KorAP: Find »[drukola/base=adopție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...121 122 123 ...632 >

15,776 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

nici o eroare materială. Soțul căsătorit, care are nume comun cu celălalt soț și este adoptat în timpul căsătoriei, rămâne cu numele comun, nedobândind pe cel al adoptatorului. El poate însă dobândi, numele adoptatorului dacă celălalt soț consimte, ceea ce înseamnă că după adopție, soții nu mai au nume comune. În cazul căsătoriei desfăcute prin divorț, soțul adoptat va lua numele adoptatorului, deoarece trebuie să dispară toate urmele rudeniei firești. În cazul copilului rezultat din căsătorie, el va primi numele de familie al unuia

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
numele dobândit la încheierea căsătoriei desfăcute, se poate învoi, în cazul recăsătoririi, de a purta acest nume comun cu noul soț, format prin reunirea numelor lor. Art.28, C.fam. și Ordonanța de urgență nr.25/199745, care reglementează efectele adopției, în ce privește numele adoptatului 46, care are nume comun cu celălalt soț, și care este adoptat în timpul căsătoriei, prevăd ca el rămâne cu nume comun, nedobândindu-l pe cel al adoptatorului. Odată cu încheierea adopției, soțul adoptat poate dobândi și numele adoptatorului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
urgență nr.25/199745, care reglementează efectele adopției, în ce privește numele adoptatului 46, care are nume comun cu celălalt soț, și care este adoptat în timpul căsătoriei, prevăd ca el rămâne cu nume comun, nedobândindu-l pe cel al adoptatorului. Odată cu încheierea adopției, soțul adoptat poate dobândi și numele adoptatorului ceea ce se traduce prin faptul că, după adopție, soții nu mai au nume comun. În situația în care soțul adoptat rămâne cu numele comun, iar căsătoria se desface prin divorț, acel soț nu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
comun cu celălalt soț, și care este adoptat în timpul căsătoriei, prevăd ca el rămâne cu nume comun, nedobândindu-l pe cel al adoptatorului. Odată cu încheierea adopției, soțul adoptat poate dobândi și numele adoptatorului ceea ce se traduce prin faptul că, după adopție, soții nu mai au nume comun. În situația în care soțul adoptat rămâne cu numele comun, iar căsătoria se desface prin divorț, acel soț nu va mai lua numele avut înainte de căsătorie, conform prevederilor art.40, C.fam., ci numele

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
prin căsătorie de către soțul respectiv. În cazul în care părțile nu convin ca, după divorț, soția să-și păstreze numele dobândit prin căsătorie (art.40 C.fam.), ea urmează să-și reia numele avut anterior. Când în timpul căsătoriei a intervenit adopția, urmată de schimbarea numelui unuia dintre soți și de emiterea unui nou act de naștere, soțul respectiv va purta după divorț numele din noul său act de naștere. * Divorțul nu produce nici un efect asupra capacității de exercițiu și a cetățeniei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
expres prin lege? 2. Ce sunt gradele de rudenie si cum se determina acestea? 3. Ce înseamnă rudenia in linie dreapta si rudenia in linie corelata? 4. In ce mod se creează rudenia fireasca (de sânge ) si rudenia civila (din adopție)? 5. In ce consta impedimentul la casatorie rezultând din rudenie? 6. Care este textul legal referitor la gradele de rudenie? 7. Ce este "afinitatea" sau "rudenia intre afini" si cum se creează aceasta? b) Teste de autoevaluare: 1. Rudenia fireasca

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
afinitatea" sau "rudenia intre afini" si cum se creează aceasta? b) Teste de autoevaluare: 1. Rudenia fireasca ( de sânge ) este in linie: a) dreapta; b) colaterala; c) dreapta, ascendenta sau descendenta. 2. Rudenia in linie dreapta este bazata pe: a) adopție; b) descendenta unei persoane dintr-o alta persoana; c) faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. 3. Gradele de rudenie , in linie dreapta se stabilesc : a) dupa numărul nașterilor , urcând de la una dintre rude pana la ascendentul comun

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
desfacerea casatoriei prin divorț; c) nulitatea casatoriei. 5. Impedimentul rezultat din rudenie acționează intre rudele: a) in linie dreapta; b) in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv; c) toate , indiferent de gradul de rudenie. 6. Impedimentul rezultând din adopție (rudenie civila) oprește căsătoria intre: a) copiii adoptatorului pe de o parte si adoptat si copiii acestuia pe de alta parte ; b) adoptat si părinții firești; c) copilul adoptat si rudele sale firești. 7. Pentru motivele temeinice casatoria este încuviințată

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în certificatul de naștere nu trebuie făcută neapărat înainte de introducerea acțiunii în stabilirea filiației față de mamă, putându-se reclama o altă stare civilă prin combaterea celor cuprinse în certificatul de naștere în cadrul aceleiași acțiuni.158 g) Dovada nașterii în cazul adopției După încuviințarea adopției se întocmește un nou act de naștere pentru cel adoptat, în care adoptatorii sunt recunoscuți ca părinți firești. De aceea, noul act de naștere nu face dovada nașterii, față de mama firească a copilului adoptat. Legea prevede ca

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
naștere nu trebuie făcută neapărat înainte de introducerea acțiunii în stabilirea filiației față de mamă, putându-se reclama o altă stare civilă prin combaterea celor cuprinse în certificatul de naștere în cadrul aceleiași acțiuni.158 g) Dovada nașterii în cazul adopției După încuviințarea adopției se întocmește un nou act de naștere pentru cel adoptat, în care adoptatorii sunt recunoscuți ca părinți firești. De aceea, noul act de naștere nu face dovada nașterii, față de mama firească a copilului adoptat. Legea prevede ca vechiul act de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
recunoașterii făcută de mamă. Copilul care a fost adoptat și apoi recunoscut prin declarație în fața serviciului de stare civilă, se poate găsi în situația mențiunii acestei recunoașteri fie pe actul întocmit după găsirea copilului sau pe cel întocmit la încheierea adopției, deși ar fi mai practică ultima variantă. II.4 Natura juridică a recunoașterii Recunoașterea de maternitate se analizează nu numai ca mărturisire a unui fapt anterior, un mijloc de dovadă, dar și ca act juridic încheiat pentru a produce efecte

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
contestare, deoarece, pe de o parte, regimul juridic al celor doua acțiuni este diferit, iar pe de altă parte, legea nu prevede neadmiterea acțiunii în anularea recunoașterii. > Situații speciale în care se poate introduce acțiunea în stabilirea maternității După încuviințarea adopției, se întocmește un nou act de naștere al adoptatului, în care adoptatorii sunt trecuți ca părinți firești 172, (art.26, alin.1 din Legea nr,119/1996). Distingem între două situații pentru a vedea dacă adoptatul poate introduce acțiunea pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
locul înregistrării nașterii b) copilul are certificat de naștere, dar se contestă realitatea celor ce cuprinde. Între argumentele care sprijină soluția favorabilă adoptatului în sensul posibilității acestuia de a promova acțiunea pentru stabilirea filiației față de mamă, este interesul celui adoptat. Adopția produce efecte de la data încuviințării ei, pentru viitor. Așa fiind, adoptatul are interesul a-și stabili filiația și pentru trecut, când în favoarea lui s-ar fi putut să se nască unele drepturi cum ar fi drepturile succesorale. Se poate reține

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
lui s-ar fi putut să se nască unele drepturi cum ar fi drepturile succesorale. Se poate reține, în acest sens, și un interes general. Căsătoria este oprită între rudele firești apropiate, dar este menținut acest impediment și în cazul adopției, fiind interzisă căsătoria dintre adoptat și rudele sale firești. Dacă pretinsa mamă este însăși adoptatoarea, acțiunea în stabilirea filiației față de mamă poate fi pornită în condițiile art.50 C.fam., deoarece, pe de o parte adoptatul are interesul de a

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
însăși adoptatoarea, acțiunea în stabilirea filiației față de mamă poate fi pornită în condițiile art.50 C.fam., deoarece, pe de o parte adoptatul are interesul de a-și avea stabilită filiația și pentru trecut, adică pe perioada de timp anterioară adopției, când s-ar fi putut naște anumite drepturi în favoarea lui și, pe de altă parte, dacă se stabilește filiația firească față de mamă, adopția este sancționată cu nulitate, căci părintele nu poate adopta propriul său copil. O altă situație este aceea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
are interesul de a-și avea stabilită filiația și pentru trecut, adică pe perioada de timp anterioară adopției, când s-ar fi putut naște anumite drepturi în favoarea lui și, pe de altă parte, dacă se stabilește filiația firească față de mamă, adopția este sancționată cu nulitate, căci părintele nu poate adopta propriul său copil. O altă situație este aceea în care, pe baza hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă de stabilire a filiației, înregistrată în registrul de stare civilă, s-a eliberat

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
actelor interne și internaționale privind drepturile omului, necesitatea protecției copilului, a căsătoriei și familiei de către stat și societatea civilă. Stabilirea filiației față de tată creează pentru copil un statut legal, indiferent dacă acesta este născut din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție(art.44 alin.ultim., C.fam.). Aspectele teoretice și practice ce ale problemei complexe a filiației față de tată prezintă interes pentru studenți înregistrând tema rudeniei în cadrul căreia se înscrie. În acest scop subiectul propus necesită cunoașterea următoarelor aspecte: * prezumția de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
contesta o asemenea recunoaștere, numele de familie al copilului se va modifica, în condițiile legii, ca urmare a schimbării stării civile. b) Cetățenia A) Dobândirea acesteia. Potrivit dispozițiilor Legii nr.21 din 1991, cetățenia română se dobândește prin naștere, repatriere, adopție, acordarea la cerere.221 Cetățenia română se stabilește prin naștere, în următoarele condiții: ambii părinți sunt cetățeni români. Copilul este cetățean român fie că s-a născut pe teritoriul statului român, fie ca s-a născut în străinătate (art.5

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
soțul său cetățean străin sau fără cetățenie poate dobândi cetățenia română dacă, odată cu cererea de repatriere a soțului său, a declarat că renunță la cetățenia străina și că voiește să dobândească cetățenia română. (art.8); Cetățenia română se dobândește prin adopție dacă: > cel puțin unul dintre adoptatori este cetățean român; > când adopția se face de către o singura persoană care este cetățean român; > în toate cazurile cind adoptatul cetățean străin sau fără cetățenie nu a împlinit vârsta de 18 ani (art.6

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
dacă, odată cu cererea de repatriere a soțului său, a declarat că renunță la cetățenia străina și că voiește să dobândească cetățenia română. (art.8); Cetățenia română se dobândește prin adopție dacă: > cel puțin unul dintre adoptatori este cetățean român; > când adopția se face de către o singura persoană care este cetățean român; > în toate cazurile cind adoptatul cetățean străin sau fără cetățenie nu a împlinit vârsta de 18 ani (art.6). Cetățenia româna se poate dobândi prin acordare la cerere, în condițiile

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
român, adoptat de un cetățean străin pierde cetățenia română dacă cel care adoptă solicită aceasta în mod expres ori dacă adoptatul este considerat, potrivit legii străine, că a dobândit cetățenia străină (art.28, alin.1.). În cazul nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu și-a pierdut niciodată cetățenia română (art.28, alin.1.). Pentru situația copilului cetățean străin sau fără cetățenie care a dobândit cetățenia română prin adopție, deosebim (art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu și-a pierdut niciodată cetățenia română (art.28, alin.1.). Pentru situația copilului cetățean străin sau fără cetățenie care a dobândit cetățenia română prin adopție, deosebim (art.7), in care: Adoptia este nula sau anulabila, iarcopilul care a împlinit vârsta de 18 ani, va fi considerat că nu a fost niciodată cetățean român, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăsește țara pentru a domicilia în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
in care: Adoptia este nula sau anulabila, iarcopilul care a împlinit vârsta de 18 ani, va fi considerat că nu a fost niciodată cetățean român, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăsește țara pentru a domicilia în străinătate; Se desface adopția, iar copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetățenia română pe data desfacerii adopției, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăsește țara pentru a domicilia în străinătate. c) Alte efecte Situația legală a copilului din căsătorie poate

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
considerat că nu a fost niciodată cetățean român, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăsește țara pentru a domicilia în străinătate; Se desface adopția, iar copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetățenia română pe data desfacerii adopției, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăsește țara pentru a domicilia în străinătate. c) Alte efecte Situația legală a copilului din căsătorie poate fi privită și din alte puncte de vedere, și anume: domiciliul copilului minor; obligația de întreținere dintre

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
locuiește pe teritoriul statului român; b) copilul minor locuiește în România cu cel puțin unul din părinți; c) părintele cu care locuiește minorul pe teritoriul României dobândește el însuși cetățenia română. 4. Copilul dobândește cetățenia română prin: a) naștere; b) adopție; c) repatriere. 5. Situația legală a copilului din căsătorie poate fi privită sub aspectul: a) domiciliului; b) numelui; c) obligația de întreținere dintre părinte și minor. 6. Principiul fundamental cu privire la efectele juridice ale filiației din afara căsătoriei este prevăzut de: a

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]