3,329 matches
-
plecăciune: fruntea lui rămâne multă vreme lipită de pământ. Când se ridică, un eunuc merge și desface cu grijă buzele doamnei Jin, îi pune în gură o perlă mare, prinsă pe o ață roșie. Apoi îi închide gura, lăsând capătul aței să atârne pe bărbie. Perla e simbolul esenței vieții, și reprezintă puritatea și noblețea. Ața roșie, care va fi legată de către fiul ei, simbolizează dorința lui de a nu se despărți de ea. Prințul Kung leagă ața de primul nasture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și desface cu grijă buzele doamnei Jin, îi pune în gură o perlă mare, prinsă pe o ață roșie. Apoi îi închide gura, lăsând capătul aței să atârne pe bărbie. Perla e simbolul esenței vieții, și reprezintă puritatea și noblețea. Ața roșie, care va fi legată de către fiul ei, simbolizează dorința lui de a nu se despărți de ea. Prințul Kung leagă ața de primul nasture de la roba mamei sale. Un eunuc îi dă o pereche de bețișoare, care prind între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
gura, lăsând capătul aței să atârne pe bărbie. Perla e simbolul esenței vieții, și reprezintă puritatea și noblețea. Ața roșie, care va fi legată de către fiul ei, simbolizează dorința lui de a nu se despărți de ea. Prințul Kung leagă ața de primul nasture de la roba mamei sale. Un eunuc îi dă o pereche de bețișoare, care prind între ele un ghemotoc de bumbac ud: prințul Kung șterge cu delicatețe pleoapele mamei sale. Oaspeții aduc înăuntru cutii cu chifle aburinde, decorate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
argint, cărțile și manuscrisele preferate ale Majestății Sale, există lampioane ce-i vor lumina odihna. Arhitectul arată spre două vase gigantice care stau de-o parte și de alta a lespezii. — Ce este înăuntru? îl întreb. — Ulei de plante cu ață din bumbac. — Vor lumina? Nuharoo se uită cu atenție la vase. — Bineînțeles! — Vreau sa zic - pentru cât timp? — Veșnic, Majestatea Voastră. — Veșnic? — Da, Majestatea Voastră. — Este umezeală aici, zic eu. Se va infiltra apa și va inunda locul? — Asta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
membre via țări AELS - Asociația Europeană a Liberului Schimb -, sau între România și o țară AELS sub o procedură intra-comunitara de tranzit sau via una sau mai multe țări terțe ne-membre AELS, în baza unui carnet TIR sau AȚĂ. ... (3) Acciza se considera suspendată atunci cand produsele supuse accizelor provin din sau sunt destinate unor terțe țări sau unor teritorii menționate la art. 163^1 din Codul fiscal. ... ------------ Pct. 2^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 167, alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
alte state membre via țări AELS - Asociația Europeană a Liberului Schimb -, sau între România și o țară AELS sub o procedură intracomunitară de tranzit sau via una sau mai multe țări terțe nemembre AELS, în baza unui carnet TIR sau AȚĂ. (2) Acciza se considera suspendată atunci cand produsele supuse accizelor provin din sau sunt destinate unor țări terțe ori unor teritorii terțe din cele menționate la art. 206^4 din Codul fiscal. ... -------------- Pct. 74 din Normele metodologice de aplicare a art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
alte state membre via țări AELS - Asociația Europeană a Liberului Schimb -, sau între România și o țară AELS sub o procedură intracomunitară de tranzit sau via una sau mai multe țări terțe nemembre AELS, în baza unui carnet TIR sau AȚĂ. (2) Acciza se considera suspendată atunci cand produsele supuse accizelor provin din sau sunt destinate unor țări terțe ori unor teritorii terțe din cele menționate la art. 206^4 din Codul fiscal. ... -------------- Pct. 74 din Normele metodologice de aplicare a art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
membre via țări AELS - Asociația Europeană a Liberului Schimb -, sau între România și o țară AELS sub o procedură intra-comunitara de tranzit sau via una sau mai multe țări terțe ne-membre AELS, în baza unui carnet TIR sau AȚĂ. ... (3) Acciza se considera suspendată atunci cand produsele supuse accizelor provin din sau sunt destinate unor terțe țări sau unor teritorii menționate la art. 163^1 din Codul fiscal. ... ------------ Pct. 2^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 167, alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
caracteristică a tulburării este consumarea acestora în mod regulat și persistent de-a lungul unei perioade de cel puțin o lună. În funcție de stadiul de dezvoltare, substanțele ingerate diferă. În general, sugarii și copiii mici mănâncă vopsea, păr, textile, gips și ață. Copii mai mari consumă, de obicei, excremente de animale, nisip, insecte, pietricele sau frunze. Adulții sau adolescenții mănâncă lut sau pământ (APA, 2000). Având în vedere că, în unele culturi, ingerarea de substanțe necomestibile este permisă, diagnosticul de pica trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
al cînepii constituiseră o ocupație majoră a femeilor din fiecare familie; materialele erau apoi croite și cusute de mînă, deși unele din hainele bărbătești erau făcute de croitorul satului. Sandalele erau cumpărate din piață. Stilurile vestimentare erau tradiționale, dar pe măsură ce ața și stofele produse de manufacturi deveneau tot mai ușor de procurat și oamenii veneau tot mai mult în contact cu stilurile europene, îmbrăcămintea sătenilor s-a schimbat treptat. Acolo unde era posibil, ei adoptau ceea ce era considerat haine mai moderne
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sub spoiala de civilizație, o adevărată "mamă-căpcăun, care [...] a dominat viața fiicei cu câinoșenia și răzbunarea ei chiar din clipa când a prins-o pe Leslie, pe atunci de trei ani, satisfăcându-se singură și a silit-o să poarte ațele la mâini, luni de zile, ca profilaxie împotriva acestui viciu". Pentru a depăși acest traumatism și inevitabila frigiditate provocată de acesta, tânăra fusese nevoită să urmeze mai multe tratamente, să consulte o sumedenie de specialiști. Faptul că ajunsese la ceea ce
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dar sociologia n-a disp?rut, totu?i, din c�mpul investiga?iei sociale (?ț. Costea, op. cît., p. 317). �n 1965, Nicolae Ceau?escu accepta că sociologia s? fie reintrodus? �n �nv???m�ntul superior. Au fost (re)�nfiin?ațe institute de cercetare (Centrul de cercet?ri sociologice, la Bucure?ți, centre de ?tiin?e sociale la Ia?i, Cluj, Craiova, Timi?oară, Institutul de expertiz? ?i recuperare a capacit??îi de munc?, Centrul de cercetare a problematicii tineretului, Oficiul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o adev?raț? FIIN?? a c?rei existen?? este mai mult sau mai pu?în viguroas? sau ?ov?ielnic?, dup? cum organele sale se achit? mai mult sau mai pu?în regulat de func?iile ce le s�nt �ncredin?ațe( (Fiziologia aplicat? la ameliorarea institu?iilor sociale, op. cît., tomul 5, p. 177-179(. Afl?m aici afirmarea precoce (1813) a unui punct de vedere holistic (oscil�nd, de altfel, �ntre mecanic? ?i biologie pentru a c?uta imagini metaforice), care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
parte din ipotezele sale au fost reluate, chiar de c?tre cei care le-au criticat cu vehemen??; unele fac parte ?i ast?zi din (vulgata( sociologic?. Semnal?m dou?, �ntre altele, de care numele s?u r?m�ne ață?at: � societatea trebuie �nf??i?at? că un sistem instabil dar dinamic, cu func?îi diversificate, �n care rela?iile dintre indivizi, ca proces reglator, cap?ț? din ce �n ce mai mult? importan?? �n detrimentul instan?elor sociale tradi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cauza principal? a prolifer?rîi actelor criminale, odat? cu �nceputurile industrializ?rîi ?i cu cortegiul s?u de nenorociri sociale, precum exodul rural, lenea, spargerea celulei familiale sau disolu?ia moravurilor; cel pu?în sub acest unghi erau �nf??i?ațe atunci schimb?rile sociale, ceea ce f?cea s? creasc? nel?muririle, dac? nu nelini?tea claselor conduc?toare. (Bunul( ??ran al satelor apare tot mai ?ters undeva �n urma muncitorului (s?lbatic( al oră?elor; clasele populare, �n ansamblul lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
par s? se abat? de la libertate pentru a se l?să mai bine prinse de pasiunea egalitar? sau democratic?. Tocqueville, care este un liberal, se nelini?te?te �n privin?a devenirii societ??ilor democratice, pe care le vede amenin?ațe de spectrul conformismului ?i adesea de cel al despotismului, ca ?i de dezl?n?uirea f?r? m?sur? a libert??ilor. ��ntr-o societate democratic? [�] prin ură �mpotriva privilegiilor ?i prin nehot?r�rea �n privin?a alegerii, se ajunge
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i fi dezvoltat toate for?ele productive pe care le poate con?ine, iar raporturile superioare de produc?ie nu se substituie ei �naintea urzirii condi?iilor materiale de existen?? ale acestor raporturi �n s�nul vechii societ??îi [�] Schi?ațe �n linii mari, modurile de produc?ie asiatic, antic, feudal, burghez modern pot fi desemnate că epoci progresive de forma?iune social-economic?. Raporturile burgheze de produc?ie s�nt ultima form? antagonist? a procesului social de produc?ie.� [Prefă?? la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i despre organiza?iile birocratice al c?ror analist str?lucitor a fost, al?turi de Michels. Sociologia german?: o disciplin? cu statut incert Sistemul universitar german nu este lipsit de suple?e, acelea?i discipline puț�nd fi �nv??ațe �n facult??i ?i institute diferite. �n anul 1870, juri?ții ?i economi?ții s�nt cei mai activi �n organizarea reflexiilor asupra ?tiin?elor sociale ?i utilit??îi lor. Astfel, Alfred Schmoller, profesor de economie la Berlin, fondeaz? un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sec?îi ce corespundeau diferitelor domenii de interven?ie ale institutului. Una dintre sec?îi era consacrat? �misiunilor ?i anchetelor�, ?i se află sub responsabilitatea lui Emile Boutmy, fondatorul ?tiin?elor politice (�sciences po�). Mai multe studii au fost �ncredin?ațe monografiilor de origine leplaysian?, precum Paul de Rousiers ?i Paul Bureau, care au plecat �n Marea Britanie pentru a observa trade-union-ismul. Aceast? orientare a cercet?rîi �n direc?ia sindicalismului este remarcabil? �ntr-un moment �n care clasa patronal? nu str?lucea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Review, al c?rei director era tot Hobhouse. Climatul se va deteriora rapid �ns? atunci c�nd sociologii de la London School �?i vor afirmă ambi?iile academice, �n vreme ce cei de la Sociological Society vor r?m�ne, �n majoritate, ață?a?i unei viziuni mai pragmatice asupra disciplinei. �n 1911, pun? ile dintre ei chiar s-au rupt: Hobhouse a demisionat de la conducerea revistei, iar partizanii ?tiin?ei sociale aplicate vor afla refugiu la Universitatea din Liverpool, unde se creeaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dezbaterea ce-l opunea pe Hobhouse adversarilor, ei au luat distan?? ?i fă?? de sociologii de la London School. Cum se bucurau de un incontestabil prestigiu �n mediul ?tiin?ific, au antrenat cu ei ?i pe membrii asocia?iei Statistical Society ață?a?i ?i ei de ideea unei sociologii legate de biologie. 2. Reformismul american Pentru a sesiza mai u?or condi?iile na?terii sociologiei americane, trebuie s? ne raport?m la situa?ia de dup? r?zboiul de secesiune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nd cu 1930, o sc?dere brutal? a num?rului membrilor aderen?i ca urmare a multiplic?rîi asocia?iilor originale pe de o parte, iar pe de alta, ca urmare a clivajului ce s-a instaurat �ntre cei �vechi�, ață?a?i tradi?iei teoretice ?i reformiste a primelor momente ale oră?ului Chicago (Ellwood, 1933, 1938) ?i cei �moderni�, vestitorii anchetei statistice cu finalitate practic? (Ogburn, 1922). American Journal of Sociology din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
datorit? eforturilor sale de a le apropia. Triumful empirismului cuantificator Studiile conduse de c?tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul condus, la Berkeley
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
comun? a ac?iunii sociale ?i a sistemului social? Cel pu?în această este impresia ce se degaj?, �n domeniul particular al studiilor de �mobilitate social?�: o uimitoare congruen?? �ntre teoriile explicit func?ionaliste ?i demersurile empirice, u?or denun?ațe că pur tehnice [23]. �n sf�r?it, succesul internă?ional al �sociologiei americane� (de care vom scrie mai �ncolo) nu este un semn de reu?it? at�ț de important � pe c�ț de radicale se anun?? Marile rele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
f?r? ambiguit??i [49]. Un empirism conjunctural Activitatea sociologiei franceze din aceast? perioad? contrasteaz? puternic cu era durkheimian? a disciplinei, de la �nceputul secolului: n locul unei paradigme unificatoare, o varietate de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului�. (Bourricaud, �n [49:9]). Empirismul� practicat nu are nimic din caracterul militant pe care l-a �mbr?cat �n sociologia american?. El ?ine mai cur�nd de condi?iile �n care sociologia francez? �?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]