6,939 matches
-
Andersson și Hibell, 1995), conchide că 5% dintre băieții de 15-16 ani și 1% dintre fete au fost victime ale violenței în școală, necesitând îngrijire medicală. Între 12% și 14% dintre băieți și 4-5% dintre fete au fost victime ale agresiunilor fără să aibă nevoie de îngrijire medicală. Aceste rezultate se încadrează pe deplin în media amplelor anchete ESPAD, care cuprind treizeci de țări din Europa. Lucrările lui Blaya (2001) despre climatul mediului școlar din Anglia arată că băieții riscă de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ostracizare (Troyna și Hatcher, 1992). O ancheta pasionantă realizată în Israel de Benbenisthy și Astor (2005) arată clar că, inclusiv la nivelul violențelor sexuale, băieții pot fi victime mai des decât fetele și mai adesea victimele altor băieți. Mai precis, agresiunea sexuală urmează două logici, adesea asociate: o logică homosexuală și o logică a dominației, în care cel mai puternic trebuie să-l umilească pe cel slab (de exemplu, dezbrăcându-l în public). Această anchetă evidențiază importanța criteriilor culturale: astfel, în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a dominației, în care cel mai puternic trebuie să-l umilească pe cel slab (de exemplu, dezbrăcându-l în public). Această anchetă evidențiază importanța criteriilor culturale: astfel, în școlile religioase studiate, fundamentalismul care dă o reprezentare negativă a fetelor antrenează agresiuni sexuale mai importante între băieți. În propriile noastre anchete (Debarbieux, 2004), la nivelul loviturilor primite în gimnaziu, fetele care declară că au fost lovite sunt net mai puțin numeroase: 19%, față de 30% dintre băieți. Brutalitatea "virilă" rămâne o normă machistă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unde nimeni nu neagă că există o gradație a faptelor de la cele mai banale în special batjocura la cele mai grave cu prezența armelor (Fonzi et al., 1999, p. 147; Benbenisthy și Astor, 2005). Violența în școală poate fi o agresiune excepțională. Dar ea este mai ales acumulare, repetare, uzură și oprimare. Astfel trebuie înțeleasă și combătută, în primul rând prin consecințele asupra victimelor. Acesta este un pas fundamental în înțelegerea a ceea ce este și ceea ce face violența în școală. Această
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu cumva afirmă exterioritatea totală a acestei violențe care ar invada școlile fie direct, fie prin permeabilitate (Ballion, 1996). Predictorii violenței în mediul școlar Pentru o identificare fină a factorilor predictivi ai violenței juvenile, Grupul de studiu pentru vinovații de agresiuni violente și serioase de la biroul de justiție pentru minori și de prevenire a delincvenței (OJJDP) din Ministerul american al Justiției a reunit timp de doi ani douăzeci și doi de cercetători dintre cei mai străluciți criminologi și specialiști în munca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puțini elevi în clasă = mai puțină violență) trebuie modulată printr-o abordare contextuală fină. • Efectele legate de organizarea muncii în echipa adultă și de managementul școlii Dacă teoria criminologică numită "acționism" ne învață vreun lucru concret, acela este că infracțiunea, agresiunea, violența au nevoie de o situație favorabilă pentru a se produce cu un risc minim pentru agresor care, în majoritatea cazurilor, nu dorește să înfrunte consecințele negative (pentru el) ale propriilor fapte (Cusson, 2000; Fillieule, 2001). Agresorii nu cer tăcerea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se întâmplă și la școală pentru copiii-victime, care sunt adesea foarte izolați, lipsiți de sprijinul unui grup de colegi care să-i protejeze. La fel și cu dascălii-victime: în școlile în care munca în echipă e foarte slabă, riscul de agresiune asupra adulților este cel mai mare. Mecanismul incivilității este aici explicativ: atitudinii de tipul "fiecare cu treaba lui, în clasa lui" îi corespund o abandonare a spațiilor publice comune, dar și colegi mai fragili (Debarbieux, 1996, 2000). Organizarea muncii și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care l-am studiat. Totuși, într-un mod cât se poate de logic, aceste victimizări sunt mai puțin numeroase în această țară africană decât pentru elevii din Franța. Violența între colegi nu lipsește nici pe departe din școlile djiboutiene, însă agresiunile fizice și verbale par, comparativ, mult mai prezente în Franța. Astfel, insultele nu sunt denunțate decât de 40% dintre elevi, în timp ce în Franța 78% dintre elevi spun că au fost insultați. 25,4% dintre elevii de școală primară din Djibouti
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
grup de elevi din aceeași clasă și va trebui spitalizat. Vinovații vor trebui să răspundă la o plângere penală și vor fi exmatriculați, sporind astfel dificultățile cartierului în care este situată școala. Bineînțeles, este normal ca agresorii să plătească pentru agresiunea lor, ca aceasta să fie penalizată. Dar organizarea școlară nu a făcut-o cumva posibilă? Să nu tragem concluzia că profesorii din această școală ar fi rasiști sau incapabili, nici că agresorii ar fi niște îngerași fără responsabilitate. Un asemenea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
22% la 25%, iar în afara ZEP putem nota o diminuare, tot de trei procente, de la 15% la 12%. Efectul cumulat al acestor evoluții contrarii a mărit considerabil diferența de percepere a acestei agresivități, numărul elevilor din ZEP care mărturisesc o agresiune puternică în relația cu profeosrii fiind ceva mai mult decât dublu (un elev din patru, față de un elev din opt). La fel se întâmplă și în perceperea învățării școlare (modul în care li se predă): gimnaziștii care critică învățământul oferit
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unei meserii epuizante. 6. Această lipsă a formării și acest conservatism ideologic au drept consecință imposibilitatea de a incorpora rutine de prevenție în practica obișnuită. Or, cum am văzut, aceste rutine pedagogice sunt una dintre condițiile indispensabile pentru protecția împotriva agresiunilor și pentru reducerea victimizării elevilor (Galloway și Rolland, 2005). Privat de sprijinul comunitar, fără nicio rutină pedagogică eficace, cum să nu resimtă profesorul francez mai rău decât alții dificultățile meseriei, de exemplu mai rău decât vecinii de peste Canalul Mânecii, și aceia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
str . Mery, nr. 1, tel. 0256433180 Librării ON-LINE www.euroinst.ro www. anticariatonline.ro www.librariaeminescu.ro www.cartedesucces.ro 1 Distingem aici între victimation și victimisation. Voi folosi victimation ca un cuvânt generic pentru faptele care fac victime (furt, agresiune sau microviolențe, de exemplu). Victimisation se referă la desemnarea unor populații ca fiind în mod necesar victime (femeile, de exemplu) și care este un mod de a fixa într-o viziune compătimitoare, desigur, dar reificantă și stigmatizantă populații întregi. Cuvântul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
încît să excludă posibilitatea unui acord prin negociere. O politică supusă atîtor constrîngeri putea ușor să eșueze. Ceea ce s-a și întîmplat, pentru că inițiativa a trecut de cealaltă parte. A susține că faci numai ceea ce este necesar pentru a contracara agresiunea și nimic mai mult înseamnă, în ultimă instanță, să cedezi inițiativa agresorului. Această politică nu a protejat Vietnamul de Sud, ci a "vaccinat" într-un fel Vietnamul de Nord. Ea nu a înțeles cu adevărat natura războiului de gherilă. Gherilele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
privințe de ideile inițiale ale lui Kennan (Gaddis 1982). Această politică presupunea o conștiință mai clară a mijloacelor limitate de care dispunea politica globală americană. Decît să se angajeze în acordarea directă de sprijin militar convențional oricărui regim amenințat de agresiunea comunistă, doctrina lui Nixon sau doctrina Guam (numită astfel după locul în care și-a rostit discursul din iulie 1969) pleda pentru încercarea de a regionaliza conflictele și de a limita implicarea directă a SUA: "În primul rînd, Statele Unite își
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vom oferi protecție dacă puterea nucleară va amenința libertatea unei națiuni aliate nouă sau a unei națiuni a cărei supraviețuire o considerăm vitală pentru securitatea noastră. În al treilea rînd, în cazurile în care este vorba de alte tipuri de agresiune, vom furniza asistență militară sau economică, în conformitate cu prevederile tratatelor angajate de noi. Dar vom cere națiunilor direct amenințate să-și asume principala responsabilitate în furnizarea de forță umană pentru propria apărare." (Nixon, citat de Gaddis 1982: 298) În afară de abordarea mai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și conflictul de clasă din societate produce devianța. Conflictul de clasă afectează devianța în două moduri: (1) interesele de clasă determină care acțiuni sunt încriminate și cât de greu trebuie acestea să fie pedepsite și, (2) presiunea economică conduce la agresiuni, în special atacul asupra proprietății săvârșit de unii oameni săraci. Teoreticienii de sorginte marxistă argumentează că legea este o armă în mâna clasei conducătoare, care vrea să mențină statu quo-ul social. Această interpretare se potrivește cu ideea marxistă că toate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cazuri implică loviri, pălmuiri dar uneori și atac sexual. Studiile recente din diferite țări au evidențiat acest lucru. Într-unul din ele făcut în SUA în 1987, trei din patru fete de liceu au spus că au fost victime ale agresiunii sexuale, iar 15% din ele au fost violate. Interesant este că și femeile declanșează violență asupra bărbaților, dar evident într-o proporție mult mai mică. Semnificativ este faptul că violența care începe pe timpul întâlnirilor, în general, continuă și în căsătorie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în sărăcie dacă cuantumul pensiei este mic. * Pierderea statusului obținut prin muncă. * Mai puține contacte cu colegii de muncă și prietenii; creșterea izolării și singurătății datorită prietenilor și partenerilor care mor. * Deteriorarea sănătății și creșterea dependenței de alții. * Teama de agresiune sau chiar crimă, în special datorită televiziunii și presei, care adesea sunt principalele surse de informare a bătrânilor; mass-media oferă o perspectivă exagerată referitor la astfel de fenomene. CONSECINȚE PENTRU FAMILIE * Bătrâni pot ajuta rudele pentru îngrijirea medicală a acestora
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de femei: „și nu vă tot jertfiți neștiutoare/ Ci cârma apucați-o-n palma toată!”130 Devine un povățuitor direct al femeilor, vizând situații concrete pentru care oferă alternative de viață: femeii puternice fizic îi recomandă o atitudine defensivă în fața agresiunilor verbale ale unui soț ce se dorește autoritar, celei firave îi prescrie un atac verbal, care poate fi la fel de eficient și la fel de dur împotriva dominației masculine, celor frumoase le îngăduie expunerea publică spre o admirație generală, iar urâtelor, risipa și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Trib sup., nr.20 din 5.09.1964, În Legislația familiei... p.200-201 303 În practica recentă a C.S.J. s-a precizat semnificația noțiunii de "neglijență gravă" pe care o prevede art. 109 C. fam., și care "nu presupune numai agresiuni, violențe sau condamnare pentru abandon de familie, ori declararea existenței abandonului, ci și lipsirea minorului de mijloacele de întreținere care pot pune în primejdie sănătatea și dezvoltarea fizică a acestuia." (dec.S.civ,, nr. 2396 din 10 iulie 1997, în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de femei: „și nu vă tot jertfiți neștiutoare/ Ci cârma apucați-o-n palma toată!”130 Devine un povățuitor direct al femeilor, vizând situații concrete pentru care oferă alternative de viață: femeii puternice fizic îi recomandă o atitudine defensivă în fața agresiunilor verbale ale unui soț ce se dorește autoritar, celei firave îi prescrie un atac verbal, care poate fi la fel de eficient și la fel de dur împotriva dominației masculine, celor frumoase le îngăduie expunerea publică spre o admirație generală, iar urâtelor, risipa și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
duce la diabet insipid; - aldosteronul este hormon steroidian sintetizat și eliberat de glanda suprarenală. Acționează la nivelul rinichilor reglând echilibrul hidro-electrolitic. FACTORI DE RISC ÎN BOLILE RENALE Rinichii sunt supuși de-a lungul vieții unui om unor numeroși factori de agresiune interni și externi care pot duce la îmbolnăvirea lor dacă nu se iau măsuri la timp. Factori interni care pot afecta structura rinichilor: - Modificarea debitului de sânge renal; - Tulburări ale echilibrului hidroelectrolitic cu anomalii de homeostazie; - Malformații congenitale ale rinichilor
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
statul îndelung în picioare deoarece pot provoca dureri. 3. Tumorile maligne de testicul și penis Îngrijirea pacienților cu traumatisme renale Traumatismele renale sunt contuzii, plăgi nepenetrante sau penetrante la nivelul aparutului renal. Cauzele sunt: - Agenți vulneranți care produc leziuni prin agresiune cum ar fi : - Arme albe cuțit, șurubelniță, ace, arme de foc, de vânătoare produc plăgi prin împușcare. - Accidentele de circulație produc plăgi prin compresiunea și zdrobirea zonei lombare. - Căderea de la înălțime poate produce ruptură renală. Problemele traumatizatului renal sunt: - hemoragie
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
este bogat În antioxidanți și că anumite taninuri pe care le conține au o activitate de trei-patru ori superioară celei a vitaminelor E și C. Se știe acum că acești antioxidanți prezenți În ceai favorizează o mai bună rezistență la agresiuni precum poluarea sau alimentația deficitară În nutrimente esențiale organismului. Potrivit cercetătorilor, două cești de ceai pe zi ar fi o bună modalitate de a ne asigura un aport semnificativ de antioxidanți. Flavonoide care mobilizează celulele protectoare O serie de studii
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
să fie o entitate opacă la interesele acestora, dar care este alimentat cu impozitele lor, care vede în femei doar contribuabili. Așteptările femeilor sunt numeroase, dar răspunsul este inexistent. Pentru opacitatea statului există mai multe ipoteze: a fost frica de agresiunea bărbaților (xe "Miroiu"Miroiu, 2004, p. 277), este lipsa feminismului politic, absența unor ONG-uri puternice care să facă lobby, faptul că femeile sunt cetățene de gradul al doilea, contribuabile, dar mai puțin beneficiare, dar și lipsa de responsabilitate a
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]