3,030 matches
-
de var, numai ochii rămăseseră vii în el”. Filosoful a rostit cu voce stinsă: ”Mai sunt oameni care mă iubesc”. Stătea întins pe spate ”și culoarea pielii nu se deosebea mult de culorea cearceafului alb. Era pe jumătate transformat în țărână albă”, iar mâinile încrucișate pe piept păreau ”emblema unei enigme”. Teohar Mihadaș Cu afectuoasă atenție prevenitoare, ”îl supravegheau în picioare mereu, ca vestale romane, doamna Cornelia(soția) și nepoata Gigi, îmbrăcate-n negru și cu fruntea mereu înclinată... Din albul
Ultimele clipe din viața lui Lucian Blaga. ”Peste un ceas mor” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102070_a_103362]
-
ce¬lebrată în religiile păgâne. Cât privește poporul evreu, deși prorocii Vechiului Testament au prevestit învierea morților, ca de pildă Iezechiel (cap. 37) și Isaia (26, 19), dar mai ales Prorocul Daniel, care zice: „Mulți dintre cei ce dorm în țărâna pământului se vor scula: unii la viață veșnică, iar alții spre ocară și rușine veșnică" (Daniel 12, 2), totuși în timpul lui Iisus mai erau unii dintre evrei, mai ales saducheii, care nu credeau în învierea morților, iar cei mulți care
Pastorala de Sfintele Paști: Ucenicii lui Hristos – Martori și vestitori ai Învierii Lui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101195_a_102487]
-
de usturoi), "Marasmius lupuletorum" sin. "Marasmius torquescens" (necomestibil, cu miros plăcut dar foarte fibros, crește pe bușteni de fagi, piciorul fiind albastru-negricios) sau "Marasmius wynnei" (necomestibil, pe trunchiuri în putrefacție, cu tonuri mai violete, gust și miros cam neplăcut de țărână). Buretele de rouă (cunoscut deja de grecii antici) este nu numai o ciupercă delicioasă, ci și foarte curată care apare, acolo unde crește, mereu în cantități respectabile. Astfel ea este culeasă și consumată culinar cu mare plăcere, cu toate că scade la
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]
-
locuit la Toronto, Canada, unde a fondat o Academie Națională Sârbă. Pašić a fost învinuit de multe ori că s-a căsătorit pentru în bani; atunci când a murit, Archibald Reiss a scris despre el: „Uite, fiul câmpiei și al unor țărânilor săraci a lăsat una dintre cele mai mari averi din țară... veți spune că soția i-a adus o zestre frumoasă. Dar ce este aceasta zestre în comparație cu ceea ce a lăsat el când a murit? O firimitura și nimic mai mult
Nikola Pašić () [Corola-website/Science/335995_a_337324]
-
donițele pe umeri, tot astfel ne aduc și acum hrana gurilor flămînde de oțel [...]. Ca o nouă friză a Panateneelor, șirul lor ridică, deasupra slăbiciunilor trecătoare și a șovăielilor omenești, întruchiparea Patriei veșnice, săpată în trupuri și în suflete, în țărână și în văzduh, mai trainic decît chiar în stânca slăvită a Acropolei”, scria Gh.I. Brătianu. „Într-o zi în spital s-a produs o mare vînzoleală. Venise în vizită Regina Maria. A mers din salon în salon iar al nostru
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]