jocurile erau întâlnite sub forma jocurilor funerare în onoarea regilor morți sau a eroilor. Micene era o puternică cetate a regelui Agamemnon. Populația locuia în câmpie, la baza a două coline, în
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
din Atena și în muzeul din cadrului sitului de la Micene, confirmă bogăția, iar ruinele confirmă forța militară și politică exercitată de acest centru antic. Importantă apare o retransmitere a mișcării sportive de-a lungul istoriei. Nu știm să fi existat întreceri sportive generalizate la cele mai vechi civilizații cunoscute. În Egipt, întrecerile descrise în arte plastice și texte literare par să se fi desfășurat în domeniul vânătorii și, poate, în întrecerile pe apă. Dintre civilizațiile din Orientul Apropiat, în cadrul civilizației asiro-babiloniană
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
bogăția, iar ruinele confirmă forța militară și politică exercitată de acest centru antic. Importantă apare o retransmitere a mișcării sportive de-a lungul istoriei. Nu știm să fi existat întreceri sportive generalizate la cele mai vechi civilizații cunoscute. În Egipt, întrecerile descrise în arte plastice și texte literare par să se fi desfășurat în domeniul vânătorii și, poate, în întrecerile pe apă. Dintre civilizațiile din Orientul Apropiat, în cadrul civilizației asiro-babiloniană în Mesopotamia, întrecerile descrise în arte plastice și texte literare se
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
sportive de-a lungul istoriei. Nu știm să fi existat întreceri sportive generalizate la cele mai vechi civilizații cunoscute. În Egipt, întrecerile descrise în arte plastice și texte literare par să se fi desfășurat în domeniul vânătorii și, poate, în întrecerile pe apă. Dintre civilizațiile din Orientul Apropiat, în cadrul civilizației asiro-babiloniană în Mesopotamia, întrecerile descrise în arte plastice și texte literare se desfășoară tot în sfera vânătorii și a întrecerilor de luptă. Jocurile antice au început înainte de anul 776 î. Hr., concomitent
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
la cele mai vechi civilizații cunoscute. În Egipt, întrecerile descrise în arte plastice și texte literare par să se fi desfășurat în domeniul vânătorii și, poate, în întrecerile pe apă. Dintre civilizațiile din Orientul Apropiat, în cadrul civilizației asiro-babiloniană în Mesopotamia, întrecerile descrise în arte plastice și texte literare se desfășoară tot în sfera vânătorii și a întrecerilor de luptă. Jocurile antice au început înainte de anul 776 î. Hr., concomitent cu următoarele momente semnificative: - civilizația Harappa se dezvolta în India; - în 750 î. Hr
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
par să se fi desfășurat în domeniul vânătorii și, poate, în întrecerile pe apă. Dintre civilizațiile din Orientul Apropiat, în cadrul civilizației asiro-babiloniană în Mesopotamia, întrecerile descrise în arte plastice și texte literare se desfășoară tot în sfera vânătorii și a întrecerilor de luptă. Jocurile antice au început înainte de anul 776 î. Hr., concomitent cu următoarele momente semnificative: - civilizația Harappa se dezvolta în India; - în 750 î. Hr., a fost adoptat alfabetul fenician în Grecia; - în 750 î. Hr. apar celții în Europa centrală; - în
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
și muzică. Olimpismul promovează dezvoltarea individului, bărbat sau femeie prin valorificarea calităților de perseverență, curaj, autodisciplină, calități folosite pe tot parcursul vieții, întrucât stimulează interacțiunea între sportivi și fair play, respectul față de adversari, lucrul în echipă și cooperarea, competiția ca întrecere prietenească. Bine definit în Carta Olimpică, conceptul olimpismului, pe care Comitetul Internațional Olimpic l-a elaborat și adâncit permanent, înseamnă considerarea sportului ca un puternic factor educativ, de perfecționare multilaterală a ființei umane. Punerea Olimpismului, în mod conștient și activ
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
bine; k, care se găsește între ele, este prescurtarea de la kai, care înseamnă armonie. Ei au considerat că sfera cea mai înaltă a vieții omenești este de a ajunge la kalos k’agathos, la unirea dintre frumos și bine. competiție, întrecere, confruntare care avea loc în cadrul festivalurilor religioase. Într-un sens mai larg, agon se referă la întrecerile de atletism, cursa de cai sau care, literatură sau muzică. Arete înseamnă excelență sau virtute. În spatele acestui cuvânt stă munca depusă de atleți
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
că sfera cea mai înaltă a vieții omenești este de a ajunge la kalos k’agathos, la unirea dintre frumos și bine. competiție, întrecere, confruntare care avea loc în cadrul festivalurilor religioase. Într-un sens mai larg, agon se referă la întrecerile de atletism, cursa de cai sau care, literatură sau muzică. Arete înseamnă excelență sau virtute. În spatele acestui cuvânt stă munca depusă de atleți, pentru a concura pe stadion și pentru a fi cel mai bun (să se învingă pe sine
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
era bazată pe principiul kalokagatiei (expresie filosofică care se referă la echilibrul dintre frumusețea fizică și sufletească) ceea ce însemna că trupul (corpul) este dezvoltat prin gimnastică, sufletul prin muzică și spiritul prin învățătură. Sportul modern este caracterizat de termenul agon, întrecere și arete, virtute. La nivel de agon sau de joc sportul rămâne curat în fața unui scandal. Copiii sau adulții practică jocul ca o formă de exercițiu fizic, recreere, eliberarea energiei negative prin distracție liberă, naturală. În epoca modernă cuvântul agon
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
contribui la găsirea unor soluții diplomatice și pașnice conflictelor din lumea întreagă. Nobila idee a jocurilor antice, valabilă pentru conducători și pentru oamenii de rând a dorit să oprească conflictele de orice fel prin declararea armistițiului, întrucât conceptul suprem de întrecere demonstrează că sportul și flacăra olimpică ajută la înțelegerea lumii. În cadrul Adunării Generale a ONU, ocazie cu care C. I. O. a primit statutul de observator, la 19 octombrie 2009 a fost adoptat Armistițiul Olimpic, rezoluție pentru JO de iarnă de la
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Olympia au fost cele mai vechi, datând din 776 î. Hr., dată care corespunde cu introducerea scrisului în Grecia, dar care nu a fost atestată arheologic sau literar. Valoarea deosebită acordată acestor jocuri poate fi măsurată și de o altă dovadă - întrecerea sportivă devine calendar, prima ediție fiind atestată documentar. Numerotarea jocurilor începe cu 776 î. Hr., necunoscându-se înainte de această dată vreun nume al câștigătorilor. Multe legende au circulat în legătură cu începuturile Jocurilor de la Olympia. Crearea lor a fost atribuită lui Pelops sau
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
lui Apollo era înconjurat de un zid care închidea în interiorul său numeroase monumente și comori. În acest sanctuar, Pythia, preoteasa de rang înalt, își pronunța prezicerile. Oracolul din Delphi era consultat pentru chestiuni politice, religioase sau cu caracter privat. Primele întreceri au fost artistice apoi au fost introduse și întreceri atletice, însă întrecerile artistice aveau întâietate asupra celor atletice. Jocurilor Pythice se desfășurau odată la fiecare patru ani, în al treilea an al Olimpiadei în lunile august-septembrie. Originea apolinică (Apolo era
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
în interiorul său numeroase monumente și comori. În acest sanctuar, Pythia, preoteasa de rang înalt, își pronunța prezicerile. Oracolul din Delphi era consultat pentru chestiuni politice, religioase sau cu caracter privat. Primele întreceri au fost artistice apoi au fost introduse și întreceri atletice, însă întrecerile artistice aveau întâietate asupra celor atletice. Jocurilor Pythice se desfășurau odată la fiecare patru ani, în al treilea an al Olimpiadei în lunile august-septembrie. Originea apolinică (Apolo era zeul artelor) le oferea acestor serbări un caracter artistic
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
monumente și comori. În acest sanctuar, Pythia, preoteasa de rang înalt, își pronunța prezicerile. Oracolul din Delphi era consultat pentru chestiuni politice, religioase sau cu caracter privat. Primele întreceri au fost artistice apoi au fost introduse și întreceri atletice, însă întrecerile artistice aveau întâietate asupra celor atletice. Jocurilor Pythice se desfășurau odată la fiecare patru ani, în al treilea an al Olimpiadei în lunile august-septembrie. Originea apolinică (Apolo era zeul artelor) le oferea acestor serbări un caracter artistic, mai ales la
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]