9,323 matches
-
îmbunătățirea pieței muncii și reintegrarea șomerilor), Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) în 1962 (pentru finanțarea politicii agricole comune și sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale). Odată cu șocul energetic din anii ’70, disparitățile economice și șomajul au început să se accentueze alarmant, punând în pericol integritatea Uniunii. În aceste circumstanțe, a fost creat în anul 1975 Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDER -, care prevede redistribuirea unei părți a contribuțiilor bugetare ale statelor membre către regiunile cele mai sărace ale comunității, în vederea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dar nu și la implementarea fondurilor structurale la nivel național. A doua critică se referă chiar la eficiența fondurilor, la impactul acestora asupra disparităților regionale, pentru că, de exemplu în Irlanda, deși PIB/locuitor a crescut spectaculos, diferențele intraregionale s-au accentuat. Impactul politicii regionale se manifestă și la un alt nivel, acela al tendinței de descentralizare administrativă a UE, de derogare a cât mai multor responsabilități la nivel statal și chiar regional. Politica regională comunitară manifestă un dinamism accentuat în ultimii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-au accentuat. Impactul politicii regionale se manifestă și la un alt nivel, acela al tendinței de descentralizare administrativă a UE, de derogare a cât mai multor responsabilități la nivel statal și chiar regional. Politica regională comunitară manifestă un dinamism accentuat în ultimii ani, ceea ce atrage atenția asupra caracterului problematic al politicii regionale europene pe fondul extinderi fără precedent a Uniunii. La acestea se adaugă „aspecte ce țin de evoluția pieței interne și de noile tendințe în domeniile revoluției tehnologice și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
islamice (compuse, din punct de vedere „rasial”, din populații de culoare) susținute de un guvern concentrat în nordul țării și populația de culoare din sud, majoritar creștină sau animistă, susținută de Armata Populară de Eliberare a Sudanului. Conflictul s-a accentuat foarte mult în ultimii ani, când aproximativ două miliarde de barili de petrol au fost descoperiți în zona sudică, fapt ce a condus la intensificarea acțiunilor reprimării populației de către forțele guvernamentale, prin intermediul milițiilor „arabe”. În acest context, au avut loc
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
factorul normativ-ideologic în determinarea suportului pentru un regim de politici sociale, pleacă de la premisa că „fiecare sistem de bunăstare se sprijină pe un sistem de valori care furnizează baza pentru alegerile făcute” (Dixon, Shik Kim, 1992, p. 1). Această direcție accentuează rolul pe care îl au valorile în constituirea legitimității unui regim al bunăstării și indică faptul că valorile sunt mai importante pentru suportul social decât interesul personal (Rabušic, Sirovátka, 1999; Roller, 1995; Gevers, Gelissen, Arts, Mufels, 2000; Peillon, 1996). Pornind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea celor care declară că se întâlnesc săptămânal cu prietenii, (EVS’99; pentru țările colorate în alb și cu frontiera punctată nu am dispus de date) Modernitatea târzie prin care trec țările nord-vestice își pune mai accentuat amprenta asupra modului în care relațiile sociale sunt concepute și desfășurate. Mobilitatea spațială mai ridicată, afirmarea și acceptarea diferențelor identitare, rezolvarea problemelor subzistenței pentru majoritatea membrilor societății, diversificarea formelor și timpului alocat petrecerii timpului liber au contribuit la și au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puternic segmentate, corupte. Capital social în România și în Europa: încrederea Regimurile comuniste din Europa nu au fost regimuri bazate pe legitimitatea alegerii libere a cetățenilor. Impuse prin forța armelor, partidele comuniste au avut nevoie de un control cât mai accentuat asupra societății civile pentru a evita disidențele și a asigura supraviețuirea ordinii sociale. Aparatul polițienesc, de supraveghere a devenit un instrument important în arhitectura sistemului. Societatea acuza un strict control. Asocierea era, practic, interzisă sau, cel puțin, golită de sens
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
starea precară a protecției sociale în România e cauzată, printre altele, și de faptul că la nivel local distribuția responsabilităților este încă neclară și fragmentată, iar structurile locale duc lipsă de personal de specialitate”. Sistemul de asistență socială era inițial accentuat centralizat, atât suportul financiar, cât și cel al serviciilor de asistență socială. În 1997 s-a declanșat un proces de descentralizare caracterizat însă mai degrabă prin confuzie, incompletitudine și incoerență: descentralizarea nu a fost completată și de un transfer financiar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deschide o perspectivă optimistă privind dezvoltarea unui sistem public național de servicii specializate în asistența socială, care să acopere activități orientate către prevenirea și soluționarea multiplelor nevoi individuale. Noul proiect de lege a serviciilor de asistență socială va trebui să accentueze necesitatea parteneriatului dintre sistemul public și cel privat, dintre autoritățile locale și ONG-uri în desfășurarea multiplelor activități de prevenire și combatere a marginalizării sociale, precum și de recuperarea celor în dificultate prin acțiuni sistematic orientate spre formarea și dezvoltarea unui
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin (coord.), 1996, Politici sociale: România în context european, Editura Alternative, București. *** 2004, Program de guvernare 2005-2008, HYPERLINK "http://www.guv.ro" www.guv.ro. Implicarea serviciilor de sănătate în dezvoltarea socială Cristina Doboș Studiul de față accentuează importanța existenței unui capital uman sănătos în dezvoltarea socială și vorbește, în același timp, despre implicarea nivelului de dezvoltare economic și al calității serviciilor sanitare în starea de sănătate a populației. Prima parte a studiului face așadar câteva considerații teoretice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îmbunătățirii cunoștințelor legate de igienă și prevenție. Se poate spune că, în cazul societăților mai sărace, există un cerc vicios între starea de sănătate și resursele disponibile pentru investirea în sănătate, cerc care poate fii rupt printr-un efort bugetar accentuat de a investi în sănătate pe termen lung. O societate săracă este mai bolnavă decât una bogată și ar avea nevoie de o investire în servicii medicale mai accentuată. Pe de altă parte, o societate săracă nu are resurse suficiente
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și sociali existenți la nivelul acesteia. O libertate ridicată de alegere din partea beneficiarilor, dar și a furnizorilor determină costuri crescute și o îngrădire a accesibilității fiindcă pacienții trebuie să suporte costuri ridicate. În SUA există un astfel de sistem care accentuează libertatea opțiunilor. Acest tip de sistem sanitar face ca, în ciuda investirii înalte de către stat în sănătate (cheltuieli de 14% din PIB pentru sănătate), să existe 35 de milioane de cetățeni care nu au asigurare și nu beneficiază de servicii. Un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai înalt vulnerabilă pe piață în contact cu cerințele acesteia, prevenind, astfel, capcana excluziunii. Oponenții atrag atenția asupra faptului că există riscul de a reveni, astfel, la modelul de protecție socială de tip „legea săracilor” (Clark, 2000) și de a accentua caracterul stigmatizant al suportului social. Argumentul de fond al opozanților este faptul că acest tip de măsuri de intervenție perpetuează inegalitățile, pe căi cum sunt cele observate de Treanor ( HYPERLINK http://web.inter.nl.net/users/Paul.treanor http://web
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
le sunt asociate și de dinamica lor accentuată. Perspectiva asupra migrației internaționale ca deplasare definitivă dintr-un stat în altul a încetat să mai fie suficientă și acoperă astăzi numai o parte din diversitatea fenomenului. Diferitele procese asociate globalizării au accentuat propensiunea pentru mișcare în spațiul internațional. Semnele cele mai clare sunt creșterea numărului de persoane implicate în deplasări internaționale și creșterea numărului țărilor care, ca origine sau destinație, au apărut pe harta migrației. Pe de altă parte, statele implicate în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea unei componente clandestine importante. În aceeași perioadă are loc și o reașezare a destinațiilor: de la țările din centrul Europei către sudul mediteraneean. Anii 2000 aduc noi schimbări de patternuri. Facilitățile legate de accesul în Spațiul Schengen influențează durata deplasărilor, accentuând componenta circulară. Statul român își intensifică eforturile legate de controlul migrației și combaterea componentei clandestine. Deplasările pentru muncă în străinătate se bazează pe un număr crescând de strategii, iar contextele de plecare se multiplică. Din perspectiva evidențierii efectelor, abordarea insistă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de locuitor). Indicatorul nu oferea însă nici o informație despre distribuția venitului. Pentru nuanțarea analizelor, s-a extins utilizarea unor măsuri ale inegalității distribuției veniturilor (coeficientul Gini, indicii Sen, Fishlow, Kuznets etc.). Cu timpul, s-a recuperat dimensiunea socială a dezvoltării, accentuându-se importanța calității creșterii, a dezvoltării nu doar economice, ci și sociale sau umane, lărgindu-se sfera conceptului de dezvoltare. Începând cu anii ’60, contestarea măsurării venitului ca indicator adecvat al dezvoltării a devenit tot mai evidentă - începe dominația indicatorilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
măsurării venitului ca indicator adecvat al dezvoltării a devenit tot mai evidentă - începe dominația indicatorilor sociali. Se consolidează activitatea United Nations Research Institute for Social Development (UNRISD), fondat în 1963 în cadrul primei Decade a Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Decada a accentuat o noua abordare a dezvoltării, în care indicatorii progresului economic erau considerați limitativi și fără a oferi o imagine adecvată. Activitatea UNRISD a adus o contribuție importantă în dezvoltarea indicatorilor sociali și a extins dezbaterea privind dezvoltarea socială, promovând o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezintă o serie de teme comune - sănătate, educație, ocupare, venituri, dar se conturează și câteva diferențieri - OECD se centrează pe necesitățile individuale, proiectul „Monitorizării spațiale curente” evidențiază mai ales orientarea spre domeniul economic și al infrastructurii, în timp ce abordarea lui Zapf accentuează dimensiunea regională a unor indicatori sociali încadrați în domenii de interes specific sociologic, ca, de exemplu, structura familiei, migrația și participarea. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Indicatori ai dezvoltării folosiți în anii ’80 - dimensiuni comparative* OECD, 1976 Proiectul SPES (Zapf
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reflexiv. Spre deosebire de predarea participativă, evaluarea este clasică pentru că se ierarhizează și se sancționează în continuare; are valoarea socială și de vehiculare de conținuturi prin dezvoltarea aptitudinii de joc și de integrare participativă. Transpunerea conținuturilor în jocuri și abordări interactive poate accentua informații care nu sunt foarte importante, în schimb se pot pierde informații din cauza imposibilității de a le integra în lecție. Timpul de gândire impus de profesori în cazul lucrului în echipe este de 3-4 minute pentru fiecare sarcină, timp ce
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
soluție, ce apare mai plauzibilă, numele originar geto-dac al râului ar fi avut încă dinainte de Ptolemeu o formă apropiată de sanscritul jĭvas, cu același sens de "viu", "vioi"48. În acest caz, la Ptolemeu apare o traducere în latină care accentuează caracterul de râu sălbatic al Jiului (verbul latin rabo înseamnă "a fi furios", "a turba"); deci, rhabosus flumen - râu furios, râu turbat. Se știe că în regiunea de munte Jiul are un curs foarte sălbatic, în antichitate defileul nefiind utilizabil
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
interioară. Medicul austriac Leo Kanner, în 1943, definește pentru prima dată sindromul de autism, pe care îl consideră ca fiind “incapacitatea biologică înnăscută de a stabili contact afectiv normal cu oamenii”. Această descriere nu implică fatalitatea prognosticului de alienare, ci accentuează capacitățile care rămân. Descrierea medicului austriac este în continuare recunoscută de clasificările internaționale. El prezintă autismul infantil precoce ca reprezentând o disfuncție fundamentală și anume incapacitatea copiilor de a stabili relații normale cu alte persoane și de a interacționa la
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de dezvoltare adică deficiențe ale dezvoltării funcțiilor psihologice fundamentale implicate în aptitudinile sociale și a limbajului. Din 1987, versiunea corectată, DSM III nu recunoaște decât 2 forme de TPD - tulburare autistă, și TPD nespecific. Această clasificare ridică destule probleme, și accentuează mai ales dihotomia între autism și restul aspectelor negative definite. Mai mult o astfel de concepție neglijează dimensiunea psihopatologică și neagă suferința psihică care se manifestă în mod vizibil la unii copii. De asemeni, unii autori subliniază disfuncționalitatea psihologică și
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
se defrișează tot mai multe păduri, se degradează solurile ,au loc tot mai multe alunecări de teren, au loc tot mai multe revărsări de ape, stratul de ozon devine tot mai subțire, dispar numeroase specii de plante și animale, se accentuează efectul de seră. Viața, nefiind separată de mediul înconjurător, întreaga educație a elevilor va fi orientată către protecția mediului înconjurător. Elevii trebuie să înțeleagă că acțiunile omului asupra mediului înconjurător pot fi atât constructive cât și distructive, iar atunci când resursele
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
de alianță. Cu toate astea, guvernul de la Viena a perseverat În politica sa filo-bulgară și a sfârșit prin a pierde controlul asupra acțiunilor guvernului de la București, la Începutul verii lui 1913. Încercarea de a impune revizuirea Tratatului de la București a accentuat fractura survenită În relațiile dintre cele două state și a condus la generalizarea sentimentului de ostilitate la nivelul opiniei publice urbane. Viena n-a rămas complet pasivă În fața deteriorării rapide a situației; a Încercat să găsească remedii și misiunea Czernin
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Aceștia dezvoltă un sentiment de ură și necaz, acuzând pe cei din jurul lor pentru ceea ce li s-a Întâmplat Violența fizică și verbală este prezentă și la populația din grupul martor, dar În condițiile mediului dur din penitenciare aceasta se accentuează și devine o normalitate pentru o mai bună adaptare la mediul respectiv. Această conduită violentă a lotului studiat va rămâne activă și după părăsirea penitenciarului. Mediul carceral nu oferă condiții pentru dezvoltarea capacității de autocontrol a pornirilor violente, a sentimentelor
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]