65,812 matches
-
aceste transformări sunt foarte importante, ele nu trebuie interpretate ca vestind o reîntoarcere la Germania de altădată. În schimb, ele reflectă ajustări procedurale care aduc la zi, de fapt, contribuția Germaniei la sprijinirea cadrelor de cooperare deja stabilite. Realizarea acestor ajustări oferă Germaniei o platformă stabilă de pe care să-și continue rolul activ în dezvoltarea cooperării internaționale într-o multitudine de chestiuni, și o încurajează să se implice mai mult în diplomația asociată procesului de împărțire a responsabilităților. Astfel, Germania joacă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
afacerile internaționale. Instituționalismul Potrivit teoriei instituționaliste, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare de utilitate pentru state. Statele vor folosi instituțiile când acestea sunt utile în urmărirea intereselor naționale. Totuși, când instituționalizarea impune costuri nete statelor, cerându-le o acomodare și ajustare considerabilă, statele vor respinge opțiunile instituționale. Condițiile în care instituțiile pot fi valoroase pentru state apar când există tipare complexe ale interdependenței și/sau un grup bine dezvoltat de instituții internaționale preexistente. Se poate considera că relațiile Japoniei cu state
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
politicii externe japoneze sunt subminați și cel puțin unul dintre ei trebuie să cedeze. Instituționaliștii ar putea interpreta schimbările ce au loc în Japonia drept dovezi că țara este împinsă în direcția unei strategii de putere civilă. Aceasta ar presupune ajustări politice și economice interne semnificative. Țara trebuie "să se transforme într-un tip complet nou de putere, care contribuie la furnizarea bunurilor publice internaționale ... astfel exercitându-și conducerea" într-o serie amplă de chestiuni non-militare (Funabashi, 1992, p. 37; vezi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în lume. Japonia este "divizată și confuză cu privire la care ar trebui să-i fie imaginea de sine națională și la cum ar trebui să-și proiecteze identitatea în interiorul sistemului internațional" (Buzan, 1988, p. 561). În mod similar, Pyle sugerează că ajustările interne declanșate în politica japoneză reprezintă căutarea unui nou sentiment al scopului național pentru Japonia după Războiul Rece. Autorul notează că: [...] afirmațiile că Japonia este incapabilă să joace un rol mai important în comunitatea internațională își pierd o mare parte
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o valoare instrumentală pentru state. În anumite condiții, statele vor fi încurajate să instituționalizeze aspecte ale interrelaționărilor lor, atunci când acest lucru facilitează urmărirea intereselor naționale. Totuși, când instituționalizarea impune costuri nete statelor, cerându-le un grad ridicat de adaptare și ajustare, ele vor respinge opțiunile instituționale. Condițiile în care instituțiile pot dobândi valoare pentru state apar atunci când există tipare complexe ale interdependenței și/sau un corpus bine dezvoltat de instituții internaționale. În termenii nivelurilor absolute ale interdependenței, economia Chinei a dezvoltat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
internațional în schimbare. Învățarea are loc: [...] dacă schimbarea politicilor se datorează unor transformări la nivelul paradigmei centrale susținute de decidenții politici ... pe măsură ce aceștia internalizează informațiile noi despre mediul extern. Prin contrast, în modelul adaptării, o schimbare de politică se datorează ajustării tactice la condițiile externe schimbătoare. Așadar, nu trebuie să ne așteptăm la o schimbare a paradigmei, ci la o reevaluare a costurilor și beneficiilor tacticilor anterioare ... pe măsură ce condițiile exogene se schimbă. (Johnston, 1996, p. 31) Unii susținători ai implicării afirmă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Apoi, vom rezuma descoperirile empirice referitoare la natura schimbării din sistemul internațional după Războiul Rece. În a doua secțiune ne vom concentra asupra tiparelor generale ale activității instituționalizate din relațiile dintre principalele puteri. În a treia secțiune vom discuta despre ajustările de politică externă dintre 1989 și 1999. Lucrarea se încheie printr-o reflecție asupra statutului metodologic al noilor cunoștințe dobândite despre sistemul internațional post-Război Rece. Se va acorda o atenție specială relației dintre cunoașterea privind schimbările din sistemul internațional, generată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a drepturilor și responsabilităților marilor puteri. Cu toate acestea, efectul general al unei structuri globale pașnice a relațiilor dintre marile puteri este comun ambelor tendințe. Al doilea punct de comparație între socializarea liberală și alinierea la hegemon se referă la ajustările de politică externă făcute individual de state la prăbușirea Uniunii Sovietice. În termenii acestui criteriu, ambele tendințe prevăd că va exista un grad ridicat al variației culturale și instituționale interne în strategiile urmărite de principalele puteri. În modelul alinierii, acesta
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
balansarea, în timp ce în modelul liberal se consideră că gradul de variație indică un decalaj de internalizare, în timpul căruia statele sunt expuse la presiuni sistemice care le încurajează să adopte schimbarea culturală. Astfel, examinarea atentă a viabilității pe termen lung a ajustărilor de politică externă ale unor state importante în perioada tranziției de la Războiul Rece ar trebui să ofere un indicator pentru evaluarea predicțiilor modelului liberal. În următoarele două secțiuni ale concluziilor vom rezuma descoperirile empirice ale celor trei cazuri examinate în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o strategie eficientă de balansare împotriva nucleului liberal, și are enorm de câștigat în urma colaborării economice extinse cu acesta. Alternativ, statele pot fi predispuse către acceptarea voluntară a normelor liberale de comportament. Germania pare să se potrivească acestui tipar de ajustare în mod mai clar decât Japonia. Germania a adoptat un rol mult mai pro-activ în restructurarea relațiilor cu alte puteri importante, în baza unei tot mai pronunțate egalități de statut. Acest fapt reiese atât din rolul ei, de asumare a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
internaționale emergente. Tendința generală observată este asociată cu un amestec complex între continuitate și schimbare, care prezintă anomalii majore pentru predicțiile teoriei neorealiste și teoriei instituționaliste. Prin contrast, acest amestec este compatibil cu marjele de comportament asociate cu modelul liberal. Ajustări ale politicii externe În primii zece ani ai perioadei post-Război Rece, Germania, Japonia și China au urmărit strategii ce reflectă un set distinct de preferințe strategice. Aceste preferințe ies din sferele de comportament anticipate de modelul neorealist sau de modelul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
interne în combinație cu influența intereselor economice și a instituțiilor politice asupra politicii externe. Această descoperire se potrivește predicțiilor oferite de un model liberal al sistemului internațional. După cum s-a subliniat, o explicație liberală a socializării anticipează o perioadă de ajustare decalată, în timpul căreia statele dobândesc o marjă mare de acțiune independentă. Aceasta le reflectă capacitatea crescută de a reflecta la sine în mod critic și de a se transforma din punct de vedere cultural. Totuși, prin extensie, această explicație acordă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
state importante, care funcționează în circumstanțe foarte diferite, reprezintă anomalii temporare în raport cu tiparele de comportament prezise de teoriile lor. Prin contrast, tiparul observat poate fi explicat prin referire la modelul liberal. Putem identifica încă o tendință generală în termenii tiparului ajustărilor de politică externă în cele trei cazuri. Mai exact, Germania, Japonia și China se confruntă cu o criză majoră a tranziției identității în fața schimbărilor din sistemul internațional începând cu 1989. Acest fapt poate fi interpretat ca reflectând presiuni de internalizare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
liberale și de abordare a schimbării culturale. Criza de identitate a Germaniei reflectă faptul că, pe parcursul anilor 1990, multe dintre angajamentele instituționale care se aflaseră la baza strategiilor ei din trecut au devenit imposibil de susținut. La începutul perioadei de ajustare, între 1989 și 1991, Germania a continuat să urmărească strategii compatibile cu orientarea distinctă pe care și-o dezvoltase după 1945. Totuși, angajamentele instituționale implicite s-au dovedit a fi imposibil de menținut pentru Germania unificată. Acest lucru s-a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
prezenta riscul erodării grave a bazei politice interne a elitei chineze prin obstrucționarea fluxurilor economice care derivă din implicare. Criza tranziției identității Chinei după 1989 este strâns legată de eșecul de a-și abandona politica externă realistă. În general, tiparul ajustării politicii externe poate fi privit ca reflectând modul prin care sistemul ca întreg a atins reflexivitatea. Unitățile au dobândit o marjă mare de acțiune independentă, care le reflectă capacitatea mărită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Prin urmare, putem afirma
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
printr-o tranziție decalată, în care statele internalizează normele liberale printr-un proces de socializare. Acest proces ciclic este rezumat în Figura 6.2. Figura 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) Dacă este rațional să concluzionăm în urma observării ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-adevăr, reflexivitatea, atunci se deschide un set complex de întrebări cu privire la natura cunoașterii oferite de lucrarea de față. Se afirmă că atingerea reflexivității
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
urmărește să le discute. Invers, lucrarea trebuie să fie privită și ca parte a reflexivității pe care o identifică. Dacă actorii devin conștienți că sistemul se află într-un proces de transformare, atunci acest fapt poate contribui activ la tiparul ajustărilor de politică externă care au loc în cadrul lui. Cunoașterea referitoare la existența unui mediu internațional permisiv, care încurajează statele să internalizeze schimbarea culturală, poate, în principiu, să devină informație puternică, introdusă în bucla de retroacțiune pozitivă auto-susținută, întruchipată de sistem
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
motive întemeiate pentru a crede că sistemul internațional emergent se află în mijlocul unui proces istoric de transformare. În aceste circumstanțe, gândirea critică dobândește o semnificație istorică sporită. Forțele puternice din fundal, care funcționează în interiorul sistemului, vor încuraja transformarea indiferent de ajustările de politică externă ale vreunei mari puteri. Totuși, viteza schimbării va depinde foarte mult de cât de conștienți sunt actorii principali de tendințele emergente, precum și de gradul în care sunt capabili să încorporeze această cunoaștere în marile lor strategii. O
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece. De asemenea, vom discuta despre implicațiile evoluțiilor post-1999 pentru caracterul sistemului internațional emergent. Evenimentele de la 11 septembrie 2001 și urmările lor au generat întrebări importante cu privire la durabilitatea tendinței de aliniere a marilor puteri, ce a caracterizat primul deceniu de ajustări după Războiul Rece. Se poate afirma că evoluțiile recente reflectă o revenire la instabilitatea internațională și la balansarea marilor puteri, care au fost anticipate de multă vreme de neorealiști. Așadar, vom examina măsura în care aparenta disoluție a alinierii la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Contradictory Relationship" în B. Heurlin (coord.) Germany in Europe in the Nineties, Macmillan, Londra, pp. 210-221. Index A Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) / 31, 82, 86, 107, 127, 130 Runda Uruguay / 107 Afganistan / 52, 169-170, 172-173, 178-179 Africa / 125 Ajustări ale politicii externe / 159 Akaha, T. / Al Doilea Război Mondial / 34, 77, 90, 161 Alderson, K. / 39 Al-Qaeda / 170, 178 Amendamentul Jackson-Vanik / 127 Anarhie / 33, 38-39, 50, 55-56, 59-65, 67, 69, 74-76, 147-148 Anderson, J. J. / 83, 87, 89-90, 92-95
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
McFaul, M. / 72-73 Mearsheimer, J. J. / 31, 51, 68, 78, 99, 121 Mecanismul Ratelor de Schimb (MRS) / 82-84, 152 Meiers, F. J. / 85-86, 90, 96 Mochizuki, M. M. / 116 Modelul instituționalist al sistemului internațional / 30, 33, 60 activitatea instituționalizată / 84 ajustări ale politicii externe / 49 cadrul teoretic / 30 China / 43, 51, 68, 127-130, 153, 159, 161 definiții / 60 Germania / 32, 34, 51, 68, 77, 84-88, 90, 92-94, 159-162 instituționalismul neoliberal / 61 Japonia / 35, 45, 51, 68, 99, 106-112, 115, 159-160 logica
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
56, 61, 73, 112, 118, 136, 152, 158, 161 vezi și socializare Modelul neorealist al sistemului internațional / 30, 32-33, 48, 50-51, 56-59, 64, 71, 99, 108, 112, 121, 127, 145-147, 159 11 septembrie 2001 / 52, 169-174, 178-180 activitatea instituționalizată / 84 ajustări ale politicii externe / 49, 159 ambiguitate / 59 cadrul teoretic; teorii și predicții / 30, 40, 49, 67 China / 31, 35, 51, 68, 78, 111, 115, 121-127, 136, 159-161 colapsul URSS / 27, 48, 72, 77, 150, 161 definiții / 30 Germania / 31, 51
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic, în măsura în care ei ignoră necesitatea socială a negării practice a interesului. Astfel, nici interesul, nici strategia nu trebuie înțelese în sensul fatalist sau teleologic al economiei pure și al raționalității intenționale. Este vorba de o "ajustare" care depinde de predispozițiile (habitus) către un joc social (câmpul este un joc), trăit la modul "afinității elective", al iubirii, al harului. Sociologul care studiază economia bunurilor simbolice trebuie deci să pună în evidență efortul individual și colectiv de refulare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care au cauzat criza în primul rând. Odată cu adoptarea unor politici monetare mai prudente de către autoritățile monetare, astfel de cicluri au tins să se neutralizeze. Când aceste noi politici au fost combinate cu o mai mare sprijinire pe procesele de ajustare a pieței, rezultatul a fost o reducere a frecvenței și a severității ciclurilor economice și o îmbunătățire pe termen lung și susținută a economiei în acele țări care au urmat politica libertății schimbului, a reținerii în materie de cheltuieli bugetare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai bună cale, ori poate chiar singura cale, de a evita dezastrul. Firește, acest lucru nu înseamnă că piețele nu vor juca niciun rol; piețele pentru drepturi de emisii de dioxid de carbon ar putea, de exemplu, ajuta la netezirea ajustărilor, dar acele mărfuri vor trebui să fie mai întâi stabilite prin coordonare între guverne. Însă, este important de reținut că, dacă o unealtă nu este potrivită pentru toate problemele imaginabile, aceasta nu înseamnă că este nepotrivită pentru toate. Unealta ar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]