3,174 matches
-
național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Grajduri. Aria naturală se află în Podișul Moldovei, în partea sudică a județului Iași, pe malurile pârâului Cocoarei (afluent al râului Rebricea) în pădurea Boroșești, în teritoriul vestic al satului Poiana cu Cetate. Rezervația naturală cu o suprafață de 9,50 hectare a fost declarată arie protejată naturală prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
actori descendenți din băștinașii americani care au fost pregătiți de Blair Rudes, profesoară de lingvistică la Universitatea din Carolina de Nord, să vorbească o formă extinctă a limbii Powhatan recreată pentru film. Filmul a fost turnat pe râul Chickahominy, un afluent al râului James, nu departe de locația în care s-au petrecut evenimentele reale, și în locații învecinate. Echipa filmului a creat reconstrucția coloniei Jamestown și a satului Powhatan bazându-se pe descoperirile arheologice și sub consultanța istoricilor. Au folosit
Lumea nouă (film din 2005) () [Corola-website/Science/327687_a_329016]
-
serie de încercări eșuate, Cameron sugerează că Patrick Verona (Ledger), un alt proscris, care este la fel de prost-dispus că și Kat. Cameron încearcă să-i ceară ajutorul lui Patrick, dar acesta îl sperie. Michael sugerează că Joey Donner (Keegan), un student afluent și model, care, de asemenea, dorește să iasă cu Bianca, să-l plătească pe Patrick să-i dea întâlnire lui Kat. Patrick este de acord, dar Kat vrea să aibă nimic de-a face cu el. La petrecere, vede Bianca
10 lucruri nu-mi plac la tine () [Corola-website/Science/327719_a_329048]
-
ceantrală a județului Suceava, în ramura nordică a Munților Rarău (munți ce fac parte din Carpații Maramureșului și Bucovinei, gruparea nordică a Carpaților Orientali), în bazinul superior al văii Caselor (pe cursul văii ce se varsă în râul Valea Caselor, afluent de dreapta al râului Moldova), în apropiera rezervației naturale Codrul secular Slătioara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone
Moara Dracului () [Corola-website/Science/327169_a_328498]
-
a cartierului Șchei din municipiul Brașov, Transilvania, România. se află în partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătute de râul Valea cu Apă (cunoscut de localnici sub denumirea de "râul Solomon"), un afluent al râului Șcheiu. Legenda spune că numele acestor stânci vine de la un rege maghiar, Solomon, care în fuga lui de urmăritori, ar fi sărit cu calul peste valea ce străbate cele două stânci, regele scăpând cu viață, iar dușmanii săi
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
au favorizat o evoluție a rețelei hidrografice care l-a fragmentat în diferite culmi deluroase și microdepresiuni de contact tectono-erozive și erozive: Slatina (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate), Trebiș (eroziva, pe cursul mijlociu al Trebișului), Osebiți (eroziva pe un afluent al Negelului), Sărata-Băi (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate, pe cursul superior al pârâului Sărată), Bălțata (eroziva, pe cursul superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
în ultimele 3 decenii, în sensul predominării anilor secetoși și creșterii gradului de torențialitate. Temperatura medie are valori de 8-8,5 °C, precipitațiile apropiindu-se de 580-600 l/m2. Zona este circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
și creșterii gradului de torențialitate. Temperatura medie are valori de 8-8,5 °C, precipitațiile apropiindu-se de 580-600 l/m2. Zona este circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
l/m2. Zona este circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și în depozitele scoarței de alterare
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
din Rusia). Polesia este o zonă de câmpie a cumpenei apelor râurilor Bugul de Sud și Pripeat. Cele două râuri sunt unite prin Canalul Nipru-Bug, construit în timpul domniei regelui Stanisław August Poniatowski, ultimiul monarh al Rzeczpospolitei Polono-Lituaniene. Cei mai importanți afluenți ai Pripeatului sunt râurile Horin, Știr, Pțici și Iaselida. Cele mai importante orașe din bazinul râului Pripeat sunt Pinsk, Stolin, Davîd-Haradok. În a doua parte a deceniului trecut au fost asanate numeroase zone mlăștionase din regiune pentru a fi transformate
Polesia () [Corola-website/Science/327383_a_328712]
-
ZMBM include un teritoriu având o suprafață de (22 % din suprafața județului Maramureș), pe care se regăsesc formele de relief specifice județului (zonă montană a Munților Gutâi, zona depresionară și colinară Baia Mare), rețeaua hidrografică fiind formată din râul Someș și afluenții acestuia (râul Lăpuș, râul Săsar). Zona metropolitană Baia Mare funcționează sub forma unei asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI), formată din 19 localități, rolul de centru polarizator revenind municipiului Baia Mare. Populația zonei metropolitane depășește 245.171 locuitori, din care majoritatea sunt băimăreni
Zona Metropolitană Baia Mare () [Corola-website/Science/327390_a_328719]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 17.923 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, pășuni și terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală și stepică a Văii Călmățuiului (afluent al Dunării); ce conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.578 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală în lunca Văii Mostiștea, afluent al Dunării (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, culturi, pajiști naturale, stepe); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (important pentru populațiile cuibăritoare, atât în perioada de migrație
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
de vale situată la nivelul aliniamentului estic al "„Jugului intracarpatic”", ce face legătura între depresiunile Silvaniei (situată la vest de Munții Meseș si la nord de Munții Plopiș) și, depresiunile Agrij și Almaș (situate spre est în bazinele celor doi afluenți ai Someșului Mare). Ea se individualizează în mod particular prin gradul de accesibilitate (este foarte scurtă și relativ largă), în raport cu celelalte zone de trecere din nord-vestul Transilvaniei: pe valea Crișului Repede (o trecătoare lungă și îngustă în Apusenilor în zona
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Șaua Sărată" () - prin care se face legătura "Muntelui Puturosu" cu "Munții Bodoc", intră în contact - spre vest cu bazinul pârului "Jombor" (). Pârâul Turia se formează prin contopirea pârâului Sărat care coboară din șa despărțind "Muntele Puturosu" de "Munții Bodocului" (cu afluenții de dreapta "Csiszár" și "Cserepes") și "Bálványos" (care desparte Muntele Cetății de Muntele Puturosu). Izvoarele băilor "Csiszár" se află în cea mai mare parte pe dreapta pârâului "Csiszár", între acesta și pârâul "Cserepes". Cele ale "Băilor Valató" și "Hammás" precum și
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
variație reliefală constituită pe roci sedimentare (ce aparțin geologic zonei cristalino-mezozoice), calcare (atribuite aceleeași perioade), gresii, marne și argile, astfel: în partea estică (dinspre "Valea Gârciuniului") sunt prezente abrupturi (greu accesibile) structurate pe două cueste (una inferioară fragmentată de câțiva afluenți ai văii Gârciniului și alta superioară, nefragmentată) spre deosebire de cea vestică (delimitată de "Valea Timișului Sec") unde relieful (ruiniform) prezintă culmi mai domoale și împădurite, stăncării izolate, grohotișuri și văii. Partea nordică a masivului este marcată de câteva măguri ("Vârful Ieremia
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
prezintă un platou acoperit cu pajiști și pășuni alpine, situat deasupra limitei superioare a zonei împădurite. Platoul este dominat de o impresionantă formațiune calcaroasă. Apele de suprafață ale sitului aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri; astfel: Râul Chiva cu afluentul de dreapta Valea Pojaru; Râul Șipoaia; Râul Daschia; Râul Mușatul, afluent de stânga al Gârcinului; Valea Carierei, Valea Pietrele Mari Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
limitei superioare a zonei împădurite. Platoul este dominat de o impresionantă formațiune calcaroasă. Apele de suprafață ale sitului aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri; astfel: Râul Chiva cu afluentul de dreapta Valea Pojaru; Râul Șipoaia; Râul Daschia; Râul Mușatul, afluent de stânga al Gârcinului; Valea Carierei, Valea Pietrele Mari Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
multor râuri; astfel: Râul Chiva cu afluentul de dreapta Valea Pojaru; Râul Șipoaia; Râul Daschia; Râul Mușatul, afluent de stânga al Gârcinului; Valea Carierei, Valea Pietrele Mari Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de dreapta al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Mușatul, afluent de stânga al Gârcinului; Valea Carierei, Valea Pietrele Mari Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de dreapta al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul Șapte Scări (afluent de dreapta al râului Șipoaiei), vale care străbate defileul omonim aflat în partea
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de dreapta al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul Șapte Scări (afluent de dreapta al râului Șipoaiei), vale care străbate defileul omonim aflat în partea central-vestică a sitului. Clima este una temperat-continentală (cu diferențieri funcție de configurația reliefului: etaj climatic premontan - 650-800 m, etaj
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de dreapta al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul Șapte Scări (afluent de dreapta al râului Șipoaiei), vale care străbate defileul omonim aflat în partea central-vestică a sitului. Clima este una temperat-continentală (cu diferențieri funcție de configurația reliefului: etaj climatic premontan - 650-800 m, etaj climatic montan 800-1.800 m și etaj climatic alpin
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
zona cataractelor), Olt (în Transilvania, Oltenia și Muntenia), Jiu (în Transilvania și Oltenia), Lotru, Argeș, Râul Târgului, probabil și în Crișuri (Crișul Negru, Crișul Alb, Crișul Repede), Strei, Timiș, Râul Doamnei, Buzău, Siret, Moldova, Suceava. Astăzi mai trăiește numai în afluenții de munte ai Dunării: în Tisa (în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența cu Vișeul), pe
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]