159,822 matches
-
admirator entuziast, pasionat, al unei vedete, al unei mișcări artistice; simpatizant"); cuvîntul provine din engl. fan (abreviere din fanatic) și a intrat și în alte limbi (franceză, italiană ș.a.), o dată cu răspîndirea anumitor manifestări ale culturii de masă moderne. în româna actuală, mai ales în limbajul publicistic, îl găsim în mod curent, folosit pentru pentru a-i desemna pe admiratorii vedetelor muzicale, dar și pe cei ai sportivilor și chiar ai politicienilor (tendința de lărgire a uzului substantivului fan, deja observată de
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
folosit pentru pentru a-i desemna pe admiratorii vedetelor muzicale, dar și pe cei ai sportivilor și chiar ai politicienilor (tendința de lărgire a uzului substantivului fan, deja observată de Adriana Stoichițoiu într-un articol asupra anglicismelor din limbajul publicistic actual, nu contrazice de fapt sensul său de bază): "un singur fan fiind trimis la urgență" (Cotidianul 17, 1991, 1); "Eminem pregătește o altă surpriză fanilor săi" (atomic.ro/stiri); "R. N. s-a fotografiat cu cîțiva fani, printre care și-
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
eu sînt fan astea..." (VIP 26, 2000, 9), tiparul distonează și mai mult cu contextul (impresia de nefiresc e accentuată și de o extindere semantică, cuvîntul referindu-se, în cazul respectiv, la preferința vorbitorului pentru o marcă de țigări). Uzul actual, tot mai intens, a impus și crearea unui feminin, neînregistrat de dicționare: fană, cu pluralul fane: "invitat de mai multe fane" (Evenimentul zilei = EZ 2403, 2000, 16); "ea printre fanele înfocate din primul rînd" (EZ 2398, 2000, 2). în ultima
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
s-au impus: recordmană a fost acceptat încă de prima ediție a DEX (1975), tenismană de cea de-a doua (1996). De la lider, s-a format mai de mult femininul lideră, neînregistrat în DEX, dar foarte des întîlnit în presa actuală: "Lidera păcăliților de la "Caritas"" (RL 1288, 1994, 1), "lidera protestatarilor anti-"Caritas"" (EZ 666, 1994, 1), "Dan Petrescu îngenunchează lidera primei ligi engleze de fotbal" (Cotidianul, 289, 1995, 7); "România este lidera incontestabilă a topului consumatorilor de energie" (RL 2092
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
sigur care a adus pînă acum în Parlament, această Uniune. În sfîrșit, Convenția Democrată 2000, care are nevoie de 10 procente pentru a intra în Parlament, ar putea rămîne pe dinafară. Cu alte cuvinte, cam tot ce are legătură cu actuala putere, din rîndul partidelor parlamentare, se poate trezi sub procentul necesar intrării în Parlament. La prima vedere PRM-ul și candidatul său la președinție C.V. Tudor, ar putea intra fără probleme în viitorul Parlament, asta dacă am ignora faptul că
Startul campaniei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16725_a_18050]
-
poate privi altfel decât cu scârbă gălețile de minciuni și bale veninoase ventilate, într-o regie plină de ură, spre Dragoș Constantinescu. Miza securisto-comuniștilor nici măcar nu e bietul Dragoș. Ei vor, pur și simplu, să țină în permanentă defensivă puterea actuală, pentru a preveni eventualele surprize pregătite pentru ultima sută de metri. Acuzațiile grosolane puse în circulație pe traseul Dan Diaconescu-Tucă joacă rolul mitralierelor false din decembrie 1989: diversiuni menite să abată atenția de la adevărata țintă a bătăliei. Cum echipa constantinesciană
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
a unui scriitor încarcerat de boală, adesea mai dramatică decît ne-o comunică romanele sale. La 14 octombrie 1934 îi scria lui Bogza că locuiește în condiții excelente la sora lui măritată și că "îmi este rușine de situația mea actuală porcesc de bună în timp ce alți oameni o duc greu... Cumnatul meu și sora mea m-au primit cu o dragoste și o amabilitate fără margini. Ei îmi fac tot ce doresc și caută să nu mă obosesc, să nu mă
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
vehemență și chiar agresivitate este prezența ideologică și politică a noului rasism în lumea plină de incertitudini care a luat locul bipolarismului Războiului Rece. Teoretic cel puțin, cîtă vreme economia germană este prosperă, PND nu are șanse să depășească marginalitatea actuală (să nu uităm însă situația din cele cinci state apărute din cenușa RDG, unde șomajul este mult mai puternic decît în Vest). Oricum, deși nu sînt motive de panică, remarcăm faptul că în ultimii trei ani PND și-a dublat
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
mii de ori. Partea proastă este că sportul, ca și arta, nu se împacă, totdeauna și în mod firesc, cu banul. Există o puternică tensiune între valorile sportive sau artistice și interesele pecuniare. încăput pe mîna oamenilor cu bani, olimpismul actual s-a supus din ce în ce mai mult regulei unui joc care nu este numaidecît sportiv: totul a început a fi gîndit în termeni financiari. Au apărut sau au dispărut din programul olimpic anumite ramuri sportive în funcție de rentabilitatea lor. Organizarea este acordată țărilor
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
am comentat răspunsul poliției. De aici, editorialul meu de acum mai bine de o lună. Să mă întorc la Apel, din care scrisoarea spicuiește cîteva pasaje. Ținta lui este, după cît îmi dau seama, ofensiva contraculturii care ar caracteriza momentul actual din România. Contracultura este, în adevăr, o problemă. Mă tem însă că semnatarii Apelului (la care se cuvine adăugat dl Blaga însuși) și cu mine nu înțelegem deloc același lucru prin termenul cu pricina. Semnatarii sînt animați de un duh
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
arunca-o ușurat în spinarea cititorilor săi, ci dimpotrivă, ajută la o receptare profundă și în același timp aplicată. Ajungem astfel la o altă mare calitate a lui von Schönborn - anume la implicarea sa responsabilă, ca față bisericească, în problemele actuale ale societății. Cele zece texte care alcătuiesc volumul sunt de altfel, ni se comunică într-un Cuvânt înainte, contribuții ale sale la diverse manifestări publice: "Ca episcop, am fost mereu invitat să iau poziție"...Ele constituie o epatantă dovadă că
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
solid. Tema e cuprinzătoare pînă la intimidare și/sau suspiciune: teoriile de reprezentare ale percepției și relația dintre corp și gîndire văzută din perspectiva așa-numitelor teorii de identificare. De fapt, The Threefold Cord este o reflecție pe tema stadiului actual al filozofiei: principala preocupare a lui Putnam este aceea de a depista erori, ticuri de gîndire, drumuri care nu duc nicăieri, superstiții moștenite cu secole în urmă. Un efort de igienizare a filozofiei contemporane, mai degrabă decît o contribuție directă
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
filozofiei contemporane, mai degrabă decît o contribuție directă sau originală în sensul obișnuit al termenului. Se pare că asemenea momente de reflecție meta-teoretică, de contemplație disciplinară, definesc lumea umaniștilor (și ceea ce unii s-ar grăbi să numească "criză") în perioada actuală. Deși nu mă îndoiesc de celebritatea lui Putnam chiar și în cercurile intelectuale din România (unde filozofia de import anglo-saxonă nu e încă prizată cu același entuziasm, precum cea sosită de pe meleaguri mai apropiate geografic), iată datele unei mini-biografii esențiale
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
tabăra adversă (pentru că întotdeauna există o tabără adversă, nu?), întîlnim persoane nu mai puțin onorabile precum Jerry Fodor și John Searle, ai căror venerabili aliați se pierd în negurile istoriei filozofiei, fiind mult mai "bătrîni" decît iluștrii enumerați mai sus. Actualul volum are în centru două întrebări istovitor de complicate: care este relația dintre lumea reală (presupunînd că așa ceva există) și felul în care o percepem noi? Care este relația dintre gîndire și corp în modul în care se constituie identitatea
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
of Books", o revistă mai academică, mai specializată decît echivalentele ei mai faimoase, TLS și New York Review of Books. Ne-am aștepta ca o teorie precum cea propusă de Putnam să fie agreată în primul rînd de lingviști. Însă lingvistica actuală nu este cea de odinioară. Dimpotrivă, teoreticieni precum Fodor și alții pun studiul limbii în slujba unei discipline cu aură de religie deja în lumea academică americană: științele cognitive. Cînd e vorba de chestiunea în cauză, cognitiviștii propun o versiune
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
și Promenous-nous dans les bois - sunt noutăți chiar și pentru ecranele franceze, ele fiind lansate abia la începutul acestei veri). Trecând în revistă numele cineaștilor aflați pe genericele celor nouă filme prezentate la București, înțelegem mai bine vitalitatea cinematografului francez actual - un cinema în care, coexistă, fără mari stridențe, personalități artistice foarte diferite ca vârstă, formație și afinități culturale; de la maeștri ca: Eric Rohmer (80 de ani, fost critic de film, redactor șef al celebrei revistei "Cahiers du cinéma", apoi nume
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
real (o Marsilie mai autentică și mai vie ca niciodată) și cu un personaj - comentator permanent - muzica rap - filmul Comme un aimant impune o atitudine, un mod - angajat și angajant - de a privi o realitate umană și socială din Franța actuală. Și Bertrand Tavernier - în Ça commence aujourd'hui (1999) - își propune să vorbească despre Franța actuală - cea a regiunilor defavorizate, bântuite de șomaj, și le alege pe cele din nord, odinioară prospere așezări miniere, acum locuri unde femei disperate își
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
muzica rap - filmul Comme un aimant impune o atitudine, un mod - angajat și angajant - de a privi o realitate umană și socială din Franța actuală. Și Bertrand Tavernier - în Ça commence aujourd'hui (1999) - își propune să vorbească despre Franța actuală - cea a regiunilor defavorizate, bântuite de șomaj, și le alege pe cele din nord, odinioară prospere așezări miniere, acum locuri unde femei disperate își abandonează copiii. În ciuda limpidității poveștii cinematografice și a justeței tonului în interpretarea actorilor (Tavernier rămâne, incontestabil
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
în el un infractor permanent-potențial. Sereiștii de azi fac exact ceea ce făceau securiștii de ieri, pentru simplul motiv că nimeni nu le-a spus că misiunea lor s-a schimbat. Si ea nu s-a schimbat, pentru că esența statului român actual nu diferă fundamental de statul comunisto-securistic al lui Ceaușescu! După acest ocol teoretic, aș vrea să aduc drept exemplificare implicarea S.R.I.-ului în recentul caz Tepro-Iași. Faptele sunt cunoscute: un lider sindical colțos ce se opunea semnării contractului dintre directorul
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
aromânesc din dicționarul Matildei Caragiu Marioțeanu: ""Machidonu'" singuru nu-i numâ bunâ, câ nâ minteaști cu alti mileț ditu Balcani"; în versiune română: ""macedonean"/ "machidon" singur nu-i nume bun, căci creează confuzie cu alte neamuri din Balcani". în presa actuală apare deci substantivul macedon cu sensul "aromân": "numele meu este Hagivreta Tascu, sînt macedon, mi se spune "Stere", nu am cazier și sînt total împotriva impostorilor" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000, varianta pe Internet); acestuia îi corespunde adjectivul macedonean
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
plus zeci de kilometri de sfori trase pentru fiecare candidat în parte. Asta în afară de zvonurile plasate în presă, la momentul potrivit, împotriva vreunui concurent incomod. Listele sînt gata sau aproape la toate partidele cu pretenții. Din ele lipsesc nume de actuali parlamentari. Unele sonore, altele scoase parcă din cartea de telefon, fără număr și adresă. Deținătorii acestor nume lipsă au avut însă timp să își descopere sau să își dibuie vocația de parlamentari. Unii ținînd discursuri, majoritatea exersîndu-se între da, nu
Lista de transferări parlamentare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16744_a_18069]
-
mai harnic ministru în funcție. Dacă aș pretinde că rezultatul, mediatizat intens, m-a mirat, aș minți. Nu cred că Domnul Băsescu este într-adevăr cel mai harnic, dar sînt sigură că reușește să fie cel mai prezent dintre membrii actualului guvern. De fapt, nu atît opinia populară dată publicității prin sondaj mi-a reținut atenția, cît faptul că ea părea să fie larg împărtășită de comentariile diverșilor "analiști și formatori de opinie" - cum le place să se autointituleze respectivilor cozeuri
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
măsura lumii, cum voia grecul acela, ci lumea îți este măsură ție". Se pot deduce lesne de aici consecințele nu doar filosofice (le-am văzut data trecută), dar economice și sociale pentru dezvoltarea României. Astăzi sugestiile lui Noica par mai actuale și mai alarmante decît niciodată. Sprijin în critica aceasta a măsurii, Noica primește de unde s-ar fi așteptat mai puțin: de la Alexandru Ivasiuc. Cînd își scria eseul împăcarea în pitoresc din volumul Radicalitate și valoare, Ivasiuc nu citise cartea din
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
au apărut după lucrarea lui, dar sunt și mai puțin valoroase. în această ordine de idei, el bagatelizează volumele Censorship in Romania de Lidia Vianu, Budapest, Central european University Press, 1998 ("de fapt o simplă culegere de interviuri cu scriitori actuali și de traduceri de poezii") și Puterea și cultura - o istorie a cenzurii de Marian Petcu, Iași, Ed. Polirom, 1999 ("lucrare nu lipsită de unele merite, dar și cu serioase lacune, în spirit compilativ, scrisă în cel mai pur stil
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
hodorogite. De fapt, și dl Iliescu și partidul său și-au început campania de recîștigare a voturilor pierdute încă din 1997. Și asta fără a folosi o strategie foarte savantă, ci speculînd fiecare greșeală de guvernare sau măsură nepopulară a actualei coaliții. Fără a se bizui pe presă ori pe simpla nemulțumire a alegătorilor, PDSR și dl Iliescu au știut să ajungă la locul și la timpul potrivit aproape de fiecare dată, pentru a-și lansa oferta. Și asta vreme de patru
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]